Showing posts with label august. Show all posts
Showing posts with label august. Show all posts

Şapte grădiniţe rămân deschise în Sectorul 6 în iulie şi august

Şapte grădiniţe de stat din Sectorul 6 rămân deschise în iulie şi august, potrivit unui comunicat al autorităţii locale transmis, joi, AGERPRES.

În iulie vor funcţiona Grădiniţa nr. 40 (str. Tabla Buţii nr. 60), Grădiniţa Prichindel (Bdul Iuliu Maniu nr. 73-75), Grădiniţa nr. 218 (Aleea Callatis nr. 5) şi Grădiniţa nr. 94 (str. Târgu Neamţ nr. 4), iar în august Grădiniţa nr. 246 (str. Fabricii nr. 20), Grădiniţa nr. 170 (str. Fabricii nr. 22) şi Grădiniţa nr. 274 (Bdul Iuliu Maniu nr. 11A).

Vezi ÅŸi 1.224 de unităţi de învăţământ înscrise în Programul CiteÅŸte-mi 100 de poveÅŸti

Programul copiilor este organizat special pentru vacanţa mare. Vor învăţa atât lucruri noi, dar se vor bucura şi de joacă şi activităţi recreative. Părinţii interesaţi trebuie să facă o solicitare la grădiniţa unde doresc să-şi înscrie copilul.

 

 

 

 

 

 

Articolul Şapte grădiniţe rămân deschise în Sectorul 6 în iulie şi august apare prima dată în Pedagoteca.

Articol original

Una dintre puţinele EROINE adevărate ale României

Ecaterina Teodoroiu (sau Cătălina Toderoiu) e o prezenţă insolită în istoria noastră, una dintre puÅ£inele femei distinse „oficial” cu renumele de eroină, printre atâtea alte eroine anonime care vor fi pierit în bătălii fără ca posteritatea să le mai ÅŸtie numele ÅŸi faptele.

 

 

Cercetaş, apoi infirmieră în timpul Primului Război Mondial, şi-a depăşit condiţia sub influenţa unei tragice întâmplări-moartea fratelui ei Nicolae, căzut pe front.

Pentru el, în amintirea lui, pentru a-i onora memoria, sora l-a înlocuit, cumva, devenind şi ea soldat-sau, poate, curajul pe câmpul de luptă era o trăsătură de familie.

Podul Jiului, Samboteni, Bărbăteşti, Tantareni, Filiaşi-sunt nume ale unor locuri în care armata română a dat, în 1916, bătălii la care a luat parte şi Ecaterina-pe atunci în vârstă de 22 de ani.

Remarcată pentru curajul ei, decorată de regele Ferdinand, a primit, pe lângă multe distincţii, gradul de sublocotenent şi comanda unui pluton de infirmieri, cu care a luat parte la luptele de la Mărăşeşti.

Aici a murit, împuşcată în piept, încheindu-şi astfel, în chip tragic şi eroic, scurta viaţă de femeie-ostaş.

CiteÅŸte ÅŸi: 7 femei remarcabile in istoria Romaniei

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 14 ianuarie:

1557 – Apare, la BraÅŸov, „Octoihul” în limba slavonă, prima carte tipărită de Diaconul Coresi, care va desfăşura, până la 1583, o bogată activitate de tipărire de cărÅ£i în limba română

1742 – A încetat din viaţă astronomul englez Edmond Halley, cel care a descoperit cometa care îi poartă numele (n. 8 noiembrie 1656)

1825 – S-a născut poetul Dimitrie Bolintineanu (m. 20 august 1872)

1875 – S-a născut medicul Albert Schweitzer, om de cultură francez, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1952 (m. 4 sept. 1965)

1898 – A încetat din viaţă scriitorul englez Lewis Carol (Charles Dogson), autorul celebrei povestiri „Alice în Å£ara minunilor”(n. 27 ianuarie 1832)

1900 – A avut loc premiera operei „Tosca” de Giacomo Puccini la Teatrul Constanzi din Roma, în rolul titular fiind soprana româncă Hariclea Darclee.

1934 – A încetat din viaţă medicul Ioan Cantacuzino, fondatorul ÅŸcolii româneÅŸti de microbiologie ÅŸi medicină experimentală (n. 25 noiembrie 1863)

1957 – A încetat din viaţă actorul Humphrey Bogart („Åžoimul maltez”, „Casablanca”, „Regina africană”, etc.) (n. 25 decembrie 1899)

1972 – Regina Margareta a II-a a urcat pe tronul Danemarcei.

2006 – A încetat din viaţă actriÅ£a americana Shelley Winters (Shirley Schrift), câştigătoare a două premii Oscar („Jurnalul Annei Frank”, „A Patch of Blue”) (n. 18 august 1920)

2008 – A încetat din viaţă Barbu Brezianu, istoric ÅŸi critic de artă, poet, traducător român (n. 18 martie 1909).

Articolul Una dintre puţinele EROINE adevărate ale României apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Primul preşedinte american care a fost SILIT să îşi dea demisia

Richard M.Nixon a fost primul preşedinte american care a fost constrâns să îşi dea demisia. La 27 iulie 1974, Camera Reprezentanţilor a SUA a decis punerea sub acuzare a preşedintelui Nixon în cadrul afacerii Watergate; la 8 august 1974, acesta îşi înaintează demisia.

 

 

In contextul razboiului din Vietnam, scandalul Watergate se declanseaza in ’72, acelasi an in care, in luna noiembrie, Nixon va fi reconfirmat la Casa Alba. Pentru blocarea unei scurgeri de informatii delicate cu privire la operatiunile militare desfasurate in Vietnam (celebrele “Pentagon papers”, un studiu top-secret al Departamentul Apararii asupra implicarii Statelor Unite in Razboiul din Vietnam si in precedentele conflicte politice sau militare in sud-est-ul asiatic), si pentru a-l discredita pe presupusul responsabil, analistul militar Daniel Ellsberg, este mai intai devastat cabinetul psihiatrului acestuia din Los Angeles.

Apoi, pe 17 iunie 1972, echipa de „instalatori” creata la “adapostul” presedintelui si insarcinata sa conduca operatiunile de sabotaj si spionaj, este prinsa in flagrant delict in in interiorul birourilor Comitetului Electoral al Democratilor, aflate in hotelul Watergate din Washington. Cei cinci, carora li se vor adauga ulterior alti doi complici, sunt surprinsi de paznicii de noapte in timp ce “plantau” microfoane sub birouri. Initial, stirea trece neobservata, fiind catalogata (inclusiv de Ron Ziegler, purtatorul de cuvant al presedintelui Nixon) drept o simpla tentativa de spargere („third-rate burglary attempt”); dar in ianuarie 1973 se stie deja ca cei 7 aveau toti mai mult sau mai putin legaturi cu Partidul Republican. Astfel, la doar doua luni distanta de la victoria democratilor in alegeri, doi membri ai comitetului pentru realegerea presedintelui, Gordon Liddy, fost agent FBI si fost angajat al Casei Albe, si James Mc Cord, ex CIA – ex FBI, insarcinatul cu securitatea in cadrul comitetului de realegere a lui Nixon, vor fi incriminati pentru spionaj in dosarul Watergate.

Pe parcursul procesului, in schimbul unei reduceri a pedepsei, McCord va face declaratii scrise menite a implica in mod direct comitetul de realegere a lui Nixon. De-acum afacerea capatase dimensiuni politice noi si neasteptate. In data de 30 aprile 1973, Nixon va fi constrans sa aprobe demisiile a doi dintre cei mai apropiati colaboratori, implicati adanc in afacere, Haldeman si Ehrlichman care, in cele din urma, vor ajunge chiar in inchisoare. Il va concedia si pe consilierul de la Casa Alba, John Dean, care incepand din acest moment se va transforma in martorul-cheie al anchetei parlamentare.

CiteÅŸte aici continuarea!

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii ale zilei de 9 ianuarie:

1768 – Philip Astley înfiinÅ£ează la Londra primul circ modern

1873 – A încetat din viaţă împăratul Napoleon al III-lea (Bonaparte) al FranÅ£ei (n. 20 apr. 1808)

1890 – S-a născut Karel Capek, dramaturg ÅŸi romancier ceh (d. 25 decembrie 1938)

1908 – S-a născut scriitoarea Simone de Beauvoir („ToÅ£i oamenii sunt muritori”, „Mandarinii”; „Amintirile unei fete cuminÅ£i”) (m. 14 aprilie 1986)

1954 – A fost inaugurat Teatrul de Operă ÅŸi Balet (Opera NaÅ£ională ) din BucureÅŸti

1998 – A încetat din viaţă Lia Manoliu, fostă campioană olimpică la aruncarea discului (n. 25 aprilie 1932)

2005 – Au avut loc alegeri pentru desemnarea succesorului lui Yasser Arafat la conducerea Autorităţii Palestiniene. PreÅŸedinte al Autorităţii Palestiniene a fost ales Mahmud Abbas, candidatul Fatah, principala miÅŸcare palestiniană

2007 – Patru brăţări dacice care fac parte din patrimonul naÅ£ional ÅŸi care au fost descoperite în MunÅ£ii Orăştiei, au fost răscumpărate de Guvernul României ÅŸi readuse în Å£ară

2009 – PreÅŸedintele Sport Club Miercurea Ciuc, Antal Istvan, a decedat. Antal Istvan a fost jucător, antrenor ÅŸi preÅŸedinte al SC Miercurea Ciuc. A făcut parte din generaÅ£ia de aur a hocheiului românesc, participând la numeroase competiÅ£ii , cea mai prestigioasă fiind Jocurile Olimpice de iarnă din 1980 de la Lake Placid, dar ÅŸi la mai multe ediÅ£ii ale CM. (n. 18 septembrie 1958).

Articolul Primul preşedinte american care a fost SILIT să îşi dea demisia apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Cum l-a împiedicat biserica pe Goethe să devină jurist

Johann Wolfgang a fost fiul lui Johann Kaspar Goethe, înalt funcţionar de stat, şi al Catharinei Elisabeth Textor.

 

 

De-a lungul întregii sale vieţi, Johann Wolfgang von Goethe a scris şi trimis peste 10.000 de scrisori.

De timpuriu, a început să iubească literatură, pe care o putea găsi în vasta bibliotecă de circa 2000 de volume a tatălui său. Fascinat era şi de teatru, în casa părintească anual se prezenta un spectacol de teatru de păpuşi.

ÃŽn anul 1763,  a asistat la un concert al tânărului Mozart, care atunci avea ÅŸapte ani.

Cu ocazia unei călării în Sessenheim, tânărul Goethe a ajuns într-o casă parohială ospitalieră unde s-a îndrăgostit de fiica pastorului, Friederike Brion. Poeziile pe care i le-a dedicat, care mai târziu au fost numite „Sesenheimer Lieder” au fost prin puterea lor expresivă „începutul revoluÅ£ionar al unei epoci lirice noi”.

În vara anului 1771, Goethe şi-a susţinut disertaţia juridică. Nu i-a fost aprobată deoarece conţinea opinii contrare doctrinelor bisericii.

În mai 1778, în timpul unei călătorii de oficiu la Ilmenau cu Ducele Carl-August spre Berlin, Goethe descoperă prezenţa unei mine vechi de argint şi speră ca comorile acesteia să-i rezolve dificultăţile financiare. Astfel geologia şi mineralogia au devenit ocupaţii plăcute ale lui.

În anul 1823, Goethe, se îmbolnăveşte de inflamaţie a pericardului inimii. După ce s-a însănătoşit, a devenit mai preocupat de spiritualitate decât înainte. În Karlsbad, face cunoştinţă cu tânăra de 19 de ani, Ulrike von Levetzow, pe care o cere în căsătorie. Ea însă îl respinge.

La 22 martie 1832, Goethe a murit de pneumonie. Ultimele sale cuvinte, care se pare că ar fi fost: „Mai multă lumină!”, sunt relatate de medicului său, Carl Vogel.

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii ale zilei de 28 august:

1885 – S-a născut Vance Palmer, scriitor, considerat unul dintre întemeietorii teatrului australian (m. 15 iulie 1959).

1899 – S-a născut Charles Boyer, actor de film american de origine franceză; distins cu Premiul Oscar în 1942 pentru promovarea relaÅ£iilor culturale franco-americane („Lumina de gaz”, „Cum să furi un milion”) (m. 26 august 1978).

1917 – A încetat din viaţă poetul Anton Naum, membru al Academiei Române (n. 17 ianuarie 1829).

1917 – A încetat din viaţă prozatorul Calistrat HogaÅŸ: „ÃŽn MunÅ£ii NeamÅ£ului”, „Pe drumuri de munte” (n.19 aprilie 1848).

1917 – S-a născut dramaturgul Horia Lovinescu, nepotul criticului Eugen Lovinescu: „Citadela sfărâmată”, „Moartea unui artist” (m. 16 septembrie 1983).

1939 – S-a născut Rodica Ojog-BraÅŸoveanu, scriitoare de romane poliÅ£iste: „CocoÅŸatul are alibi”, „Bună seara, Melania!” (m. 2 septembrie 2002).

1987 – A încetat din viaţă scenaristul ÅŸi regizorul de film John Huston, laureat al Premiului Oscar pe anul 1948 pentru „Comoara din Sierra Madre” ÅŸi al Premiului „Leul de argint” – „Moulin Rouge”: „Noaptea iguanei”, „Omul în mantaua de ploaie”, „Åžoimul maltez” (n. 5 august 1906).

1993 – A avut loc o remaniere guvernamentală a cabinetului Nicolae Văcăroiu. Noii miniÅŸtri: Mircea CoÅŸea – ministru de stat, preÅŸedinte al Consiliului pentru Coordonare, Strategie ÅŸi Reformă Economică; Cristian Ionescu – ministrul comerÅ£ului; Petre Sălcudeanu – ministrul culturii ÅŸi Alexandru Mironov – ministrul tineretului ÅŸi sportului.

2006 – Portugalia a început să elibereze primele paÅŸapoarte biometrice.

2006 – Ministrul israelian de Externe, Tzipi Livni, a cerut, la Berlin, comunităţii internaÅ£ionale să se opună „ameninţării” Iranului care încearcă, potrivit lui, „să câştige timp” pentru a se dota cu arma nucleară.

Articolul Cum l-a împiedicat biserica pe Goethe să devină jurist apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Maica Tereza, călugăriţa care a primit Premiul Nobel pentru pace

 A îngrijit deopotrivă săracii, bolnavii, orfanii ÅŸi muribunzii timp de zeci de ani. A primit numeroase distincÅ£ii ÅŸi premii pentru munca ei, cel mai important fiind Premiul Nobel pentru Pace, în anul 1979, iar după moarte a fost beatificată de către Biserica Catolică pentru presupusele miracole pe care le făcuse de-a lungul timpului. Este vorba despre Maica Tereza, călugăriÅ£a catolică ce a făcut istorie prin munca sa de o viaţă.

 

 

Maica Tereza s-a născut într-o familie de albanezi, în anul 1910, pe vreme Imperiului Otoman. După moartea tatălui său, atunci când avea doar 8 ani, mama ei a crescut-o respectând strict religia romano-catolică. A fost fascinată încă de mică de povestea misionarilor şi, la vârsta de 18 ani, a decis să urmeze şi ea această cale, aşa că a plecat de acasă şi nu a mai reuşit niciodată să îşi revadă mama şi sora.

FOTO: Mediafax Foto/AFP    FOTO: Mediafax Foto/AFP

Ea a ajuns în India în anul 1929 ÅŸi a lucrat iniÅ£ial ca învăţătoare. Ulterior, a infiinÅ£at ordinul Misionarelor Carităţii care s-a extins rapid ajungând să aibă mii de membrii care acÅ£ionau în 133  de ţări ale lumii. AceÅŸtia îngrijeau oameni infectaÅ£i cu SIDA, lepsă sau tuberculoză, conduceau cantine pentru săraci, orfelinate ÅŸi ÅŸcoli, ajutând totodată bolnavi prin intermediul clinicilor mobile de care dispuneau.

CiteÅŸte aici continuarea!

Descoperă vă prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 26 august:

1740 – S-a născut Joseph-Michel Montgolfier care, împreună cu fratele său, Jacques-Etienne, a conceput ÅŸi experimentat balonul cu aer cald (aerostatul) (m. 26 iunie 1810)

1743 – S-a născut savantul Antoine Laurent Lavoisier, fizician ÅŸi chimist, unul dintre fondatorii chimiei moderne, membru, la 25 de ani, al Academiei de ÅžtiinÅ£e; a enunÅ£at legea conservării masei (care îi poartă numele) ÅŸi legea conservării elementelor (m. 8 mai 1794)

1789  – A fost publicată “DeclaraÅ£ia Drepturilor Omului ÅŸi Cetăţeanului”, pe baza căreia va fi adoptată, în 1848, “DeclaraÅ£ia Drepturilor Omului”

1880 – S-a născut Guillaume Apollinaire (Wilhelm Apollinaris de Kostrowitsky), poet ÅŸi critic de artă francez (m. 9 noiembrie 1918)

1885 – S-a născut scriitorul francez Jules Romains (pseudonim pentru Louis Farigoule): romanul-fluviu “Oameni de ispravă” (m. 14 august 1972)

1886 – S-a născut Alexandru D. Rădulescu, medic, membru al Academiei Române, al Academiei de Chirurgie din Paris; de numele său se leagă înfiinÅ£area la Cluj, în 1921, pentru prima dată în România, a unui spital de ortopedie; în 1931 a pus bazele Societăţii române de ortopedie  (m. 11 aprilie 1979)

1989 – A încetat din viaţă scriitorul american Irving Stone: “Agonie ÅŸi extaz”, „Turnul Nebunilor”, „Paria” (n. 14  iulie 1903)

1991 – România a recunoscut independenÅ£a de stat a fostelor republici sovietice: Lituania, Letonia, Estonia, Moldova ÅŸi Gruzia

Articolul Maica Tereza, călugăriţa care a primit Premiul Nobel pentru pace apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Cât de sângeros a fost în realitate Ivan cel Groaznic, diplomatul de geniu divinizat de Stalin

Inceputul de secol al XVI-lea aducea in tinuturile inzapezite ale Rusiei un monarh cum lumea nu mai vazuse inca de pe vremea imparatilor romani. Sadic, mistic, sangeros dar in acelasi timp diplomat de geniu, manuitor neintrecut al condeiului si veritabil vizionar politic, Ivan al IV-lea Vasilyevich si-a atras deopotriva atributele „cel groaznic” si „cel mare”.

 

 

Considerat de Stalin drept conducatorul ideal, tarul Ivan si-a depasit timpurile cu o imagine controversata si la fel de disputata in prezent ca si in urma cu secole.

Semnele divine si nasterea unui print

Trecusera 20 de ani de cand Marele Cneaz al Rusiei, Vasili al III-lea, era casatorit cu Salomeea Saburova, o descendenta a vechilor hani tatari, fara a avea nici un urmas. Constient de pericolul de a pierde tronul in favoarea fratilor sai, cneazul recurge la un gest indelung contestat, acela de a-si repudia sotia si de a o inchide pe viata intr-o manastire. Chiar daca divortul era ilegal in Rusia acelor vremuri, legile facute pentru cei umili pareau sa paleasca de la sine in fata capetelor incoronate.

In ciuda frumusetii sale proverbiale, a caracterului bland si a moralei fara cusur, Salomeea este batuta, tunsa si silita sa se retraga la manastirea din Suzdal sub numele de maica Sofia, nume sub care va fi canonizata ulterior. Boierii care ii iau apararea cneaghinei sunt, la randul lor, exilati. Locul ei avea sa fie luat de o lituanianca, Elena Glinski, o femeie ale carei moravuri urmau sa dea nastere unor interminabile discutii si controverse. Patru ani mai tarziu dupa legitimarea celei de a doua casatorii, Vasili al III-lea inca nu are un succesor. Zvonurile conform carora fosta cneaghina Salomeea ar fi nascut un baiat, George, intre zidurile manastirii il aduc pe monarhul rus aproape de pragul nebuniei. Doar rugaciunile unui preot obscur, Pafnutie Borovski, mai sunt in masura sa domoleasca furia cneazului.

La 25 august 1530, miracolul insa se produce, iar Elena Glinski da nastere unui fiu pe care il va boteza cu numele de Ivan. Se spune ca in acel moment un fulger a zguduit Kremlinul dand nastere unui puternic incendiu, iar noul nascut avea deja doi dinti. Semnele au fost interpretate ca o manifestare a vointei divine: printul avea sa ii sfasie cu un dinte pe dusmanii tarii, iar cu celalalt avea sa muste groaznic din propriul popor. Daniel, mitropolitul de atunci al Rusiei, il avertiza pe cneaz asupra napastei ce urma sa abata asupra tuturor din cauza pacatului celei de a doua casatorii. In acelasi timp, barfele boierilor de la Moscova il indicau ca tata al noului nascut nu pe Vasili, ci pe un nobil din suita acestuia, Obolenski Telepnev. Pentru cneaz, insa, acestea nu erau decat vorbe goale. Avea fiul pe care si-l dorise si asta era tot ce conta.

CiteÅŸte aici continuarea!

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice pentru 25 august:

1744 – S-a născut Johann Gottfried von Herder, scriitor, critic literar ÅŸi filosof, unul dintre întemeietorii curentului “Sturm und Drang” (d. 28 iulie 1794)

1802 – S-a născut poetul romantic austriac Nikolaus Lenau: “Faust”, “Savonarola”, “Don Juan” (d. 22 august 1850)

1819 – A încetat din viaţă James Watt, inginer ÅŸi inventator englez (a perfecÅ£ionat maÅŸina cu aburi) (n. 19 ianuarie 1736)

1822 – A încetat din viaţă Sir Frederick William Herschel, astronom britanic, descoperitorul planetei Uranus (n. 15 noiembrie 1738)

1841 – S-a născut Emil Theodor Kocher, chirurg, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină pe anul 1909, pionier în fiziopatologia ÅŸi chirurgia glandei tiroide (m. 27 iulie 1917)

1849 – S-a născut folcloristul ÅŸi istoricul literar G. Dem.Teodorescu, licenÅ£iat în litere al Universităţii Sorbona (m. 20 august 1900)

1862 – Au fost unificate serviciile sanitare din Principatele Române

1867 – A încetat din viaţă Michael Faraday, fizician ÅŸi chimist, descoperitorul inducÅ£iei electromagnetice; a enunÅ£at legea conservării sarcinilor electrice ÅŸi a elaborat teoria electrizării prin influenţă (n. 22 septembrie 1791).

1873 – S-a născut Lucia Sturdza Bulandra, una dintre marile figuri ale scenei româneÅŸti; a format generaÅ£ii întregi de actori: Nicolae Bălţăţeanu, George Calboreanu, Dina Cocea, Radu Beligan, Victor Rebengiuc; din 1947 până la sfârÅŸitul vieÅ£ii a fost directoarea Teatrului Municipal din BucureÅŸti, astăzi Teatrul L.S.Bulandra  (m. 19 septembrie 1961)

1900 – A încetat din viaţă Friedrich Nietzsche, filosof german (n. 15 octombrie 1844)

1902 – S-a născut Camil Baltazar, poet ÅŸi traducător: “Reculegeri în memoria ta”, “Biblice” (m. 27 aprilie 1977)

1908 – A încetat din viaţă fizicianul francez Henri Becquerel, laureat al Premiului Nobel pentru fizică în anul 1903 (împreună cu Pierre ÅŸi Marie Curie) (n. 1852)

1912 – S-a născut Erich Honecker, om politic, preÅŸedinte al Consiliului de Stat al fostei Republici Democrate Germane ÅŸi ÅŸef al statului (1974-1989); a demisionat din toate funcÅ£iile în 1989, fiind mai târziu expulzat din Å£ară (m. 29 mai 1994)

1918 – S-a născut Leonard Bernstein, dirijor ÅŸi compozitor, prezentator al unui foarte audiat serial TV de istorie a muzicii (comedia muzicală “West side Story”) (m. 14 octombrie 1990)

1940 – S-a născut Mihai Pelin, istoric; a coordonat elaborarea primelor patru volume ale “CărÅ£ii Albe a Securităţii” (“Opisul emigraÅ£iei politice”, “Culisele spionajului românesc”) (d. 14 dec 2007)

1946 – A murit, la Londra, Arnold Josef Rose, violonist de renume mondial, născut la IaÅŸi (n. 24 octombrie 1863)

1977 – A încetat din viaţă Dorin Sireteanu, actor de teatru ÅŸi film (n. 15 septembrie 1901)

1980 – A încetat din viaţă filosoful Dumitru D. RoÅŸca, membru al Academiei Române: “ExistenÅ£a tragică. ÃŽncercare de sinteză filosofică” (n. 29 ianuarie 1895)

1984 – A încetat din viaţă scriitorul Truman Capote: “Cu sânge rece”, “Alte glasuri alte încăperi”, „Breakfast at Tiffany’s” (n. 30 septembrie 1924)

2001 – A încetat din viaţă Philippe Leotard, actor ÅŸi cântăreÅ£; a jucat în peste 60 de filme ÅŸi a câştigat, în 1983, Premiul Cesar (n. 28 august 1940)

2008 – Consiliul FederaÅ£iei, Camera superioară a Parlamentului rus, s-a pronunÅ£at pentru o recunoaÅŸtere a republicilor separatiste georgiene Osetia de Sud ÅŸi Abhazia, decizia revenind de acum Executivului rus

2009 – A încetat din viaţă senatorul american Edward „Ted” Kennedy, fratele preÅŸedintelui John F. Kennedy (n. 22 februarie 1932)

Articolul Cât de sângeros a fost în realitate Ivan cel Groaznic, diplomatul de geniu divinizat de Stalin apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original
© all rights reserved
made with by templateszoo