Un nou model Dacia cu șapte locuri va fi lansat la Salonul Auto de la Munchen

Dacia va participa la Salonul Internațional al Automobilului de la Munchen 2021 și va expune, în premieră mondială, un model de familie polivalent cu 7 locuri, anunță compania.

Noul model Dacia va fi dezvăluit online în data de 3 septembrie, în timp ce prezentarea fizică va avea loc la salonul de la Munchen în data de 6 septembrie 2021.

Dacia, prezentă la IAA Mobility cu un dispozitiv complet

Dacia va fi prezentă la IAA Mobility de la Munchen cu un dispozitiv complet; în ziua de 6 septembrie, la centrul expozițional, iar între 7 și 12 septembrie în centrul orașului Munchen, cu toată gama de modele, potrivit Mediafax.

Navetele între centrul expozițional și centrul orașului vor fi realizate în Dacia Spring, modelul electric care va putea fi astfel testat de publicul larg.

Articolul Un nou model Dacia cu șapte locuri va fi lansat la Salonul Auto de la Munchen apare prima dată în Descopera.

Articol original

O companie va începe să livreze o cască de 50.000 de dolari care îți poate citi gândurile

Kernel, o companie din California, va începe să livreze o cască de 50.000 de dolari, care poate analiza neuronii din creierul unei persoane, la zeci de clienți din SUA.

Cu alte cuvinte, casca poate, într-o oarecare măsură, să-și citească gândurile. Tehnologia folosită pentru această cască există de ani buni, însă, până acum, dispozitivele asemănătoare au fost deseori prea mari și au costat milioane de dolari.

Compania Kernel speră să democratizeze tehnologia prin miniaturizarea și comercializarea acesteia. Un dispozitiv mai mic ar putea fi util pentru oamenii de știință. Spre exemplu, participanții la studii s-ar putea deplasa cu mai multă ușurință dacă ar putea o cască de mici dimensiuni.

Interfața cerebrală futuristică a companiei, numită „Flow”, poate colecta date în timp real și poate „stabili tipare precise ale activității creierului” cu ajutorul laserelor, potrivit paginii oficiale a companiei. Tot ce trebuie să facă utilizatorul este să conecteze casca la un computer prin intermediul unui cablu USB-C.

Companiile private sunt tot mai motivate să înțeleagă ce anume se întâmplă în creierul oamenilor

O altă cască dezvoltată de Kernel, numită „Flux”, poate măsura „viteza neuronilor în timp real” și poate oferi acces „la activitatea cerebrală complicată din spatele funcțiilor precum emoție, atenție, memorie, excitare și învățare”.

Nu este clar care dintre cele două căști costă 50.000 de dolari și ce preț are cealaltă cască, scrie Futurism.

În plus față de compania Neuralink a lui Elon Musk și chiar Facebook, acesta este încă un semn că întreprinderile private sunt tot mai motivate să înțeleagă ce anume se întâmplă în creierul oamenilor.

Cercetătorii ar putea folosi datele colectate de căștile precum cele create de Kernel pentru a studia îmbătrânirea creierului, tulburările mintale, accidentele vasculare și ce se întâmplă în creier în timpul folosirii drogurilor psihoactive.

Care sunt primii clienți ai companiei Kernel?

„Pentru a progresa în toate domeniile de care avem nevoie ca societate, trebuie să aducem creierul în online”, a declarat Bryan Johnson, director executiv al companiei Kernel.

Casca „Flow” funcționează prin trimiterea de lasere prin craniu pentru a înregistra activitatea cerebrală, spre deosebire de implantarea unui cip în creier, după cum a făcut compania Neuralink.

Dispozitivul „Flow” poate măsura schimbările în nivelurile de oxigenare a sângelui, în timp ce „Flux” folosește un proces numit magnetoencefalografie, o tehnică de neuroimagistică pentru cartografierea creierului prin înregistrarea câmpurilor sale magnetice.

Printre primii clienți care vor primi căștile se numără instituții de cercetare și alte companii care vor să înțeleagă mai bine ce se întâmplă în creierul clienților.

În cele din urmă, Johnson dorește să vândă o cască la prețul unui smartphone, astfel permițând oricărui om să afle mai multe despre sănătatea sa mintală. Rămâne de văzut dacă o astfel de cască va putea să facă asta.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Un expert susține că Neuralink ne-ar putea vinde gândurile cele mai intime celui care plătește mai mult

Armata Statelor Unite ale Americii dezvoltă tehnologie prin care va putea citi gândurile soldaților

Cum ajută inteligența artificială cercetătorii să înțeleagă activitatea cerebrală din spatele gândurilor

Un studiu a descoperit „gânduri ascunse” în regiunea vizuală a creierului

Articolul O companie va începe să livreze o cască de 50.000 de dolari care îți poate citi gândurile apare prima dată în Descopera.

Articol original

Ce s-a întâmplat în creierul voluntarilor cărora li s-a atașat un deget robotic la mână

Noi cercetări cu un deget robotic au produs rezultate surprinzătoare. În doar câteva zile, oamenii care au avut degetul robotic atașat la mână au reușit să îl folosească în mod natural pentru a desfășura sarcini complexe precum construirea de turnuri din blocuri de lemn sau amestecarea cafelei în timp ce țineau ceașca în mână.  

Mai mult, analizele cerebrale au arătat că prezența „celui de-al treilea deget mare” a schimbat, de fapt, procesele care aveau loc în creier, chiar și atunci când degetul robotic a fost scos de la mână. Atașarea la mână a unui deget robotic timp de câteva zile a schimbat percepția creierului în privința degetelor adevărate.

Înțelegerea procesului care a avut loc aici este crucială pentru îmbunătățirea relației corpurilor noastre cu unelte, dispozitive robotice sau proteze. Deși aceste metode de augmentare pot fi incredibil de utile, mai întâi trebuie să le înțelegem impactul asupra creierului nostru.

Studiul a fost publicat în jurnalul Science Robotics.

Cum este controlat degetul robotic?

„Studiul nostru arată că oamenii pot învăța rapid să controleze un dispozitiv de augmentare și să îl folosească în beneficiul lor fără să se gândească prea mult. Am observat că în timp ce foloseau degetul robotic, oamenii și-au schimbat mișcările naturale ale mâinilor. Mai mult, oamenii au spus că au simțit ca și cum degetul făcea parte din propriul lor corp”, a explicat Dani Clode, cercetător la University College London (UCL) din Regatul Unit, care a creat degetul robotic.

Dani Clode cu degetul robotic. Credit foto: University College London (UCL)

„Evoluția nu ne-a pregătit pentru folosirea unei părți suplimentare a corpului, iar noi am descoperit că, pentru extinderea abilităților noastră în moduri noi și neașteptate, creierul va trebui să-și adapteze percepția cu privire la corpul biologic”, a explicat Tamar Makin, neurolog la UCL.

Degetul printat 3D oferă două niveluri de mișcare și este controlat în mod wireless prin presiunea de la degetele de la picioare. Studiul a avut 20 de voluntari, iar aceștia au fost rugați să poarte degetul șase ori pe zi timp de cinci zile, atât în desfășurarea sarcinilor prestabilite cât și în viața de zi cu zi.

„Augmentarea corporală ar putea fi într-o bună zi utilă pentru societatea noastră”

Voluntarii au reușit să folosească degetul chiar și atunci când erau distrași sau legați la ochi, potrivit Science Alert.

„Augmentarea corporală ar putea fi într-o bună zi utilă pentru societatea noastră în numeroase moduri. Spre exemplu, un chirurg ar putea să opereze un pacient fără ajutorul asistenților sau un lucrător dintr-o uzină ar putea să lucreze într-un mod mai eficient”, a explicat Paulina Kieliba, neurolog la UCL.

„Aceste dispozitive au potențialul de a revoluționa conceptul de proteze și ar putea ajuta pe cineva care poate folosi temporar sau permanent doar un singur braț. Însă, pentru ajunge acolo, trebuie să continuăm cercetările și să aflăm cum interacționează aceste dispozitive cu creierul uman”, a mai precizat Kieliba.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Un robot a extirpat o tumoră renală din corpul unei fetițe de 4 ani

Armata Rusiei pregătește prima unitate militară cu tancuri-robot Uran-9

Chinezii și-au făcut „armată” din câini roboți similari cu Spot

Câinele robot Spot învăță noi trucuri, fiind dotat cu un braț

Articolul Ce s-a întâmplat în creierul voluntarilor cărora li s-a atașat un deget robotic la mână apare prima dată în Descopera.

Articol original