Cât de sângeros a fost în realitate Ivan cel Groaznic, diplomatul de geniu divinizat de Stalin

Inceputul de secol al XVI-lea aducea in tinuturile inzapezite ale Rusiei un monarh cum lumea nu mai vazuse inca de pe vremea imparatilor romani. Sadic, mistic, sangeros dar in acelasi timp diplomat de geniu, manuitor neintrecut al condeiului si veritabil vizionar politic, Ivan al IV-lea Vasilyevich si-a atras deopotriva atributele „cel groaznic” si „cel mare”.

Citeşte şi Cine este cel mai mare criminal în masă din istorie? Răspunsul nu e nici Hitler, nici Stalin

 

Citeşte şi ”Calea Ferată a Morţii”, proiectul lui Stalin realizat cu preţul a peste 100.000 de vieţi omeneşti

 

Considerat de Stalin drept conducatorul ideal, tarul Ivan si-a depasit timpurile cu o imagine controversata si la fel de disputata in prezent ca si in urma cu secole.

Semnele divine si nasterea unui print

Trecusera 20 de ani de cand Marele Cneaz al Rusiei, Vasili al III-lea, era casatorit cu Salomeea Saburova, o descendenta a vechilor hani tatari, fara a avea nici un urmas. Constient de pericolul de a pierde tronul in favoarea fratilor sai, cneazul recurge la un gest indelung contestat, acela de a-si repudia sotia si de a o inchide pe viata intr-o manastire. Chiar daca divortul era ilegal in Rusia acelor vremuri, legile facute pentru cei umili pareau sa paleasca de la sine in fata capetelor incoronate.

In ciuda frumusetii sale proverbiale, a caracterului bland si a moralei fara cusur, Salomeea este batuta, tunsa si silita sa se retraga la manastirea din Suzdal sub numele de maica Sofia, nume sub care va fi canonizata ulterior. Boierii care ii iau apararea cneaghinei sunt, la randul lor, exilati. Locul ei avea sa fie luat de o lituanianca, Elena Glinski, o femeie ale carei moravuri urmau sa dea nastere unor interminabile discutii si controverse. Patru ani mai tarziu dupa legitimarea celei de a doua casatorii, Vasili al III-lea inca nu are un succesor. Zvonurile conform carora fosta cneaghina Salomeea ar fi nascut un baiat, George, intre zidurile manastirii il aduc pe monarhul rus aproape de pragul nebuniei. Doar rugaciunile unui preot obscur, Pafnutie Borovski, mai sunt in masura sa domoleasca furia cneazului.

La 25 august 1530, miracolul insa se produce, iar Elena Glinski da nastere unui fiu pe care il va boteza cu numele de Ivan. Se spune ca in acel moment un fulger a zguduit Kremlinul dand nastere unui puternic incendiu, iar noul nascut avea deja doi dinti. Semnele au fost interpretate ca o manifestare a vointei divine: printul avea sa ii sfasie cu un dinte pe dusmanii tarii, iar cu celalalt avea sa muste groaznic din propriul popor. Daniel, mitropolitul de atunci al Rusiei, il avertiza pe cneaz asupra napastei ce urma sa abata asupra tuturor din cauza pacatului celei de a doua casatorii. In acelasi timp, barfele boierilor de la Moscova il indicau ca tata al noului nascut nu pe Vasili, ci pe un nobil din suita acestuia, Obolenski Telepnev. Pentru cneaz, insa, acestea nu erau decat vorbe goale. Avea fiul pe care si-l dorise si asta era tot ce conta.

Citeşte aici continuarea!

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice pentru 25 august:

1744 – S-a născut Johann Gottfried von Herder, scriitor, critic literar şi filosof, unul dintre întemeietorii curentului “Sturm und Drang” (d. 28 iulie 1794)

1802 – S-a născut poetul romantic austriac Nikolaus Lenau: “Faust”, “Savonarola”, “Don Juan” (d. 22 august 1850)

1819 – A încetat din viaţă James Watt, inginer şi inventator englez (a perfecţionat maşina cu aburi) (n. 19 ianuarie 1736)

1822 – A încetat din viaţă Sir Frederick William Herschel, astronom britanic, descoperitorul planetei Uranus (n. 15 noiembrie 1738)

1841 – S-a născut Emil Theodor Kocher, chirurg, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină pe anul 1909, pionier în fiziopatologia şi chirurgia glandei tiroide (m. 27 iulie 1917)

1849 – S-a născut folcloristul şi istoricul literar G. Dem.Teodorescu, licenţiat în litere al Universităţii Sorbona (m. 20 august 1900)

1862 – Au fost unificate serviciile sanitare din Principatele Române

1867 – A încetat din viaţă Michael Faraday, fizician şi chimist, descoperitorul inducţiei electromagnetice; a enunţat legea conservării sarcinilor electrice şi a elaborat teoria electrizării prin influenţă (n. 22 septembrie 1791).

1873 – S-a născut Lucia Sturdza Bulandra, una dintre marile figuri ale scenei româneşti; a format generaţii întregi de actori: Nicolae Bălţăţeanu, George Calboreanu, Dina Cocea, Radu Beligan, Victor Rebengiuc; din 1947 până la sfârşitul vieţii a fost directoarea Teatrului Municipal din Bucureşti, astăzi Teatrul L.S.Bulandra  (m. 19 septembrie 1961)

1900 – A încetat din viaţă Friedrich Nietzsche, filosof german (n. 15 octombrie 1844)

1902 – S-a născut Camil Baltazar, poet şi traducător: “Reculegeri în memoria ta”, “Biblice” (m. 27 aprilie 1977)

1908 – A încetat din viaţă fizicianul francez Henri Becquerel, laureat al Premiului Nobel pentru fizică în anul 1903 (împreună cu Pierre şi Marie Curie) (n. 1852)

1912 – S-a născut Erich Honecker, om politic, preşedinte al Consiliului de Stat al fostei Republici Democrate Germane şi şef al statului (1974-1989); a demisionat din toate funcţiile în 1989, fiind mai târziu expulzat din ţară (m. 29 mai 1994)

1918 – S-a născut Leonard Bernstein, dirijor şi compozitor, prezentator al unui foarte audiat serial TV de istorie a muzicii (comedia muzicală “West side Story”) (m. 14 octombrie 1990)

1940 – S-a născut Mihai Pelin, istoric; a coordonat elaborarea primelor patru volume ale “Cărţii Albe a Securităţii” (“Opisul emigraţiei politice”, “Culisele spionajului românesc”) (d. 14 dec 2007)

1946 – A murit, la Londra, Arnold Josef Rose, violonist de renume mondial, născut la Iaşi (n. 24 octombrie 1863)

1977 – A încetat din viaţă Dorin Sireteanu, actor de teatru şi film (n. 15 septembrie 1901)

1980 – A încetat din viaţă filosoful Dumitru D. Roşca, membru al Academiei Române: “Existenţa tragică. Încercare de sinteză filosofică” (n. 29 ianuarie 1895)

1984 – A încetat din viaţă scriitorul Truman Capote: “Cu sânge rece”, “Alte glasuri alte încăperi”, „Breakfast at Tiffany’s” (n. 30 septembrie 1924)

2001 – A încetat din viaţă Philippe Leotard, actor şi cântăreţ; a jucat în peste 60 de filme şi a câştigat, în 1983, Premiul Cesar (n. 28 august 1940)

2008 – Consiliul Federaţiei, Camera superioară a Parlamentului rus, s-a pronunţat pentru o recunoaştere a republicilor separatiste georgiene Osetia de Sud şi Abhazia, decizia revenind de acum Executivului rus

2009 – A încetat din viaţă senatorul american Edward „Ted” Kennedy, fratele preşedintelui John F. Kennedy (n. 22 februarie 1932)

Articolul Cât de sângeros a fost în realitate Ivan cel Groaznic, diplomatul de geniu divinizat de Stalin apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original