Showing posts with label tanara. Show all posts
Showing posts with label tanara. Show all posts

Cum i-a influenÅ£at destinul ”comerciantului morÅ£ii” o contesă fascinantă, cu 10 ani mai tânără

Prin testamentul său, întocmit la 27 noiembrie 1895, a lăsat un fond de coroane suedeze, din ale cărui dobânzi urmau să se acorde premii anuale în domeniile: fizică, chimie, fiziologie, medicină, litratură şi pentru promovarea păcii (n. 21 octombrie 1833).

 

 

Un anunÅ£ pe care l-a postat la mica publicitate ÅŸi o eroare strecurată în textul unui necrolog – câteva rânduri simple – au tulburat destinul suedezului Alfred Nobel, inventatorul dinamitei ÅŸi, devenit ulterior, „părintele” celebrelor premii care îi poartă numele.

„Domn foarte bogat, în vârstă ÅŸi cultivat, locuind la Paris, doreÅŸte să găsească o femeie, tot în vârstă, talentată în domeniul limbilor străine, pentru a-i deveni secretară ÅŸi menajeră” – cu acest anunÅ£ postat la rubricile de mică publicitate din presa pariziană a intrat în viaÅ£a lui Alfred Nobel aceea care urma să devină prima femeie laureată a premiului Nobel pentru pace ÅŸi care a reprezentat, totodată, principalul factor care l-a influenÅ£at pe industriaÅŸul suedez să se implice în lupta împotriva războiului. Este vorba de pacifista austriacă Bertha von Suttner.

Se întâmpla în 1876, cu aproape 20 de ani înainte de redactarea testamentului final al lui Alfred Nobel, care stabilea înfiinţarea celebrelor premii.

Alfred Nobel

Milionarul celibatar, care, contrar anunÅ£ului postat la mica publicitate, nu era chiar bătrân – avea în acel moment 43 de ani -, trăia liniÅŸtit la Paris. Se bucura de avantajele oferite de imensa lui avere, generată de invenÅ£iile sale. TotuÅŸi, Nobel era dezamăgit de fizicul său, dar ÅŸi de posibila folosire în scopuri criminale a descoperirilor sale.

„Era o persoană care se detesta. ÃŽn plus, nu credea că merita să aibă o soÅ£ie ÅŸi se considera foarte urât”, afirma jurnalistul american Scott London.

Mai tânără ca Nobel cu 10 ani, contesa austriacă Bertha nu a rămas în slujba industriaÅŸului suedez decât o săptămână, întorcându-se de urgenţă în Å£ara ei natală pentru a se căsători cu baronul von Suttner.

Prietenia care s-a legat atunci între ei a durat, însă, până la moartea filantropului.

„MulÅ£i s-au întrebat dacă se îndrăgostise de ea ÅŸi dacă această iubire l-a inspirat să creeze Nobelul pentru pace. Era, înainte de toate, o legătură palpitantă: magnatul muniÅ£iilor ÅŸi campioana păcii”, preciza Scott London, un expert în domeniul premiului Nobel pentru pace.

CiteÅŸte aici continuarea!

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 10 decembrie:

1830 – S–a născut Emily Dickinson, poetă cu o mare influenţă asupra liricii americane, precursoare a imagismului din primele două decenii ale secolului al XX–lea din literatura americană ÅŸi engleză  (m. 15 mai 1886)

1857 – A încetat din viaţă Vasile Pogor, comis, grămătic la curtea lui Ion Sandu Sturdza, unul dintre primii cântăreÅ£i ai ruinelor în literatura română (n. 1792)

1858 – A încetat din viaţă Eufrosin Poteca, profesor de geografie ÅŸi religie la ÅŸcoala românească înfiinÅ£ată de Gheorghe Lazăr, traducător din limba franceză ÅŸi greacă (n. 1785)

1900 – S-a născut Ion Sava, regizor, dramaturg, pictor, scenograf, caricaturist; a montat, pe scena naÅ£ionalului bucureÅŸtean „Macbeth” cu măşti, provocând reacÅ£ii din cele mai diferite (m. 27 octombrie 1947)

1901 – Au fost acordate primele Premii Nobel pentru Pace lui Jean Henri Dunant ÅŸi Frederic Passy

1903 – SoÅ£ii Marie ÅŸi Pierre Curie primesc premiul Nobel pentru Fizică

1908 – S-a născut compozitorul, organistul ÅŸi teoreticianul Eugene Olivier Messiaen (m. 24 aprilie 1992)

1919 – S-a născut Sile Dinicu, pianist, dirijor, compozitor ÅŸi orchestrator de muzică uÅŸoară; prim-dirijor al Orchestrei de Estradă a Radioteleviziunii Române, a dirijat orchestra Festivalului de muzică uÅŸoară de la Mamaia ÅŸi a Festivalului „Cerbul de Aur” (1968-1971) (m. 7 ianuarie 1993)

1923 – S-a născut scriitorul spaniol Jorge Semprun („Mortul care trebuie”, roman lansat în România în 2002, la prima ediÅ£ie a Festivalului „Zile ÅŸi nopÅ£i de literatură”)

1931 – S-a născut operatorul de film Nicolae Girardi. La 27 mai 1996 (Centenarul filmului românesc), Uniunea CineaÅŸtilor din România îi oferă Medalia Jubiliară pentru întreaga activitate cinematografică

1934 – S-a născut actriÅ£a de teatru ÅŸi film Leopoldina Bălănuţă, considerată una dintre cele mai mari tragediene ale scenei româneÅŸti (filmele „Nunta de piatră”, „Bietul Ioanide”) (m. 15 octombrie 1998)

1936 – A încetat din viaţă scriitorul ÅŸi dramaturgul Luigi Pirandello, considerat întemeietorul teatrului modern european, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1934 (piese de teatru: „Åžase personaje în căutarea unui autor”, „Henric al IV-lea” (n. 28 iunie 1867)

1948 – Adunarea Generală a OrganizaÅ£iei NaÅ£iunilor Unite a adoptat „DeclaraÅ£ia Universală a Drepturilor Omului”

1989 – La slujbă, pastorul Tokes îşi anunţă enoriaÅŸii că în 15 decembrie expiră termenul de evacuare dictat de Judecătoria TimiÅŸoara, ÅŸi îi cheamă să fie martori la această evacuare

1990 – A avut loc, la Oslo ceremonia decernării premiului Nobel pentru pace, al cărui laureat a fost Mihail Gorbaciov

1993 – La Oslo a avut loc ceremonia de decernare a Premiului Nobel pentru Pace, liderului Congresului NaÅ£ional African, Nelson Mandela ÅŸi preÅŸedintelui Africii de Sud, Frederik de Klerk.

1999 – A încetat din viaţă preÅŸedintele CroaÅ£iei, Franjo Tudjman, considerat părintele CroaÅ£iei independente (n. 14 mai 1922)

2012 – Premiul Nobel pentru Pace a fost înmânat oficial de preÅŸedintele Comitetului Nobel Thorbjoern Jagland celor trei reprezentaÅ£i ai UE.

Articolul Cum i-a influenÅ£at destinul ”comerciantului morÅ£ii” o contesă fascinantă, cu 10 ani mai tânără apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

O tânără de 26 de ani, prima femeie care a câştigat Premiul Africa pentru inovare al Academiei Regale

Charlette N’Guessan este prima femeie care a câştigat premiul pentru inovare al Academiei Regale de Inginerie. Tânăra ÅŸi echipa ei au câştigat premiul de 25.000 de lire sterline. Ei au inventat un sistem de verificare digitală care foloseÅŸte inteligenÅ£a artificială ÅŸi recunoaÅŸterea facială.

Charlette N’Guessan este prima femeie care a câştigat premiul. InvenÈ›ia ei ar putea revoluÅ£iona securitatea cibernetică ÅŸi ar putea ajuta la reducerea fraudei de identitate pe continent.

N’Guessan ÅŸi echipa ei au câştigat premiul de 25.000 de lire sterline (aproximativ 33.000 de dolari) pentru API-ul BACE, un sistem de verificare digitală care foloseÅŸte inteligenÅ£a artificială ÅŸi recunoaÅŸterea facială pentru a verifica identitatea africanilor de la distanţă ÅŸi în timp real.

API-ul BACE funcÅ£ionează prin potrivirea fotografiei live a unui utilizator cu imaginea din documentele sale, cum ar fi paÅŸapoartele sau cartea de identitate, a spus N’Guessan, citat de Mediafax.

Pentru site-urile web şi aplicaţiile online care au API BACE integrat în ele, utilizatorii vor fi verificaţi prin intermediul camerei web pentru a-şi stabili identitatea.

Articolul O tânără de 26 de ani, prima femeie care a câştigat Premiul Africa pentru inovare al Academiei Regale apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original
© all rights reserved
made with by templateszoo