Experimentul Pitești, încercarea de dezumanizare și distrugere a personalității umane

Experimentul Pitești a fost încercarea de reeducare prin tortură psihică care a fost desfășurată sub aprobarea autorităților comuniste între anii 1949 și 1952.

Experimentul Pitești a fost oprit în luna septembrie 1951 la scurt timp după înlăturarea din fruntea Partidului Comunist Român a comuniștilor extremiști (facțiunea moscovită, Ana Pauker, Teohari Georgescu și Vasile Luka) de către noua linie de la  Moscova sub conducerea lui Gheorghe Gheorghiu Dej.

Astfel, Experimentul Pitești a constat în aplicarea zilnică a unor bătăi severe, pedepse psihologice și tehnici cumplite de tortură cu scopul de a reeduca deținuții politici. Aceștia erau în mare parte studenți care făceau parte din grupări interzise de regimul comunist, precum Partidul Național Țărănesc sau Partidul Național Liberal.

Ce abuzuri au fost fortați să îndure deținuții?

Experimentul s-a desfășurat la fostul penitenciar din Pitești, acum Memorialul Închisoarea Pitești. Închisoarea a fost construită înaintea începerii experimentului de reeducare. Clădirea penitenciarului a fost începută în anii 1930, pe timpul regelui Carol al II-lea. Lucrările de construire au fost finalizate pe vremea dictaturii lui Ion Antonescu. Pentru o perioadă scurtă de timp după proclamarea Republicii Populare Române, clădirea a funcționat ca centru de arest pentru cei acuzați de infracțiuni minore.

Sursa foto: Memorialul Închisoarea Pitești – Facebook

În afara faptului că erau supuși la bătăi crunte, deținuții erau forțați să se tortureze între ei. Mai mult, deținuții erau siliți să participle la sesiune de instruire politică despre subiecte precum istoria Partidului Comunist Sovietic de Iosif Stalin. Aceste sesiuni erau deseori însoțite de abuzuri fizice aleatorii și îndemnuri la demascare pentru diferite abateri, care în mare parte erau inventate. Scopul acestor tactici era ca deținuții să cedeze psihic și să devină supuși în totalitate regimului. Totodată, cei credincioși erau îmbrăcați ca Iisus Hristos, iar restul deținuților trebuiau să îi insulte. Aceștia mai erau forțați și să-și bată joc de simboluri religioase sau texte sfinte. Printre altele, deținuții care erau bănuiți că ascundeau informații despre acțiuni anticomuniste erau băgați cu capul în tinete cu urină.

Cea mai teribilă barbarie a lumii contemporane

La penitenciarul de la Pitești au murit între 100 și 200 de deținuți din cauza abuzurilor suferite. Alte sute au rămas cel mai probabil cu traume psihice și fizice pentru tot restul vieții. Deocamdată, numărul total al victimelor nu este cunoscut. Însă, cauza morții era mai mult ca sigur falsificată pe certificatul de deces.

Experimentul Pitești este considerat un unicat în rândul mijloacelor de distrugere în masă a personalității umane, potrivit experimentulpitești.org.

Experimentul de la Pitești a fost descris drept „una dintre cele mai cumplite experiențe de dezumanizare pe care le-a cunoscut epoca noastră” de către istoricul François Furet. De asemenea, Alexandr Soljenitîn, laureat al Premiului Nobel, a spus că fenomenul de la Pitești a fost „cea mai teribilă barbarie a lumii contemporane”.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Experimentul sinistru cu prizonieri din timpul gripei spaniole

15 persoane au fost închise într-o peșteră întunecată și izolată pentru un experiment controversat de 40 de zile

Un document declasificat de CIA descrie experimentele de percepție extrasenzorială făcute de sovietici în anii 1980

Scandal pe ”Experimentul Piteşti”. Consiliul CNSAS: Declaraţiile lui Hodor şi Demetriade sunt o ofensă. ”Negarea crimelor comunismului în România constitue o crimă morală”

Articolul Experimentul Pitești, încercarea de dezumanizare și distrugere a personalității umane apare prima dată în Descopera.

Articol original

Aleksei Navalnîi intră în greva foamei, denunţând „acte de tortură” şi lipsa de îngrijiri medicale

Disidentul rus Aleksei Navalnîi, aflat în detenţie în Rusia, a anunţat miercuri că intră în greva foamei, denunţând lipsa de acces la servicii medicale şi supunerea la „acte de tortură” prin privarea de somn.

„Declar greva foamei pentru a cere aplicarea unei legi şi pentru a fi lăsat un medic să vină să mă consulte”, afirmă Aleksei Navalnîi într-un mesaj postat pe contul său de Instagram, potrivit Agenţiei France-Presse şi publicaţiei belgiene La Libre.

Aleksei Navalnîi continuă să acuze dureri de spate şi la picioare.

Săptămâna trecută, Aleksei Navalnîi a acuzat că este privat de somn în penitenciar şi a depus o plângere pentru „acte de tortură”, în timp ce avocatul lui a afirmat că disidentul rus că are „dureri puternice”.

„Este vorba de acte de tortură prin privarea de somn”

Aleksei Navalnîi a depus o plângere la Serviciul rus al penitenciarelor în care acuză că este privat de somn. „Mă privează de somn, sunt trezit de opt ori pe noapte, este vorba de acte de tortură prin privarea de somn”, a reclamat Aleksei Navalnîi joia trecută.

„Din punctul meu de vedere, starea sa de sănătate este problematică, toată lumea se teme pentru starea sa de sănătate şi pentru viaţa sa”, a declarat Olga Mihailova, avocata disidentului, precizând că Aleksei Navalnîi are „dureri puternice” de spate şi la piciorul drept, potrivit Mediafax.

Aleksei Navalnîi are o stare „stabilă şi satisfăcătoare”

În schimb, Serviciul rus al penitenciarelor a susţinut că Aleksei Navalnîi, aflat la închisoarea Pokrov, situată în regiunea Vladimir, la circa 100 de kilometri de Moscova, are o stare „stabilă şi satisfăcătoare”.

O instanţă judiciară din Moscova a decis, la începutul lunii februarie, condamnarea la trei ani şi şase luni de închisoare a lui Aleksei Navalnîi, liderul opoziţiei ruse, pentru încălcarea condiţiilor unei sentinţe cu suspendare. Instanţa a dispus scăderea din sentinţă a zilelor petrecute de Aleksei Navalnîi în arest la domiciliu. Aleksei Navalnîi a fost arestat preventiv pe 17 ianuarie, la revenirea în Rusia după ce a fost tratat în Germania ca urmare a atacului neurotoxic din august 2020.

Articolul Aleksei Navalnîi intră în greva foamei, denunţând „acte de tortură” şi lipsa de îngrijiri medicale apare prima dată în Descopera.

Articol original