Kim Ir-sen, fondatorul și „președintele etern” al Coreei de Nord

Kim Ir-sen, născut la data de 15 aprilie 1919, a fost liderul comunist al Coreei de Nord de la fondarea statului, în 1948, și până la moartea sa la data de 8 iulie 1994.

Kim Ir-sen a fost prim-ministrul țării din 1948 și până în 1972, secretar general al Partidului Muncitorilor din Coreea începând cu 1949, precum și șef de stat începând cu 1972.

Atunci când Japonia a anexat Coreea în 1910, Kim Ir-sen era doar un copil, iar părinții săi au fost printre numeroșii coreeni care au fugit în Manciuria pentru a scăpa de ocupația japoneză. Kim Ir-sen a urmat cursurile unei școli în Manciuria și s-a alăturat unui grup de tineri comuniști în timpul studenției.

Kim Ir-sen a fost trimis în Uniunea Sovietică pentru instruire militară și politică

Kim Ir-sen a fost arestat și închis pentru activitățile sale alături de membrii grupului între 1929 și 1930. După eliberarea din închisoare, Kim Ir-sen s-a alăturat unui grup de gherilă coreean împotriva ocupației japoneze cândva în anii 1930, adoptând atunci și numele unui legendar luptător de gherilă coreean. Kim Ir-sen a fost observat de autoritățile militare sovietice, care l-au trimis în Uniunea Sovietică pentru instruire militară și politică. Acolo, Kim Ir-sen s-a alăturat Partidului Comunist.

Statuile liderilor nord-coreeeni Kim Ir-sen și Kim Jong-il, tată și fiu, în Phenian. Credit foto: Hepta

După ce a luptat împotriva japonezilor în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Kim Ir-sen s-a întors în Coreea de Nord, sub ocupația sovieticilor, ca un erou. Cu susținerea sovieticilor, Kim Ir-sen a acumulat rapid putere politică, iar la începutul anului 1950 s-a simțit îndeajuns de puternic încât să unifice Coreea cu forța. La data de 25 iunie 1950, Kim Ir-sen a invadat Coreea de Sud și așa a început Războiul coreean.

Kim Ir-sen, declarat „președintele etern” al Coreei de Nord

„Juche”, doctrina politică dezvoltată de Kim Ir-sen ale cărei principii sunt suveranitatea politică, independența economică și autonomia militară, a devenit principiul de bază pentru societatea austeră și deosebit de militarizată din Coreea de Nord și pentru fondarea cultului personalității din jurul familiei Kim.

Declarat „președintele etern” al Coreei de Nord la scurt timp după moartea sa, lui Kim Ir-sen îi este atribuit un statut demn de zeu în rândul cetățenilor nord-coreeni, scrie Britannica.

După moartea lui Kim Ir-sen în 1994, o perioadă de doliu național a fost anunțată. Peste 1 milion de oameni au împânzit străzile capitalei Phenian pentru a vedea procesiunile funerare ale liderului comunist. Trupul îmbălsămat al lui Kim Ir-sen a fost depus la Palatul Soarelui Kumsusan din Phenian.

Vă mai recomandăm să citiți și:

De unde provin resursele financiare ale Coreei de Nord? Secretele Biroului 39, mina de aur a lui Kim Jong Un

Un deputat sud-coreean acuză Coreea de Nord că ar fi construit submarine cu sisteme balistice

Kim Jong Un sfidează sancțiunile internaționale. Coreea de Nord are un profit de milioane de dolari anual

Sora lui Kim Jong Un ar fi ordonat executarea a încă unui înalt oficial de la Phenian

Articolul Kim Ir-sen, fondatorul și „președintele etern” al Coreei de Nord apare prima dată în Descopera.

Articol original

Experimentul Pitești, încercarea de dezumanizare și distrugere a personalității umane

Experimentul Pitești a fost încercarea de reeducare prin tortură psihică care a fost desfășurată sub aprobarea autorităților comuniste între anii 1949 și 1952.

Experimentul Pitești a fost oprit în luna septembrie 1951 la scurt timp după înlăturarea din fruntea Partidului Comunist Român a comuniștilor extremiști (facțiunea moscovită, Ana Pauker, Teohari Georgescu și Vasile Luka) de către noua linie de la  Moscova sub conducerea lui Gheorghe Gheorghiu Dej.

Astfel, Experimentul Pitești a constat în aplicarea zilnică a unor bătăi severe, pedepse psihologice și tehnici cumplite de tortură cu scopul de a reeduca deținuții politici. Aceștia erau în mare parte studenți care făceau parte din grupări interzise de regimul comunist, precum Partidul Național Țărănesc sau Partidul Național Liberal.

Ce abuzuri au fost fortați să îndure deținuții?

Experimentul s-a desfășurat la fostul penitenciar din Pitești, acum Memorialul Închisoarea Pitești. Închisoarea a fost construită înaintea începerii experimentului de reeducare. Clădirea penitenciarului a fost începută în anii 1930, pe timpul regelui Carol al II-lea. Lucrările de construire au fost finalizate pe vremea dictaturii lui Ion Antonescu. Pentru o perioadă scurtă de timp după proclamarea Republicii Populare Române, clădirea a funcționat ca centru de arest pentru cei acuzați de infracțiuni minore.

Sursa foto: Memorialul Închisoarea Pitești – Facebook

În afara faptului că erau supuși la bătăi crunte, deținuții erau forțați să se tortureze între ei. Mai mult, deținuții erau siliți să participle la sesiune de instruire politică despre subiecte precum istoria Partidului Comunist Sovietic de Iosif Stalin. Aceste sesiuni erau deseori însoțite de abuzuri fizice aleatorii și îndemnuri la demascare pentru diferite abateri, care în mare parte erau inventate. Scopul acestor tactici era ca deținuții să cedeze psihic și să devină supuși în totalitate regimului. Totodată, cei credincioși erau îmbrăcați ca Iisus Hristos, iar restul deținuților trebuiau să îi insulte. Aceștia mai erau forțați și să-și bată joc de simboluri religioase sau texte sfinte. Printre altele, deținuții care erau bănuiți că ascundeau informații despre acțiuni anticomuniste erau băgați cu capul în tinete cu urină.

Cea mai teribilă barbarie a lumii contemporane

La penitenciarul de la Pitești au murit între 100 și 200 de deținuți din cauza abuzurilor suferite. Alte sute au rămas cel mai probabil cu traume psihice și fizice pentru tot restul vieții. Deocamdată, numărul total al victimelor nu este cunoscut. Însă, cauza morții era mai mult ca sigur falsificată pe certificatul de deces.

Experimentul Pitești este considerat un unicat în rândul mijloacelor de distrugere în masă a personalității umane, potrivit experimentulpitești.org.

Experimentul de la Pitești a fost descris drept „una dintre cele mai cumplite experiențe de dezumanizare pe care le-a cunoscut epoca noastră” de către istoricul François Furet. De asemenea, Alexandr Soljenitîn, laureat al Premiului Nobel, a spus că fenomenul de la Pitești a fost „cea mai teribilă barbarie a lumii contemporane”.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Experimentul sinistru cu prizonieri din timpul gripei spaniole

15 persoane au fost închise într-o peșteră întunecată și izolată pentru un experiment controversat de 40 de zile

Un document declasificat de CIA descrie experimentele de percepție extrasenzorială făcute de sovietici în anii 1980

Scandal pe ”Experimentul Piteşti”. Consiliul CNSAS: Declaraţiile lui Hodor şi Demetriade sunt o ofensă. ”Negarea crimelor comunismului în România constitue o crimă morală”

Articolul Experimentul Pitești, încercarea de dezumanizare și distrugere a personalității umane apare prima dată în Descopera.

Articol original