O companie va începe să livreze o cască de 50.000 de dolari care îți poate citi gândurile

Kernel, o companie din California, va începe să livreze o cască de 50.000 de dolari, care poate analiza neuronii din creierul unei persoane, la zeci de clienți din SUA.

Cu alte cuvinte, casca poate, într-o oarecare măsură, să-și citească gândurile. Tehnologia folosită pentru această cască există de ani buni, însă, până acum, dispozitivele asemănătoare au fost deseori prea mari și au costat milioane de dolari.

Compania Kernel speră să democratizeze tehnologia prin miniaturizarea și comercializarea acesteia. Un dispozitiv mai mic ar putea fi util pentru oamenii de știință. Spre exemplu, participanții la studii s-ar putea deplasa cu mai multă ușurință dacă ar putea o cască de mici dimensiuni.

Interfața cerebrală futuristică a companiei, numită „Flow”, poate colecta date în timp real și poate „stabili tipare precise ale activității creierului” cu ajutorul laserelor, potrivit paginii oficiale a companiei. Tot ce trebuie să facă utilizatorul este să conecteze casca la un computer prin intermediul unui cablu USB-C.

Companiile private sunt tot mai motivate să înțeleagă ce anume se întâmplă în creierul oamenilor

O altă cască dezvoltată de Kernel, numită „Flux”, poate măsura „viteza neuronilor în timp real” și poate oferi acces „la activitatea cerebrală complicată din spatele funcțiilor precum emoție, atenție, memorie, excitare și învățare”.

Nu este clar care dintre cele două căști costă 50.000 de dolari și ce preț are cealaltă cască, scrie Futurism.

În plus față de compania Neuralink a lui Elon Musk și chiar Facebook, acesta este încă un semn că întreprinderile private sunt tot mai motivate să înțeleagă ce anume se întâmplă în creierul oamenilor.

Cercetătorii ar putea folosi datele colectate de căștile precum cele create de Kernel pentru a studia îmbătrânirea creierului, tulburările mintale, accidentele vasculare și ce se întâmplă în creier în timpul folosirii drogurilor psihoactive.

Care sunt primii clienți ai companiei Kernel?

„Pentru a progresa în toate domeniile de care avem nevoie ca societate, trebuie să aducem creierul în online”, a declarat Bryan Johnson, director executiv al companiei Kernel.

Casca „Flow” funcționează prin trimiterea de lasere prin craniu pentru a înregistra activitatea cerebrală, spre deosebire de implantarea unui cip în creier, după cum a făcut compania Neuralink.

Dispozitivul „Flow” poate măsura schimbările în nivelurile de oxigenare a sângelui, în timp ce „Flux” folosește un proces numit magnetoencefalografie, o tehnică de neuroimagistică pentru cartografierea creierului prin înregistrarea câmpurilor sale magnetice.

Printre primii clienți care vor primi căștile se numără instituții de cercetare și alte companii care vor să înțeleagă mai bine ce se întâmplă în creierul clienților.

În cele din urmă, Johnson dorește să vândă o cască la prețul unui smartphone, astfel permițând oricărui om să afle mai multe despre sănătatea sa mintală. Rămâne de văzut dacă o astfel de cască va putea să facă asta.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Un expert susține că Neuralink ne-ar putea vinde gândurile cele mai intime celui care plătește mai mult

Armata Statelor Unite ale Americii dezvoltă tehnologie prin care va putea citi gândurile soldaților

Cum ajută inteligența artificială cercetătorii să înțeleagă activitatea cerebrală din spatele gândurilor

Un studiu a descoperit „gânduri ascunse” în regiunea vizuală a creierului

Articolul O companie va începe să livreze o cască de 50.000 de dolari care îți poate citi gândurile apare prima dată în Descopera.

Articol original

Creierul uman are foarte multe în comun cu testiculele. Ce au aflat cercetătorii despre aceste organe

Știți acea vorbă care spune că bărbații gândesc deseori cu organele genitale? Ei bine, această vorbă tocmai a căpătat un nou sens. Un studiu recent a descoperit numeroase similarități între creierul bărbaților și testicule.

„Creierul și testiculele au cel mai mare număr de proteine în comun, în comparație cu alte țesuturi umane”, a explicat o echipă de oamenii de știință coordonați de Bárbara Matos de la Universitatea din Aveiro, Portugalia.

Deși creierul are un rol extrem de complex (ne controlează corpurile, primește și interpretează semnalele de organele senzoriale, gândește, simte), testiculele umane au doar două funcții principale, anume producerea de lichid seminal și hormoni.

Studiile anterioare au sugerat că există legături între disfuncția sexuală și tulburări ale creierului, dar și între inteligență și calitatea lichidului seminal. Bineînțeles, astfel de legături nu înseamnă prea multe de unele singure, însă acum o echipă de cercetători din Portugalia și Regatul Unit a găsit o explicație pentru motivul pentru care aceste legături ar putea exista.

Creierul și testiculele au nevoie de multă energie pentru procese extrem de elaborate

Oamenii de știință au comparat proteine de la 33 de tipuri de țesut, inclusiv inimă, intestine, ovare, cervix și placentă, descoperind că testiculele și creierul împărtășesc 13.442 de proteine. Descoperirea este confirmată și prin studiile genetice care au arătat că aceste organe aflate la mare distanțe unul de altul împărtășesc cel mai mare număr de gene dintre toate organele din corp.

Matos și colegii săi au descoperit că proteinele împărtășite sunt în mare parte implicate în dezvoltarea țesutului și comunicarea celulară. Aceste proteine împărtășite au logică dacă luăm în considerare faptul că aceste țesuturi sunt extrem de similare.

Creierul și testiculele au nevoie de multă energie pentru a desfășura procese extrem de elaborate precum gândirea și producerea a milioane de spermatozoizi în fiecare zi. Așadar, ambele organe au celule specializate pentru a susține neuronii care lucrează din greu în creier și celulele germinale din testicule.

De asemenea, chiar dacă sunt celule cu scopuri foarte diferite, neuronii funcționează în mod similar cu spermatozoizii. Ambele celule au sarcini importante. Celulele creierului transmit neurotransmițători între ele, iar, în cazul spermatozoizilor, același process este folosit pentru a elibera factori de fertilizare importanți.

Cum au ajuns două organe atât de diferite să împărtășească atât de multe?

Descoperirile ridică multe semne de întrebare. Cum au ajuns două organe atât de diferite să împărtășească atât de multe? Cercetătorii suspectează că ar fi vorba de faptul că ambele organe sunt influențate de procesul de speciație, scrie Science Alert.

La fel cum animalele separate de milioane de ani de evoluție și care au evoluat la mii de kilometri depărtare unele față de altele pot dezvolta aceleași trăsături, la fel se poate întâmpla și în cazul diferitelor grupuri de țesuturi din corpul uman.

Deși proprietarii de testicule ar putea să nu fie prea încântați de aceste revelații biologice, restul dintre noi s-ar putea gândi că descoperirea este cât se poate de logică. Însă, înainte să ne entuziasmăm prea mult, această descoperire înseamnă că și creierul femeilor împărtășește aceleași similarități cu testiculele.

Vă mai recomandăm să citiți și:

De ce loviturile în testicule provoacă dureri abdominale?

De ce bărbaţii au penisuri mari dar testicule mici?

Conform unui nou studiu, primatele mai ”arătoase” au şi testicule mai mici

Barba este mai murdară chiar şi decât un câine, iar mărimea ei este invers proporţională cu mărimea testiculelor, conform unor studii controversate

Articolul Creierul uman are foarte multe în comun cu testiculele. Ce au aflat cercetătorii despre aceste organe apare prima dată în Descopera.

Articol original

Peștii care comunică prin semnale electrice și își planifică pauzele într-un mod similar oamenilor

Pălăvrăgeală constantă nu este cea mai bună metodă de comunicare. Un repaus înainte de a spune ceva important îi poate face pe cei din jur să asculte și să fie mai atenți la ceea ce spui. Iar asta nu este un truc pe care doar oamenii l-au descoperit.

Broaștele și păsările folosesc pauzele în comunicarea lor, iar, după cum se pare, „peștii-elefant” (Gnathonemus petersii) folosesc tăcere în moduri similare.

Sub apă, acești pești de apă dulce comunică prin pulsuri slabe de electricitate, iar noi cercetări au arătat că informațiile trimise de pești sunt marcate prin pauze bine puse la punct.

Atunci când au fost așezați în perechi, „peștii-elefant” au generat în mod activ pauze în semnalele electrice înainte să trimită o explozie de pulsuri electrice. În izolare, peștii au făcut asta mult mai puțin, ceea ce sugerează că este o trăsătura a comunicării speciei.

Astfel de momente de liniște ar împiedeca pești din jur să devină atât de obișnuiți cu fluxul constant de semnale electrice și să nu mai poată auzi ceea ce se spune. În schimb, o pauză de aproximativ o secundă ar putea permite unui „pește elefant” să primească viitoare mesaje.

Primul studiu care propune un model celular pentru aceste pauze

„Descoperirile noastre arată că exploziile de semnale au tendința să aibă loc imediat după pauze, iar acest comportament este similar cu oamenii care fac o pauză înainte de a transmite un mesaj cu un conținut ridicat de informații”, au scris autorii studiului.

Aceasta nu este prima oară când cercetătorii observă cum „peștii-elefant” iau pauze în timpul comunicării prin semnale electrice. De fapt, alți pești electrici, fac același lucru în timpul ritualului de împerechere. Acestea fiind spuse, noul studiu este primul care propune un model celular care ar putea explica aceste pauze.

Folosind înregistrări intracelulare, cercetătorii au descoperit că, de fapt, creierul „peștilor-elefant” este mai ușor de stimulat după o scurtă perioadă de liniște, potrivit Science Alert.

„Interesant este faptul că intervalele de timp relevante pentru pauze în comunicarea umană sunt aproximativ similare cu cele din comunicarea electrică a peștilor-elefant, având loc într-un interval de sute de milisecunde până la secunde”, au adăugat oamenii de știință.

Fenomenul cunoscut drept „depresie sinaptică”

Asta sugerează un proces celular similar atât în creierul peștilor cât și în cel al oamenilor, iar autorii studiului cred că știu despre ce este vorba. Atunci când receptorii din creier sunt stimulați în continuu, sinapsele devin cu timpul tot mai slăbite, astfel reducând activitatea circuitelor senzoriale.

Fenomenul este cunoscut drept „depresie sinaptică” și este ceea ce permite creierul animalul să învețe care semnale sunt mai importante.

Atunci când cercetătorii au stimulat artificial creierul peștelui electric cu un semnal constant, aceștia au observat că circuitele senzoriale au produs răspunsuri tot mai slabe. O pauză scurtă, pe de altă parte, a permis neuronilor să se recupereze, „astfel maximizând impactul mesajelor senzoriale” atunci când comunicarea a fost reluată.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Populațiile de pești migratori au scăzut cu 76% în ultimii 50 de ani

Motivul pentru care evoluția a șters complet o parte a sistemului imunitar al acestor pești

Parazitismul sexual: Ritualul bizar de împerechere al peștilor pescari

Extinderea canalelor maritime duce la  popularea lor cu specii de pești invazive

Articolul Peștii care comunică prin semnale electrice și își planifică pauzele într-un mod similar oamenilor apare prima dată în Descopera.

Articol original

Un studiu major a identificat neuronii cei mai vulnerabili la boala Alzheimer

Maladia Alzheimer este momentan incurabilă și nu poate fi oprită. Principala cauză a bolii este pierderea neuronilor și a altor celule ale creierului, procesul fiind numit degenerare.

Oamenii de știință pot prezice care neuroni vor muri primii sau cei care prezintă o vulnerabilitate crescută la Alzheimer, bazându-se pe locul în care sunt situați în creier și modul în care acești neuroni arată.

Însă, cercetătorii nu știu ce gene sau proteine pot transmite acești neuroni. Cunoașterea acestor factori este importantă pentru recunoașterea și identificarea schimbărilor din anumite celule care pot apărea atunci când boala este prezentă.

Însă, un studiu recent a arătat că neuronii care transmit o anumită proteină sunt mai vulnerabili la degenerare. Înțelegerea neuronilor care sunt mai vulnerabili și motivul pentru această vulnerabilitate crescută ar putea ajuta oamenii de știință să dezvolte tratamente mai bine direcționate.

Care sunt cei mai vulnerabili neuroni la boala Alzheimer

Cercetătorii au descoperit că un anumit tip de neuroni, anume neuronii excitatori (care generează semnale de „acțiune” în creier), a fost cel mai vulnerabil dintre celulele analizate în timpul studiului. Oamenii de știință au aflat că acești neuroni prezintă o scădere de aproximativ 50% a numărului lor în timpul stadiilor incipiente ale bolii Alzheimer.

Experții au mai descoperit că la nivel molecular acești neuroni excitatori conțin niveluri mai ridicate dintr-o anumită proteină numită RORB (retinoid-related orphan receptor alpha). Având în vedere faptul că această proteină nu a fost detectată în alte celule, asta arată că genele și proteinele exprimate de o celulă i-ar putea determina vulnerabilitatea.

Proteina RORB este implicată în dezvoltarea mai multor tipuri de neuroni, fiind de asemenea și un factor de transcripție, ceea ce înseamnă că este capabilă să controleze expresia altor proteine din celule. Asta înseamnă că RORB poate activa sau dezactiva anumite căi ce ar putea duce la boală.

Ce arată, de fapt, descoperirea cercetătorilor

Apoi, cercetătorii au comparat acești neuroni excitatori vulnerabili cu alți neuroni excitatori. Astfel, studiul a mai descoperit diferențe între genele lor, în special în cadrul celor implicate în modul în care sinapsele (care trimit și primesc semnale în creier) sunt formate, precum și în cazul moleculelor care facilitează trimiterea mesajelor în creier.

Pentru a confirma că acești neuroni excitatori care exprimă RORB sunt într-adevăr mai vulnerabili la boala Alzheimer, echipa de cercetare a analizat acești neuroni în girusul frontal superior. De asemenea, oamenii de știință au comparat rezultatele lor cu cele obținute de studii anterioare.

Astfel, cercetătorii au descoperit că și în girusul frontal superior, neuronii excitatori au fost mai vulnerabili dacă aceștia conțineau niveluri crescute de RORB. Descoperirea arată că până și în diferite stadii ale bolii și în diverse regiuni ale creierului, neuronii cei mai vulnerabili aveau niveluri crescute de RORB.

Un pas important pentru înțelegerea motivului existenței acestei vulnerabilități

Cercetătorii au mai analizat și alte tipuri de neuroni și celule pentru a vedea dacă sunt prezente schimbări. Oamenii de știință au descoperit că doar astrocitele (care joacă un rol important în creier, inclusiv în reglarea activității neuronale și protejarea creierului de boli și infecții) au prezentat schimbări în timpul progresării maladiei, potrivit Science Alert.

Astrocitele au părut să fie activate, ceea ce se întâmplă de obicei atunci când o boală sau infecție este prezentă în creier.

Studiul oferă o înțelegere mai bună asupra celulelor mai vulnerabile la boala Alzheimer. Mai mult, noile cercetări ar putea fi un pas important pentru înțelegerea motivului existenței acestei vulnerabilități.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Noi cercetări arată că există, de fapt, trei subtipuri diferite ale maladiei Alzheimer

Editarea unei gene cheie din neuronii umani, o posibilă cale de a preveni maladia Alzheimer

O echipă de cercetători condusă de un român a creat o nouă modalitate de studiere a Alzheimerului la nivelul creierului

Un nou studiu a confirmat legătura „incontestabilă” dintre bacteriile intestinale și Alzheimer

Articolul Un studiu major a identificat neuronii cei mai vulnerabili la boala Alzheimer apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original