Cum vor încerca autorităţile italiene să rezolve problema natalităţii din peninsulă

Prim-ministrul italian Mario Draghi intenţionează să şteargă declinul ratei naşterii din peninsulă cu un plan de 21 de miliarde de euro care va include măsuri precum venitul universal pentru toţi muncitorii.

Situaţia se arată critică, după ce rata de natalitate din ţară a atins un nou minim în 2020, cu circa 16.000 de naşteri sub nivelul înregistrat în anul precedent. Experţii dau vina pe efectele economice ale pandemiei, impactul resimţindu-se din plin în rândurile femeilor, notează Bloomberg, citat de Ziarul Financiar.

„Fără copii, soarta Italiei stă în îmbătrânire, iar apoi în dispariţie”, a declarat Draghi în cadrul unui eveniment dedicat creşterii numărului de familii. Premierul a adăugat că guvernul său vrea să extindă beneficiile pentru cupluri şi femei, inclusiv plăţile în cash pentru familiile cu cel puţin un copil.

Italia a raportat doar 404.000 de naşteri în 2020, cu 30% sub nivelul din urmă cu 30 de ani, conform agenţiei de statistică Istat, cu o medie de 1,24 copii per femeie, sub media din 2019 de 1,27. Doar două ţări din Europa au înregistrat o rată mai slabă: Spania şi Malta.

Impactul pandemiei a scurtat speranţa la viaţă

Totodată, impactul pandemiei a scurtat speranţa la viaţă din Italia cu 14 luni, potrivit Mediafax.

Noile măsuri vor intra în vigoare în luna iulie, urmând să adauge circa 6 miliarde de euro fondurilor deja existente. În plus, Italia plănuieşte să aloce aproximativ 5 miliarde de euro noilor grădiniţe şi şcolilor primare.

Prin comparaţie cu declinul din Italia, unele ţări est-europene şi Germania au înregistrat creşteri ale ratei natalităţii în ultimii ani, rezultate alimentate de un nivel relativ generos al alocaţiilor, programele de susţinere ale mamelor şi creşterea spaţiului din grădiniţe.

„Deşi motivele din spatele natalităţii scăzute sunt în cea mare parte de ordin economic, lipsa stabilităţii şi siguranţei sociale joacă, de asemenea, un rol important”, a spus Draghi.

Articolul Cum vor încerca autorităţile italiene să rezolve problema natalităţii din peninsulă apare prima dată în Descopera.

Articol original

117 ani de la naşterea lui Salvador Dali

Salvador Dali a murit în urma unei crize cardiace în oraşul Figueres din Catalonia, în 1989, la vârsta de 85 de ani. Este considerat unul dintre principalii reprezentanţi ai suprarealismului şi, de asemenea, unul dintre cei mai renumiţi pictori din secolul al XX-lea.

Cadaqués, colţul de rai al lui Salvador Dalí

Descoperă vă prezintă şi alte semnificaţii istorice ale zilei de 11 mai:

330 – Constantinopolul, ridicat pe locul vechii colonii greceşti Byzantion, este inaugurat oficial ca noua capitală a Imperiului roman.

Citeşte şi CARTEA DE ISTORIE: Din înaltul cerului în beciurile Securităţii

 

Citeşte şi EPIC Cine este Gala Galaction? TOP 5

 

1784 – Limba germană este declarată limbă oficială în Transilvania.

1877 – Guvernul României a anulat plata tributului către Turcia, iar suma în cauză (914.000 de lei) a fost pusă la dispoziţia Ministerului de Război.

1931 – În cadrul Conferinţei şefilor Statelor Majore ale ţărilor Micii Înţelegeri, desfăşurată la Bucureşti, a fost definitivat textul Convenţiei militare unice a Micii Înţelegeri.

1939 – România şi Marea Britanie au încheiat, la Bucureşti, un Acord privitor la schimburile comerciale dintre cele două ţări.

1949 – Regatul Siam îşi schimbă denumirea în Thailanda.

1949 – Israelul devine stat membru al ONU.

1955 – Au început lucrările Conferinţei de la Varşovia, în cadrul căreia a fost creat Tratatul cu acelaşi nume. România a fost semnatară a Tratatului de la Varşovia.

1980 – A murit sculptorul Vida Gheza, autorul ansamblului de la Moisei, membru corespondent al Academiei Române (n. 28 februarie 1913).

1981 – A murit Bob Marley, interpret celebru de muzică reggae („No Woman, No Cry”; „One Love”) (n. 6 februarie 1945).

1995 – A murit George Uscăţescu, filosof, estetician şi sociolog român stabilit în Spania, membru de onoare din străinătate al Academiei Române (n. 5 mai 1919).

1995 – Organizaţia Naţiunilor Unite a hotărât prelugirea, pe termen nelimitat, a Tratatului de Neproliferare Nucleară, semnat în urmă cu 25 de ani.

2006 – A încetat din viaţă actorul american Frankie Thomas, cunoscut pentru rolul din filmele „Sherlock Holmes” (n. 9 aprilie 1921).

2006 – A încetat din viaţă boxerul american Floyd Patterson (n. 4 ianuarie 1935).

Articolul 117 ani de la naşterea lui Salvador Dali apare prima dată în Descopera.

Articol original

Ziua în care a venit pe lume omul care a revoluţionat fizica. 139 de ani mai târziu murea marele astrofizician Stephen Hawking

Albert Einstein s-a născut pe 14 martie 1879 la Ulm, un oraş modest din Germania, într-o familie de evrei. Tatăl său, Hermann Einstein, era electrician şi cocheta şi cu statutul de inventator. Mama sa, Pauline Koch, era o fire mai degrabă artistică, cu înclinaţii muzicale, interpretând foarte bine la pian sonatele lui Beethoven.

Citeşte şi Pare MACABRU! O biserică din Roma este decorată cu mii de schelete umane. ”Ce suntem acum, aşa vei fi şi tu” – VIDEO

 

Citeşte şi Un profesor canadian a făcut o descoperire uimitoare: un film care îl reprezintă pe reputatul scriitor francez Marcel Proust – VIDEO

 

Fratele mamei sale, Caesar Koch, inginer de profesie, care locuia împreună cu familia lui Albert, a avut o influenţă foarte mare asupra copilului, mai ales în ceea ce priveşte ştiinţele exacte, revelându-i latura pasionantă a matematicii. Atunci când micul Albert avea 6 ani, părinţii i-au luat un profesor de vioară, dar muzica l-a lăsat aproape indiferent până în ziua când a descoperit sonatele lui Mozart. Din acel moment, cântatul la vioară a devenit una dintre cele mai fierbinţi pasiuni ale viitorului savant. Copilul Albert Einstein era foarte timid şi singuratic şi îi plăcea să se joace singur în parc şi în pădure.

În timpul şcolii generale şi a colegiului, tânărul Einstein nu a fost un elev prea strălucit, excelând exclusiv la matematici şi fizică. Cu toate acestea, în 1905, la 26 de ani, Einstein avea să publice două articole ştiinţifice care aveau să revoluţioneze lumea.

Primul descria transformarea energiei unui corp încălzit în energie luminoasă. Această trasformare nu era posibilă decât considerând lumina ca fiind formată din particule, pe care Einstein le-a numit cuante de lumină (fotoni). Lumina, afirma Einstein, nu este nici continuă, nici discontinuă, ci se află în ambele ipostaze în acelaşi timp. Fără să ştie încă exact cum este posibil ca lumina să aibă în acelaşi timp două proprietăţi opuse, Einstein intuise un adevăr fundamental al fizicii, pe care cercetările ulterioare îl vor confirma. Al doilea articol îşi propunea să rezolve problema eterului. Teoria lui Einstein excludea existenţa eterului. Singura dată exactă care permite descrierea vitezei luminii este viteza sa c, constantă oricare ar fi viteza observatorului. În septembrie 1905, Einstein adaugă o completare a acestui articol şi elaborează celebra formula E=mc2. Einstein începe să se gândească la teoria relativităţii generale pentru a explica fenomenul căderii corpurilor. Dar savantul a realizat că pentru a ajunge la un rezultat ştiinţific în această privinţă avea nevoie de cunoştinţe mai aprofundate în matematicile moderne.

Descoperă vă prezintă semnificaţiile istorice ale zilei de 14 martie:

1804 – S-a născut, la Viena, compozitorul austriac Johann Strauss – tatăl. (m.1849).

1854 – S-a născut poetul Alexandru Macedonski, reprezentant al simbolismului în poezia românească, (m. 1920).

1881 – A fost proclamat regatul României. Prinţul Carol I de Hohenzollern va fi încoronat rege la 10 mai.

1883 – A încetat din viaţă Karl Marx (n. 1818).

1939 – Germania nazistă ocupă Cehoslovacia.

1965 – A murit inginerul Dimitrie Leonida, unul dintre pionierii electrificării României, organizator al primului muzeu tehnic din ţară

1992 – Osemintele lui Nicolae Titulescu, aduse din Franţa, au fost reînhumate la Braşov.

2002 – Liderii sârbi şi muntenegreni, alături de Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru diplomaţie, Javier Solana, au semnat un acord de principiu în ceea ce priveşte formarea unui nou stat Serbia-Muntenegru.

2004 – Vladimir Putin este reales preşedinte al Rusiei.

2006 – A încetat din viaţă Lennart Meri, primul preşedinte al Estoniei după ce ţara şi-a redobândit independenţa de la fosta Uniune Sovietică. Scriitor, dramaturg şi regizor de film, dl Meri şi-a petrecut o parte a copilăriei în Siberia, unde a fost deportată familia sa după anexarea de către URSS a statelor baltice. (n. 1929).

2018 – A încetat din viaţă Stephen Hawking, la vârsta de 76 de ani, unul din cei mai cunoscuţi fizicieni şi cosmologi contemporani, profesor la Universitatea Cambridge.

Articolul Ziua în care a venit pe lume omul care a revoluţionat fizica. 139 de ani mai târziu murea marele astrofizician Stephen Hawking apare prima dată în Descopera.

Articol original

A scăpat de arderea pe rug, însă a fost ţinut în arest la domiciliu până la finele vieţii, pentru OBRĂZNICIA de a prezenta o realitate

Galileo a scăpat in extremis de arderea pe rug, însă a fost condamnat la inchisoare la domiciliu pana la finele vieţii, pentru obrăznicia de a prezenta realităţile sistemului heliocentric. Galileo a fost reabilitat de abia la 31 octombrie 1992, la aproape 350 de ani de la moartea sa, de către Papa Ioan Paul al II-lea.

Citeşte şi Cei mai buni regizori de film din ultimii 25 de ani

 

Citeşte şi Cele mai costisitoare greşeli de scriere din istorie. Cum a pierdut 80 de milioane de dolari din cauza unei simple cratime

Galileo şi-a dedicat o mare parte a vieţii studierii astrelor şi dezvoltării instrumentelor menite să faciliteze observaţiile astronomice. Dincolo de descoperirile sale, revoluţionare la acea vreme, acesta a plătit şi un tribut personal: pierderea vederii. Galileo era fascinat în mod special de Soare, prin urmare, îşi petrecea o mare parte din timp făcând observaţii asupra astrului. In ultimii ani de viaţă, savantul era aproape orb ca urmare a deteriorii grave a retinelor, cauzată de observaţiile sale îndelungate.

Roata imperfectă a lui Galileo

După arestul la domiciliu, din 1634, al lui Galileo, ca urmare a procesului care i s-a intentat pentru eretica sa teorie heliocentrică, omul de ştiinţă numai inactiv nu a devenit. În acea perioadă a scris cartea considerată a fi lucrarea de căpătâi a activităţii sale ştiinţifice, denumită „Discursuri şi demonstraţii matematice privind două Ştiinţe noi”, echivalentă ca valoare cu „Principia” lui Newton. Cartea a fost scrisă sub forma unei conversaţii între un număr de personaje, abordând în special chestiuni importante din punct de vedere ştiinţific. În înşiruirea narativă, după ce au dezbătut şi polemizat despre ce anume ţine materia unită, personajele au o abatere, aparent mai mult de amorul artei, despre natura infinitului.Galileo a adus în această privinţă o serie inedită de abordări, dar două dintre ele merită notate în special. Prima implică mişcarea unei perechi de roţi.

Galileo începe cu roţi imperfecte, cu câteva laţuri, ca de exemplu de forma unor hexagoane. Roţile sunt tridimensionale-să ni le imaginăm ca şi cum ar fi făcute din marmură. Hezagonul mai mic este fixat în cel mare, şi fiecare se mişcă pe propria sa rută orizontală. Rotim agregatul într-o parte astfel încât să se mişte pe următoarea latură. Mişcându-se, roata mare pivotează pe unul din colţuri şi avansează pe traseu cu lungimea unei laturi. Dar ce s-a întâmplat cu roata mai mică?

Citiţi continuarea articolului aici

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 15 februarie:

1690 – S-a încheiat, la Sibiu, tratatul secret dintre Constantin Cantemir, domnul Moldovei şi Sfântul Imperiu Roman. În tratat se stipula că Moldova va sprijini acţiunile antiotomane ale imperiului condus de Casa de Habsburg.

1781 – A încetat din viaţă Gotthold Ephraim Lessing, scriitor şi filosof; a formulat principiile dramei realiste germane, conform cărora teatrul trebuie să ţină seama de dezvoltarea morală şi estetică a epocii (n. 22 ianuarie 1729).

1840 – S-a născut Titu Maiorescu, critic şi istoric literar, estetician, filolog, logician şi om politic român, membru al Academiei Române, personalitate dominantă în cultura românească din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (m. 1917).

1850 – S-a născut pictorul Ion Andreescu, membru de onoare post-mortem al Academiei Române; susţinător al înnoirilor aduse de arta reprezentanţilor Şcolii de la Barbizon, Andreescu este recunoscut ca unul dintre cei mai importanţi peisagişti români.

1851 – S-a născut Spiru Haret, matematician, sociolog şi om politic liberal, organizatorul învăţământului românesc de după 1864, vicepreşedinte al Academiei Române; prin elaborarea şi aprobarea legii învăţământului din 1898 (m. 17 decembrie 1912).

1857 – A încetat din viaţă compozitorul rus Mihail Ivanovici Glinka, părintele şcolii muzicale din Rusia şi creator al operei clasice ruse („Ruslan şi Ludmila”).

1861 – În România a intrat în funcţiune Arsenalul Armatei.

1864 – A apărut revista „România militară”, devenită la 8 decembrie 1897, prin decretul regelui Carol I, revista oficială a Marelui Stat Major. În timp, denumirea revistei s-a modificat – „Revista Militară Generală”, „Cultură Militară”, astăzi numindu-se „Gândirea Militară Românească”; în fiecare an, revista acordă premii naţionale care poartă numele unor personalităţi ale istoriei românilor, precum generalul Alexandru Averescu.

1867 – A fost semnat acordul austro-ungar privind crearea statului dualist Austro-Ungaria, prin care Transilvania îşi pierdea autonomia şi era alipită Ungariei.

1867 – A fost interpretat pentru prima dată valsul „Dunărea Albastră” compus de Johann Strauss fiul.

1876 – A apărut lunar (până la 15 mai 1876), la Bucureşti, „Revista literară şi ştiinţifică”, sub îndrumarea lui B.P.Hasdeu şi D. Brândză.

1933 – S-a născut Iosif Sava, om de cultură, muzicolog, important realizator de emisiuni culturale de radio şi de televiziune, creatorul „Seratelor muzicale” la TVR, autor a numeroase volume de istorie a muzicii (scrieri: „Seismograf muzical”, „Majestatea sa muzica”, „Muzica şi zgomotul lumii”) (m. 19 august 1998).

1944 – S-a născut regizorul Alexandru Bocăneţ, realizator de filme şi emisiuni de televiziune (m. 4 martie 1977)

1950 – S-a născut criticul literar Dan Alexandru Condeescu, directorul Muzeului Literaturii Române (m. august 2007).

1959 – A încetat din viaţă fizicianul Sir Owen W. Richardson, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică pe anul 1928.

1965 – A încetat din viaţă cântăreţul Nat King Cole.

1969 – A fost inaugurată linia ferată electrificată Bucureşti-Braşov, prima de acest fel din România.

1980 – A fost lansată la apă, la Brăila, prima navă de pescuit oceanic construită în România.

1990 – A fost înfiinţată Uniunea Teatrelor din România – UNITER, avându-l ca preşedinte pe actorul Ion Caramitru.

1998 – Trupele sovietice s-au retras din Afganistan, sfârşindu-se astfel cei nouă ani de ocupaţie rusă din regiune.

1999 – Curtea Supremă de Justiţie l-a condamnat pe liderul minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, la 18 ani închisoare, pentru instigarea minerilor care au venit în Bucureşti în septembrie 1991 la subminarea puterii de stat.

2002 – O echipă de cercetători americani a clonat prima pisică domestică.

2003 – Celebra oaie Dolly, primul mamifer clonat vreodată dintr-o celulă adultă, a murit.

2008 – Vaclav Klaus a fost reales preşedinte al Cehiei.

Articolul A scăpat de arderea pe rug, însă a fost ţinut în arest la domiciliu până la finele vieţii, pentru OBRĂZNICIA de a prezenta o realitate apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Unul dintre cei mai culţi domni ai Ţării Româneşti

Autodeclarat fiu natural al lui Basarab Ţepeluş şi al Neagăi din Hotărani, soţia marelui vornic Pârvu Craiovescu, în a cărui familie a crescut, a primit o educaţie aleasă de la călugărul Macarie de la Bistriţa, patriarhul Nifon, refugiat la curtea Craioveştilor, şi Maxim Brancovič, reuşind să cunoască bine mai multe limbi de circulaţie europeană, dar şi greaca, slavona sau latina.

Citeşte şi Descoperire INCREDIBILĂ în Egipt: 12 morminte de acum 3.500 de ani oferă detalii despre locuitorii din Noul Regat

 

Citeşte şi După 30 de ani de stat într-o pungă, rămăşiţele lui Joseh Mengele, ”îngerul morţii”, au început să fie examinate. Ce au descoperit cercetătorii

 

A participat, se pare, alături de Macarie, la tipărirea Liturghierului slavon (1508), a Octoihului (1510) şi a Tetraevangheliarului (1512), primele de acest gen din Ţara Românească. După o serie de călătorii în Ungaria, Austria sau Imperiul Otoman, a revenit în ţară unde a primit mai multe dregătorii, ajungând până la cele de mare postelnic (decembrie 1501 – 19 iunie 1509) şi mare comis (24 aprilie 1510 – 28 noiembrie 1511). S-a căsătorit cu fiica despotului sârb Iovan Brancovič, Elena [Despina Miliţa], în 1504, cu care a avut şase copii: Ion, Petre şi Anghelina, morţi înainte de vreme, Teodosie, Ruxandra şi Stana.

A obţinut tronul cu ajutorul bey-ului de Nicopole, după înfrângerea şi uciderea lui Vlad cel Tânăr (23 ianuarie 1512). Pentru a căpăta legitimitate în faţa supuşilor şi-a însuşit supranumele de „Basarab”, intrând astfel, după opinia lui, în familia domnitoare cu drept de a pretinde tronul. După încoronarea de la Bucureşti, din 8 februarie 1512, Neagoe Basarab „luo coroana şi scaunul a toată Ţara Rumânească” (Gavril Protul), primul său act oficial păstrat a fost emis la 20 februarie 1512, aici regăsindu-se deja titulatura domnească „Io Basarab voievod şi domn”.

Domnia sa a fost una destul de fructuoasă, „au domnit cu bună pace, până au murit în domnie” (Istoria Ţării Româneşti), preocupările sale diverse au vizat, în special, dezvoltarea economică prin măsuri luate în domeniul comerţului, reorganizarea armatei şi, mai ales, sprijinirea culturii. Acestea au dus la o substanţială creştere demografică, a veniturilor şi la o sensibilă ridicare a nivelului de trai.

Neagoe Basarab a întreţinut relaţii bune cu vecinii şi cu Papalitatea, a dus o politică filo-otomană, plătind tributul regulat şi având grijă să nu deranjeze prin ceva, conştient că numai aşa va evita mazilirea sau sfârşitul predecesorilor săi. Relaţiile cu Moldova n-au fost, însă, dintre cele mai bune, el sprijinind mai mulţi pretendenţi la tronului acestei ţări.

Susţine apariţia Evangheliarului conceput de Macarie şi Viaţa patriarhului Nifon a lui Gavril Protul – care relatează şi despre activitatea a patru domni munteni: Radu cel Mare, Mihnea cel Rău, Vlad cel Tânăr şi Neagoe Basarab – şi scrie sau dispune întocmirea operei Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie (1517 – 1521), „monument de literatură, politică, filozofie şi elocvenţă” (B. P. Hasdeu). Ctitoreşte biserica mănăstirii Curtea de Argeş, biserica Sf. Gheorghe şi cea a Mitropoliei din Târgovişte.

Cel care a fost supranumit „Marc Aureliu al Ţării Româneşti, principe, artist şi filosof” (B. P. Hasdeu), „domn cu apucături împărăteşti” (Nicolae Iorga) sau „unul dintre cei mai culţi domni ai noştri din vechime” (Ioan Bogdan), s-a prăpădit după o lungă şi grea suferinţă, fiind înmormântat la Argeş.

Sursa: Enciclopedia României

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii ale zilei de 23 ianuarie:

1549 – A încetat din viaţă Ioan Honterus, umanist sas din Transilvania.

1783 – S-a născut scriitorul Stendhal – Henri Beyle („Roşu şi negru”) (m. 23 martie 1842).

1821 – Tudor Vladimirescu s-a adresat printr-o proclamaţie locuitorilor Ţării Româneşti, chemându-i la luptă împotriva orânduirii. Acesta a fost momentul declanşării revoluţiei conduse de Tudor Vladimirescu.

1832 – S-a născut pictorul francez Edouard Manet (m. 30 04 1883).

1834 – S-a născut Alexandru Odobescu, prozator şi istoric. (operele istorice: „Mihnea-Vodă cel rău”, „Doamna Chiajna”; tratat de arheologie: „Istoria arheologiei”; volum de eseuri: „Pseudokynegeticos”) (m. 10 noiembrie 1895).

1898 – S-a născut regizorul rus Serghei Mihailovici Eisenstein, unul dintre marii regizori ai cinematografiei mondiale, scenarist, scenograf, teoretician („Crucişătorul Potemkin”) (m.11 februarie 1948).

1899 – S-a născut actorul Humphrey Bogart („Regina africană”, „Casablanca”) (m. 14 ianuarie 1957).

1931 – A încetat din viaţă celebra balerină Anna Pavlovna Pavlova, consacrată ca o interpretă desăvârşită a rolurilor din „Frumoasa din pădurea adormită”, „Giselle”. Celebrul coregraf M.Fokin a creat special pentru ea baletul „Moartea lebedei” (n. 12 februarie 1881).

1947 – A încetat din viaţă pictorul postimpresionist Pierre Bonnard (n. 1867).

1948 – Adunarea Deputaţilor a adoptat o nouă lege electorală, potrivit căreia dreptul de vot universal a fost extins asupra tuturor cetăţenilor de peste 20 de ani.

1989 – A încetat din viaţă celebrul pictor spaniol Salvador Dali, (n. 11 mai 1904).

2000 – Pentru prima oară în lume, regizorul german Peter Stein a realizat o versiune integrală a celor 12.111 versuri din „Faust” de Johann Wolfgang von Goethe (1749-1832), într-un spectacol de 21 de ore, special creat pentru Expoziţia universală Expo-2000 Hanovra.

2002 – A murit, în noaptea de 23 spre 24 ianuarie, Pierre Bourdieu, unul dintre cei mai importanţi filosofi şi sociologi contemporani (n. 1 august 1930).

 2005 – Viktor Iuşcenko este investit ca preşedinte al Ucrainei.

2005 – A încetat din viaţă faimosul om de televiziune american Johnny Carson, gazda a emisiunii „Tonight Show” de pe NBC, care a dominat programele de seara la televiziunea americana timp de 30 de ani.

Articolul Unul dintre cei mai culţi domni ai Ţării Româneşti apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Una dintre puţinele EROINE adevărate ale României

Ecaterina Teodoroiu (sau Cătălina Toderoiu) e o prezenţă insolită în istoria noastră, una dintre puţinele femei distinse „oficial” cu renumele de eroină, printre atâtea alte eroine anonime care vor fi pierit în bătălii fără ca posteritatea să le mai ştie numele şi faptele.

Citeşte şi Descoperire INCREDIBILĂ în Egipt: 12 morminte de acum 3.500 de ani oferă detalii despre locuitorii din Noul Regat

 

Citeşte şi După 30 de ani de stat într-o pungă, rămăşiţele lui Joseh Mengele, ”îngerul morţii”, au început să fie examinate. Ce au descoperit cercetătorii

 

Cercetaş, apoi infirmieră în timpul Primului Război Mondial, şi-a depăşit condiţia sub influenţa unei tragice întâmplări-moartea fratelui ei Nicolae, căzut pe front.

Pentru el, în amintirea lui, pentru a-i onora memoria, sora l-a înlocuit, cumva, devenind şi ea soldat-sau, poate, curajul pe câmpul de luptă era o trăsătură de familie.

Podul Jiului, Samboteni, Bărbăteşti, Tantareni, Filiaşi-sunt nume ale unor locuri în care armata română a dat, în 1916, bătălii la care a luat parte şi Ecaterina-pe atunci în vârstă de 22 de ani.

Remarcată pentru curajul ei, decorată de regele Ferdinand, a primit, pe lângă multe distincţii, gradul de sublocotenent şi comanda unui pluton de infirmieri, cu care a luat parte la luptele de la Mărăşeşti.

Aici a murit, împuşcată în piept, încheindu-şi astfel, în chip tragic şi eroic, scurta viaţă de femeie-ostaş.

Citeşte şi: 7 femei remarcabile in istoria Romaniei

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 14 ianuarie:

1557 – Apare, la Braşov, „Octoihul” în limba slavonă, prima carte tipărită de Diaconul Coresi, care va desfăşura, până la 1583, o bogată activitate de tipărire de cărţi în limba română

1742 – A încetat din viaţă astronomul englez Edmond Halley, cel care a descoperit cometa care îi poartă numele (n. 8 noiembrie 1656)

1825 – S-a născut poetul Dimitrie Bolintineanu (m. 20 august 1872)

1875 – S-a născut medicul Albert Schweitzer, om de cultură francez, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1952 (m. 4 sept. 1965)

1898 – A încetat din viaţă scriitorul englez Lewis Carol (Charles Dogson), autorul celebrei povestiri „Alice în ţara minunilor”(n. 27 ianuarie 1832)

1900 – A avut loc premiera operei „Tosca” de Giacomo Puccini la Teatrul Constanzi din Roma, în rolul titular fiind soprana româncă Hariclea Darclee.

1934 – A încetat din viaţă medicul Ioan Cantacuzino, fondatorul şcolii româneşti de microbiologie şi medicină experimentală (n. 25 noiembrie 1863)

1957 – A încetat din viaţă actorul Humphrey Bogart („Şoimul maltez”, „Casablanca”, „Regina africană”, etc.) (n. 25 decembrie 1899)

1972 – Regina Margareta a II-a a urcat pe tronul Danemarcei.

2006 – A încetat din viaţă actriţa americana Shelley Winters (Shirley Schrift), câştigătoare a două premii Oscar („Jurnalul Annei Frank”, „A Patch of Blue”) (n. 18 august 1920)

2008 – A încetat din viaţă Barbu Brezianu, istoric şi critic de artă, poet, traducător român (n. 18 martie 1909).

Articolul Una dintre puţinele EROINE adevărate ale României apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Primul preşedinte american care a fost SILIT să îşi dea demisia

Richard M.Nixon a fost primul preşedinte american care a fost constrâns să îşi dea demisia. La 27 iulie 1974, Camera Reprezentanţilor a SUA a decis punerea sub acuzare a preşedintelui Nixon în cadrul afacerii Watergate; la 8 august 1974, acesta îşi înaintează demisia.

Citeşte şi Şi-a dat viaţa pentru a salva un rival. Povestea unui ofiţer german care a murit încercând să salveze un soldat american

 

Citeşte şi Istoria dintre cearşafuri: Controversatul membru al lui John Dillinger şi căsătoria unui preşedinte american cu fiica sa

 

In contextul razboiului din Vietnam, scandalul Watergate se declanseaza in ’72, acelasi an in care, in luna noiembrie, Nixon va fi reconfirmat la Casa Alba. Pentru blocarea unei scurgeri de informatii delicate cu privire la operatiunile militare desfasurate in Vietnam (celebrele “Pentagon papers”, un studiu top-secret al Departamentul Apararii asupra implicarii Statelor Unite in Razboiul din Vietnam si in precedentele conflicte politice sau militare in sud-est-ul asiatic), si pentru a-l discredita pe presupusul responsabil, analistul militar Daniel Ellsberg, este mai intai devastat cabinetul psihiatrului acestuia din Los Angeles.

Apoi, pe 17 iunie 1972, echipa de „instalatori” creata la “adapostul” presedintelui si insarcinata sa conduca operatiunile de sabotaj si spionaj, este prinsa in flagrant delict in in interiorul birourilor Comitetului Electoral al Democratilor, aflate in hotelul Watergate din Washington. Cei cinci, carora li se vor adauga ulterior alti doi complici, sunt surprinsi de paznicii de noapte in timp ce “plantau” microfoane sub birouri. Initial, stirea trece neobservata, fiind catalogata (inclusiv de Ron Ziegler, purtatorul de cuvant al presedintelui Nixon) drept o simpla tentativa de spargere („third-rate burglary attempt”); dar in ianuarie 1973 se stie deja ca cei 7 aveau toti mai mult sau mai putin legaturi cu Partidul Republican. Astfel, la doar doua luni distanta de la victoria democratilor in alegeri, doi membri ai comitetului pentru realegerea presedintelui, Gordon Liddy, fost agent FBI si fost angajat al Casei Albe, si James Mc Cord, ex CIA – ex FBI, insarcinatul cu securitatea in cadrul comitetului de realegere a lui Nixon, vor fi incriminati pentru spionaj in dosarul Watergate.

Pe parcursul procesului, in schimbul unei reduceri a pedepsei, McCord va face declaratii scrise menite a implica in mod direct comitetul de realegere a lui Nixon. De-acum afacerea capatase dimensiuni politice noi si neasteptate. In data de 30 aprile 1973, Nixon va fi constrans sa aprobe demisiile a doi dintre cei mai apropiati colaboratori, implicati adanc in afacere, Haldeman si Ehrlichman care, in cele din urma, vor ajunge chiar in inchisoare. Il va concedia si pe consilierul de la Casa Alba, John Dean, care incepand din acest moment se va transforma in martorul-cheie al anchetei parlamentare.

Citeşte aici continuarea!

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii ale zilei de 9 ianuarie:

1768 – Philip Astley înfiinţează la Londra primul circ modern

1873 – A încetat din viaţă împăratul Napoleon al III-lea (Bonaparte) al Franţei (n. 20 apr. 1808)

1890 – S-a născut Karel Capek, dramaturg şi romancier ceh (d. 25 decembrie 1938)

1908 – S-a născut scriitoarea Simone de Beauvoir („Toţi oamenii sunt muritori”, „Mandarinii”; „Amintirile unei fete cuminţi”) (m. 14 aprilie 1986)

1954 – A fost inaugurat Teatrul de Operă şi Balet (Opera Naţională ) din Bucureşti

1998 – A încetat din viaţă Lia Manoliu, fostă campioană olimpică la aruncarea discului (n. 25 aprilie 1932)

2005 – Au avut loc alegeri pentru desemnarea succesorului lui Yasser Arafat la conducerea Autorităţii Palestiniene. Preşedinte al Autorităţii Palestiniene a fost ales Mahmud Abbas, candidatul Fatah, principala mişcare palestiniană

2007 – Patru brăţări dacice care fac parte din patrimonul naţional şi care au fost descoperite în Munţii Orăştiei, au fost răscumpărate de Guvernul României şi readuse în ţară

2009 – Preşedintele Sport Club Miercurea Ciuc, Antal Istvan, a decedat. Antal Istvan a fost jucător, antrenor şi preşedinte al SC Miercurea Ciuc. A făcut parte din generaţia de aur a hocheiului românesc, participând la numeroase competiţii , cea mai prestigioasă fiind Jocurile Olimpice de iarnă din 1980 de la Lake Placid, dar şi la mai multe ediţii ale CM. (n. 18 septembrie 1958).

Articolul Primul preşedinte american care a fost SILIT să îşi dea demisia apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Fiu al unui ţăran analfabet, a devenit una dintre cele mai strălucite minţi ştiinţifice din toate timpurile

Considerat una dintre cele mai strălucite minţi ştiinţifice din toate timpurile, matematicianul şi fizicianul Isaac Newton a formulat teorii valide despre, printre altele, mişcare, gravitaţie şi calcul. Fiu al unui ţăran analfabet, Newton a fost o persoană introvertită şi secretoasă în legătură cu munca sa.

Citeşte şi Top 10 oraşe care merită vizitate măcar o dată în viaţă. FOTO

 

Citeşte şi Oraşul lui Walt Disney, proiectat pentru a deveni ,,comunitarea viitorului” dar care arată ca unul din trecut

 

1. Moartea Neagră a contribuit la una dintre cele mai importante teorii ale sale

În 1665, în urma apariţiei unui focar de ciumă bubonică în Anglia, Universitatea Cambridge s-a închis, obligându-l pe Newton să se întoarcă acasă, la  Woolsthorpe Manor. În timp ce se află în grădina de acolo, el a văzut un măr căzând dintr-un copac, eveniment care l-a inspirat să formuleze faimoasa lege a gravitaţiei universale. Newton i-a povestit ulterior incidentul lui William Stukeley, autorul memoriilor sale.

Copacul există şi la ora actuală, iar o parte a mărului pe care Newton l-a văzut căzând în acea zi, în grădina din Woolsthorpe Manor a fost dus în 2010 în spaţiu, la bordul navei spaţiale Atlantis.

2. Era interesat de alchimie

Isaac Newton era pasionat de alchimie. El şi-a dedicat o mare parte din timp încercării de a crea ”piatra filosofală” despre care el credea că are puterea de a transforma alte metale în aur şi de a-i face pe oameni nemuritori.

Citeşte aici continuarea!

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 4 ianuarie:

1809 – S-a născut Louis Braille, inventatorul sistemului de scriere pentru nevăzători (alfabetul Braille, 1829) (m. 6 ianuarie 1852)

1841 – S-a născut chimistul Petru Poni, reprezentant de frunte al şcolii româneşti de chimie. (m. 2 aprilie 1925)

1877 – S-a născut, la Braşov, scriitorul Sextil Puşcariu, filolog şi istoric literar celebru, membru al Academiei Române (m. 1948).

1914 – În România s-a format un guvern liberal în frunte cu I I C Brătianu, care a durat până la 29 ianuarie 1918.

1926 – Parlamentul României a votat acceptarea renunţării prinţului Carol la succesiunea la Tron („actul de la 4 ianuarie”) şi recunoaşterea fiului său, prinţul Mihai, ca principe moştenitor al României.

1954 – A încetat din viaţă poeta Elena Farago (Elena Paximade) („Motanul pedepsit”, „Gândacelul”, „Cateluşul şchiop”) (n. 29 martie1878)

1960 – A murit scriitorul francez Albert Camus.

1970 – A încetat din viaţă actorul Mişu Fotino (tatăl), fondator al Teatrului de Stat din Braşov. (n. 1886)

1990 – A fost anunţată desfiinţarea Departamentului Securităţii Statului.

1990 – A avut loc prima conferinţă de presă a Grupului pentru Dialog Social (GDS), constituit din personalităţi ale vieţii cultural-artistice şi ştiinţifice.

1994 – În cadrul unei întâlniri a liderilor liberali Horia Rusu şi Dinu Patriciu, Comitetul Director al PL-93 a adoptat o „scrisoare deschisă către toate partidele de orientare liberală”, document care propunea „unificarea prin competiţie a liberalilor”.

1996 – Mircea Geoană a primit acordul administraţiei americane pentru preluarea postului de ambasador la Washington.

1998 – A murit compozitorul Vasile Veselovski („Strada Speranţei”, „De-ar şti ea marea”, „Merit eu”)

1999 – Minerii din Valea Jiului au intrat în grevă generală, cerând soluţionarea de urgenţă a 30 de revendicări legate de starea industriei miniere.

2004 – Marea Adunare tradiţională afgană, Loya Jirga, a adoptat Constituţia noii „Republici Islamice a Afganistanului”.

2006 – A încetat din viaţă la Montreal, bolnav de Alzheimer, poetul canadian de origine română Irving Peter Layton (Israel Pincu Lazarovitch). Încă din anii ’40 a fost recunoscut drept unul dintre cei mai prolifici, versatili, revoluţionari şi controversaţi poeţi ai şcolii „moderne” canadiene. Reputaţia i s-a consolidat în anii ’50-’60, mai ales după publicarea lucrării „A Red Carpet for the Sun” în 1959. Unul dintre elevii săi celebri a fost Leonard Cohen, muzician, scriitor, promotorul postmodernismului canadian. (n. 12 martie 1912, Târgu Neamţ, România).

2008 – Cea mai mare tabără de romi din Franţa, amplasată la periferia Parisului (Saint-Ouen), a fost desfiinţată.

Articolul Fiu al unui ţăran analfabet, a devenit una dintre cele mai strălucite minţi ştiinţifice din toate timpurile apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Nostradamus, unul dintre cele mai controversate personaje ale istoriei. A fost profet sau şarlatan?

În literatura tuturor timpurilor i s-a acordat titlul de prevestitor al tuturor marilor evenimente care se desfăşurau sau urmau să se întâmple în lume. Lucrările lui Nostradamus sunt realizate din catrene, iar multe dintre ele au fost de-a lungul timpului intrepretate sau traduse greşit (d. 2 iulie 1566).

Citeşte şi De 100 de ani Tezaurul României este în Rusia. ”Le-am dat ruşilor toată avuţia noastră, spre păstrare, cu acte în regulă”

 

Citeşte şi 5 mari comandanţi militari care au avut grave probleme psihice. Unul credea că este însărcinat

 

Astrologie, astronomie, vrăjitorie, divinaţie, chiromanţie sau…inselaciune? Vreme de secole, istorici, oameni de ştiinţă sau oameni simpli s-au întrebat care dintre aceste cuvinte ar descrie mai bine creaţia celebrului şi încă controvesatului Michel de Nostradame. A fost acesta un vizionar, un om înzestrat de divinitate sau un om de ştiinţă erudit? Sau poate omul potrivit la locul potrivit…

Istoria păstrează în memoria sa biografii ale unor oameni celebri, însă a căror sursă a creaţiei şi existenţă au rămas încă un mister. In cazul lui Nostradamus nu este încă foarte clar dacă omul a supravieţuit operei sau opera a supravieţuit omului, însă este cert că interesul stârnit în jurul acestui subiect are o natură duală: atât omul Nostradamus, cât şi opera sa au fascinat generaţii întregi de cercetători, dintre care unii şi-au închinat întreaga viaţă aprofundării şi dezlegării aurei de mister pe care un medic care a trăit cu aproape 500 de ani în urmă a reuşit să o creeze în jurul său.

 Formaţia unui vizionar

Michel se naşte în anul 1503 în sânul unei familii evreieşti, proaspăt convertită la catolicism. Deşi copiii familiei Nostradame sunt crescuţi în spiritul religiei catolice, există dovezi ale unei cunoaşteri temeinice ale Cabalei în cazul lui Nostradamus şi chiar influenţe ale dogmei cabalistice în rândul Profeţiilor. Michel a fost educat în spiritul umanist, cu un accent deosebit asupra limbilor străine.

Deşi într-un anumit moment al vieţii sale biografii pierd firul educaţiei tânărului Michel, opera sa oglindeşte întru totul preceptele Renaşterii. Există o dovadă, totuşi, a înscrierii acestuia la cursurile de medicină ale facultăţii din Montpellier, care datează din 23 octombrie 1529. Nu se ştie cât au durat studiile sale de medicină, însă există mărturii ale trecerii sale prin diverse zone ale Franţei, în care practică profesia de medic.

Pentru acesta, practica era cu mult mai elocventă în cadrul unei meserii decât studiul teoretic. Primii ani ai carierei de medic ambulant i-au prilejuit legarea unor prietenii cu alţi medici sau oameni de cultură. înainte de a se stabili în Salon-de-Provence în anul 1547, întreprinde şi o călătorie în Italia, prilej pentru a acumula mai multe cunoştinţe medicale, dar şi gastronomice. Nostradamus nu este nici pe departe un rebel al epocii sale, ci doar unul dintre mulţii savanţi rătăcitori care umblau din oraş în oraş în căutarea unui protector şi a unor ocazii de a-şi exersa meseria. Din fericire pentru el, în acea vreme, cei care aveau cunoştinţe medicale nu prea aveau timp să se plictisească şi nici să moară de foame.

Citeşte continuarea aici!

Citeşte şi Cinci previziuni tragice ale lui Nostradamus care s-au adeverit

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 14 decembrie:

1788  – A încetat din viaţă compozitorul Carl Philipp Emmanuel Bach, al doilea fiu al celebrului compozitor  J.S.Bach. (n. 8 martie 1714)

1788  – A încetat din viaţă regele Carol al III-lea (1759-1788), cunoscut sub numele de Carol al VII-lea, rege al Neapolelui (1734-1759), şi sub numele de Carol al IV-lea, rege al Siciliei (1734-1759) (n. 1716)

1799 – A murit George Washington, primul preşedinte al Statelor Unite ale Americii (n. 1732)

1864  – A fost promulgat Codul de procedură penală, intrat în vigoare la data de 1 decembrie 1865.

1887 – S–a născut Virgil Madgearu, economist, fruntaş al PNŢ, asasinat de legionari la  27 noiembrie 1940, în pădurea Snagov; la 13 noiembrie 1990, a fost ales membru titular post–mortem al Academiei Române

1888 – Hariclea Darclée debutează pe scena Operei Mari din Paris cu rolul „Margareta” din opera „Faust”.

1911 – Exploratorul norvegian Roald Amundsen a devenit primul om care a ajuns la Polul Sud.

1924 – S–a născut regizorul şi actorul indian Raj Kapoor, cel ce a obţinut o popularitate mondială prin rolul din filmul „Vagabondul” (1951)

1937  – A încetat din viaţă Dumitru Brumărescu, inventator român. În 1910, la Salonul Aviaţiei de la Paris, erau expuse 12 aparate de zbor, dintre care două româneşti: avionul „Coandă” 1910, primul avion cu reacţie din lume şi „Columna ” lui Dumitru Brumărescu, un hidroavion – elicopter de concepţie originală

1946 – Adunarea Generala a ONU a ales oraşul New York ca sediu permanent al ONU.

1946 – A murit Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, prozator român: „Puiul”, „Privighetoarea”, „Bietul Tric”, „Niculăiţă Minciună” (n. 1868).

1955 – România a fost primită în rândul statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite

1960 – Organizaţia pentru Cooperare Economică Europeană, creată în 1948, s-a transformat în Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), cu sediul la Paris; acordul a intrat în vigoare la data de 30 septembrie 1961

1998  – A încetat din viaţă Mihai Maximilian, autorul textelor unor cunoscute şlagăre româneşti şi scenarist pentru spectacolele Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”, îndeosebi a celor în care rolul principal era deţinut de cuplul Stela Popescu-Alexandru Arşinel.

2000 – A fost închisă definitiv centrala nucleară de la Cernobâl; aici, la 26 aprilie 1986, a avut loc cel mai mare accident nuclear din istorie – la unul dintre reactoarele centralei a avut loc o gravă avarie, în urma căreia s-au produs puternice radiaţii, cu implicaţii ecologice resimţite şi astăzi (specialişti apreciază că intensitatea radiaţiilor a fost echivalentă cu 500 de bombe de la Hiroshima)

2004  – Fostul ministru de Externe, Mircea Geoană, împreună cu fostul ministrul al Integrării Europene, Alexandru Fărcaş, şi negociatorul-şef cu UE, Vasile Puşcaş, au participat, la Bruxelles, la ultima Conferinţă de Aderare, în care au fost declarate închise, din punct de vedere politic, negocierile de aderare.

Articolul Nostradamus, unul dintre cele mai controversate personaje ale istoriei. A fost profet sau şarlatan? apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Hortensia Papadat-Bengescu, tânăra educată la pension care a îngrijit mai apoi în gară soldaţii răniţi. Ulterior a devenit una dintre cele mai mari scriitoare

Fiica generalului Dimitrie Bengescu şi a profesoarei Zoe (născută Ştefănescu), nepoata gen. G. Bengescu-Dabija, junimist, studiază, în perioada 1887–1894, la pensionul pentru domnişoare „Bolintineanu” din Bucureşti.

Citeşte şi 5 Mari invenţii ale femeilor. Una dintre ele a fost ferăstrăul care le-a uşurat munca bărbaţilor

 

Citeşte şi O problemă desparte în două lumea filosofică. Tu ce cutie alegi?

 

Căsătoria, la 20 de ani, cu magistratul Nicolae Papadat (pe care îl va urma în numeroase transferuri prin ţară) şi viaţa de familie (avea cinci copii) i-au întârziat cariera literară. Una dintre şederi a fost la Focşani, unde soţul ei a fost preşedintele tribunalului local. Aici, în calitate de soră de caritate la Crucea Roşie, Hortensia Papadat-Bengescu a îngrijit, în timpul Primului Război Mondial, în Gara din Focşani, soldaţii bolnavi.

Debutul literar, precedat în 1912 de articole în presa de limbă franceză şi în 1913 de versuri lipsite de valoare şi proză poematică, şi-l va face, practic în 1919, la vârsta de 43 de ani, cu un volum de proze scurte, Ape adânci, salutat de Garabet Ibrăileanu şi Tudor Vianu. În acelaşi an a devenit membru fondator al cenaclului „Sburătorul”, al cărui mentor spiritual a fost Eugen Lovinescu.

Foarte mândră de această realizare, Hortensia Papadat-Bengescu afirma: „Aparţin acum unei grupări literare. Acei ce nu cunosc gustul izolării, nu cunosc nici preţul unei ambianţe”. Toate scrierile sale vor fi citite mai întâi în cenaclu şi apoi publicate, cu puternică susţinere din partea criticului literar.

Următorul an se dovedeşte a fi unul de bun augur pentru ea: acum publică prozele Sfinxul şi Romanul Adrianei şi este pusă în scenă piesa Bătrânul.

Din 1923 devine membră a Societăţii Autorilor Dramatici Români. La îndemnul lui E. Lovinescu, evoluează spre o proză „obiectivă”, fapt vizibil în ciclul familiei Hallipa: Fecioarele despletite (1926), Concert din muzică de Bach (1927), Drumul ascuns (1933), Rădăcini (1938) şi Străina (1948, pierdut), o incisivă cronică a societăţii realizată cu mijloacele narative ale literaturii proustiene.

„Romanele ciclului Hallipa […], deşi scrise la intervale mari de timp şi relativ independente unul de altul, alcătuiesc a doua noastră cronică de familie, după aceea a lui Duiliu Zamfirescu, şi trebuie considerate împreună”, afirma istoricul literar Nicolae Manolescu.

Din 1933, se stabileşte în Bucureşti. În 1936 primeşte Marele Premiu al Societăţii Scriitorilor Români, iar în 1946, Premiul Naţional pentru proză.

În ultima perioadă a vieţii se îmbolnăveşte grav şi, în afară de nuvela autobiografică Spovedanie, păstrată în manuscris, toate celelalte proiecte literare rămân neterminate.

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii ale zilei de 8 decembrie:

1626 – S-a născut Regina Christina (1644–1654), protectoare a culturii şi ştiinţei; la curtea ei a trăit, în ultimii ani ai vieţii, René Descartes, pe care l-a protejat; în 1645, prin grija ei, a fost tipărit primul ziar suedez. A abdicat în favoarea lui Carol X Gustav (m. 19.04.1689)

1860 – S-a născut generalul Ion Dragalina, erou al primului război mondial, căzut la datorie în prima linie a frontului, în Valea Jiului (m. 24.10.1916)

1862 – S-a născut Georges Leon Jules Marie Feydeau, dramaturg (piesa „Puricele”) (m.5 iunie 1921)

1865 – S-a născut compozitorul Jan Sibelius, creator al şcolii muzicale naţionale (m. 1957)

1876 – S-a născut Constantin I. Moisil, istoric, considerat întemeietorul numismaticii româneşti (m. 20 octombrie 1958)

1903 – A încetat din viaţă compozitorul Gavriil Musicescu (n. 20 martie 1847)

1908 – S-a născut Nicolae Julea, compozitor român de muzică simfonică (m. 11 iunie 1986)

1923 – A încetat din viaţă Joseph Pothier, călugăr şi savant, reformator al muzicii ecleziastice culte

1927 – A încetat din viaţă Paul Gore, istoric şi om politic, membru de onoare al Academiei Române (n. 27 iulie 1875, Chişinău)

1933 – S-a născut regizorul de teatru şi film Alecu Croitoru, membru al Academiei Tiberina din Roma. Unul dintre ultimele sale filme „Viaţă dăruindu-le” (1944), a obţinut Premiul Special al Juriului la Festivalul „Ezercitti e popoli”, Roma

1943 – S-a născut James Douglas „Jim” Morrison, solistul celebrei formaţii „The Doors” (m. 3 iulie 1971)

1972 – A încetat din viaţă Ieronim Şerbu, prozator şi memorialist, fondator, alături de Dan Petraşincu, al revistei „Discobolul” (n. 1 decembrie 1911)

1980 – John Lennon, membru al formaţiei „Beatles”, a fost asasinat de Mark David Chapman, unul dintre fanii lui (n. 9 octombrie 1940).

1991 – În România a avut loc referendumul privind Constituţia

1991 – A fost adoptată „Declaraţia de constituire a Comunităţii Statelor Independente (CSI)”, care consfinţea desfiinţarea Uniunii Sovietice. Hotărîrea a fost luată de cei trei preşedinţi de state – Boris Elţîn (Rusia), Leonid Kravciuc (Ucraina) şi Stanislav Ciucekievici (Belarus)

1996 – A încetat din viaţă Marin Sorescu, poet şi dramaturg distins cu Premiul Herder pe anul 1991, membru al Academiei Române; în perioada 1993-1995 a fost ministru al Culturii (volumul de poezii „La lilieci”, piese de teatru „Iona”, „A treia ţeapă”) (n. 19 februarie1936).

Articolul Hortensia Papadat-Bengescu, tânăra educată la pension care a îngrijit mai apoi în gară soldaţii răniţi. Ulterior a devenit una dintre cele mai mari scriitoare apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Nicolae Kalinderu, medicul român de care puţini ştiu, a fost extrem de apreciat peste hotarele ţării

Considerat unul dintre cei mai importanţi internişti şi primul clinician cercetător din ţară, Nicolae Kalinderu s-a născut pe 6 decembrie 1835, la Bucureşti. A fost medic şi, din 1890, membru corespondent al Academiei Române.

Citeşte şi Krampus, creatura care fură copii în seara de Moş Nicolae şi îi duce în ”Iad”

 

Citeşte şi TOP 5. Cărţile anului 2016

Nicolae Kalinderu a studiat la Facultatea de Medicină din Paris, iar în 1863, după ce a participat la un concurs, a fost primit ca intern al spitalelor din Paris. Conform Wikipedia, după ce şi-a susţinut teza de doctorat, s-a întors în ţară. Până în anul 1874, a lucrat ca medic primar de boli interne la Spitalul Colentina, apoi la Spitalul Brâncovenesc. Sub conducerea sa, clinica medicală din cadrul Spitalului Brâncovenesc devine cea mai modernă din ţară.

Împreună cu Victor Babeş, care îl considera „primul internist român ale cărui lucruri au fost cunoscute peste hotarele ţării”, a iniţiat studii ce au influenţat domeniile histologiei, microbiologiei, diagnosticului şi epidemiologiei leprei. Printre cele mai importante opere ale sale se numără „Memoriu asupra leprei în România”, „Despre cosmetice”, „Tuberculoza în raport cu unele profesiuni”.

Nicolae Kalinderu s-a stins din viaţă pe 16 aprilie 1902, în judeţul Argeş.

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 6 decembrie:

1778 – S-a născut fizicianul şi chimistul Joseph Louis Gay (m. 9 mai 1850)

1806 – S-a născut tenorul şi compozitorul Gilbert Duprez (m. 23 septembrie 1896)

1864 – S-a născut Nicodim Munteanu, patriarhul României 1939-1948, membru de onoare al Academiei Române (m. 27 februarie 1948)

1893 – S-a născut filosoful Dan Bădărău, membru al Academiei Române; de numele lui se leagă înfiinţarea, la Iaşi, a Societăţii de Filosofie (m. 2 iulie 1968)

1894 – S-a născut pictorul Henri Catargi (m. 19 iulie 1976)

1898 – S-a născut celebrul fotojurnalist Alfred Eisenstaedt (m. 23 august 1995)

1903 – S-a născut N.I.Herescu, latinist, poet, prozator, eseist, traducător, fondator şi director al Institutului Român de Studii Latine din Bucureşti (1937-1945), preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români, director al Fundaţiilor Culturale Regale Carol I din 1940; din anul 1944 s-a aflat în exil, în Portugalia, apoi în Franţa, unde a fost animatorul mişcării literare din exilul românesc şi a funcţionat ca profesor universitar de latină, primind recunoaşterea unor latinişti de valoare internaţională (a coordonat vol. ”Ovidiana” – Paris, 1958 – editat cu ocazia aniversării a 2000 de ani de la naşterea poetului latin Ovidiu (m. 19 august 1961).

1912 – A încetat din viaţă Ion Mincu, arhitect, membru fondator şi preşedinte al Societăţii Arhitecţilor din România, întemeietorul şcolii româneşti de arhitectură (Casa Lahovary, Şcoala Centrală de fete) (n. 20 decembrie 1852)

1931 – S-a născut Alexandru Stark, publicist, scenarist, redactor şi realizator la TVR (m. 29 octombrie 1992).

1957 – S-a născut Tudor Dumitrescu, pianist şi compozitor, fiul compozitorului Gheorghe Dumitrescu (m. 4 martie 1977).

1972 – A încetat din viaţă Vasile Posteucă, poet, plecat în Germania în anul 1941; a organizat, la Suceava, în anul 1936, primul Congres al studenţimii bucovinene

1988 – A încetat din viaţă Ion Cosma, operator, actor, regizor, unul dintre pionierii cinematografiei româneşti (n. 1 februarie 1905)

1991 – A încetat din viaţă Vladimir Colin, prozator, traducător, autorul unei antologii de science fiction francez contemporan („Un pic de neant”) (romane: „A zecea lume”, „Divertisment pentru vrăjitoare”) (n. 1 mai 1921)

1995  – România a protestat împotriva pretenţiilor Ucrainei de a conferi „statutul de ape teritoriale” unei distanţe de 12 mile marine în jurul Insulei Şerpilor.

2000 – Magistraţii militari au început judecarea foştilor ofiţeri de Miliţie implicaţi în uciderea inginerului Gheorghe Ursu, decedat în 17 noiembrie 1985, din cauza loviturilor pe care le-a primit în timp ce se afla în arestul Inspectoratului General al Miliţiei (IGM). Procesul nu s-a încheiat încă

2006  – Guvernul a alocat 800.000 lei pentru răscumpărarea a patru brăţări dacice.

2009 – Are loc cel de-al doilea tur de scrutin din cadrul alegerilor prezidenţiale, în urma căruia Traian Băsescu obţine 50,33% din voturi, iar Mircea Geoană 49,66%.

Articolul Nicolae Kalinderu, medicul român de care puţini ştiu, a fost extrem de apreciat peste hotarele ţării apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Ciprian Porumbescu, marele compozitor care a fost aruncat în temniţă pentru dragoste de ţară. A murit de tânăr, suferind după frumoasa Berta

Ciprian Porumbescu a fost fiul preotului ortodox Iraclie Porumbescu. A început studiul muzicii la Suceava şi Cernăuţi, apoi a continuat la „Konservatorium für Musik und darstellende Kunst” în Viena, cu Anton Bruckner şi Franz Krenn. În această perioadă îl frecventează, la Viena, pe Eusebie Mandicevschi, compozitor bucovinean, cu care se perfecţionează, în particular, la teoria muzicii. Între 1873 şi 1877 a studiat teologia ortodoxă la Cernăuţi.

Citeşte şi Ce a existat înainte de Premiul Nobel? Metodele prin care se stimula cercetarea

 

Citeşte şi Un român a vândut un tablou cu o sumă uriaşă

 

A fost unul dintre cei mai faimoşi compozitori pe vremea sa. Printre cele mai populare lucrări sunt: „Balada pentru vioară si orchestră” op.29, opereta „Crai nou” pusă în scenă pentru prima dată în sala festiva a Gimaziului Românesc din Braşov (astazi Colegiul Naţional „Andrei Şaguna”), unde pentru scurtă vreme a fost profesor de muzică (1881-1883).

În plus, a compus muzica pentru celebrul cântec patriotic, „Pe-al nostru steag e scris Unire”, muzică ce este folosită astăzi şi de către Albania, pentru imnul naţional „Hymni i Flamurit”. De asemeni a scris şi melodia fostului imn Trei culori.

În 1878, din cauza unor manifestări patriotice, este întemniţat de reprezentanţii autorităţii austro-ungare. În frigul şi răcoarea temniţei, tuberculoza i s-a agravat. În timpul detenţiei şi-a scris, însă, cele mai bune piese: „Rapsodia română pentru orchestră”, „Serenadă”, „la malurile Prutului”, „Altarul Mănăstirii Putna”, „Inimă de român”, „Gaudeamus Igitur”, „Odă ostaşilor români”. A murit la 29 de ani în Stupca, acum acest sat fiind numit în onoarea sa „Ciprian Porumbescu”.

În scurta lui viaţă, Ciprian Porumbescu, fiul unui preot ortodox, a avut o mare iubire: Berta, fiica unui pastor evanghelic care nu i-a lăsat să fie împreună. Părinţii fetei au adus ca pretext religia şi naţionalitatea. Astfel, în speranţa că îl va uita, şi-au trimis fata în Anglia. Timpul a demonstrat că nu. Se spune că, în ultimele luni de viaţă, Ciprian Porumbescu şi-a cântat la vioară, prin ferestrele larg deschise, iubirea şi tristeţea, încât trecătorii rămâneau înmărmuriţi, uitând să plece.

Descoperă vă prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 14 octombrie:

1716 – A încetat din viaţă filosoful Gottfried Wilhelm Leibniz (n. 1 iulie 1646).

1777 – S-a născut poetul Costache Conachi (m. 1849)

1814 – S-a născut poetul, prozatorul şi dramaturgul Mihail Lermontov („Demonul”, „Un om ciudat”, „Un erou al timpului nostru”) (m. 27 iulie 1841)

1857 – S-a născut George I. Ionescu-Gion, publicist şi istoric (m. 29 iunie 1904)

1872 – S-a născut Petre P. Negulescu, filozof şi om politic, membru al Academiei Române (m. 1951)

1882 – S-a născut Eamon de Valera, prim-ministru în mai multe rânduri al Republicii Irlanda şi preşedinte al statului în perioada 1959-1973. De Valera a iniţiat procesul pentru dobândirea independenţei ţării sale faţă de Marea Britanie, eveniment proclamat în 1948 (m. 29 august 1975)

1890 – S-a născut generalul Dwight David Eisenhower, preşedintele SUA în perioada 1952-1960. (m.1969)

1896 – S-a născut actriţa Lillian Gish, stea a filmului mut („Ordin să ucizi”, „Comedianţii”) (m. 27 februarie 1993)

1912 – S-a născut Nucu Păunescu, actor la Teatrul Nottara (filme: „Pasărea furtunii”, „Zestrea Domniţei Ralu”) (m. 2 octombrie 1980)

1912 – Începe a doua guvernare a lui Titu Maiorescu (1840 – 1917)

1914 – S-a născut istoricul Ştefan Pascu, membru al Academiei Române (m. 2 noiembrie 1998)

1916 – A încetat din viaţă actorul şi regizorul Constantin Radovici („Detectivul”, „Viorica”) (n. 15 ianuarie 1877)

1920 – S-a născut filosoful raţionalist Henri Wald, distinsă figură a culturii româneşti, elev al profesorului Mircea Florian („Introducere în logica dialectică”, „Expresivitatea ideilor”, „Puterea vorbirii” , „Înţelesuri iudaice”) ( m. 2002)

1938 – Se înfiinţează „Teatrul de Muncă şi Lumină”, avându-l ca director pe Victor Ion Popa

1958 – S-a născut filologul Marian Papahagi, director al Centrului Cultural Român din Roma ( „Critică şi semn”, „Critică de atelier”). (m. 1999)

1959 – A încetat din viaţă actorul Errol Flynn, succesor al lui Douglas Fairbanks în filmele de capă şi spadă. Flynn a devenit celebru prin personajele create – Robin Hood, căpitanul Blood, Essex („Corsarul”, „Prea mult şi prea repede”) (n. 20 iunie 1909)

1964 – N.S. Hruşciov este destituit şi îi urmează la conducerea PCUS I. Brejnev

1973 – Studenţii din Thailanda demonstrează pentru o guvernare democratică; rezultatul: 77 dintre ei sunt ucişi iar 857 răniţi

1978 – A încetat din viaţă Cezar Grigoriu, regizor de teatru, film şi TV, interpret de muzică uşoară (n. 8.05.1929)

1981 – Mohamed Hosni Mubarak este ales, prin referendum, presedinte al Republicii Arabe Egipt (n. 1928)

1983 – A încetat din viaţă scriitorul Horia Stancu („Planul ne stă înainte”, „Fanar”, „Când scapătă luna”) (n. 1926)

1989 – A încetat din viaţă scenaristul Cesare Zavattini, important artizan al neorealismului italian, colaborator fidel al lui Vittorio de Sica („Ciociara”, „Hoţi de biciclete”, „Sciuscià”) (n. 29 septembrie 1902)

1990 – A încetat din viaţă Leonard Bernstein, compozitor, pianist şi dirijor (n. 1918)

1994 – Yasser Arafat, Shimon Peres şi Yitzak Rabin au primit Premiul Nobel pentru Pace

1997 – A încetat din viaţă Harold Robbins, romancier American („Never Love a Stranger”)

2001 – Forţele armate ale Statelor Unite şi cele ale Marii Britanii încep campania de bombardare a taberelor Al-Quaeda din Afganistan

2010 – A încetat din viaţă matematicianul Benoît Mandelbrot, inventatorul geometriei fractale, utilizată pentru măsurarea fenomenelor naturale despre care până la el se credea că nu pot fi măsurate – precum norii (n. 20 noiembre 1924)

 

Articolul Ciprian Porumbescu, marele compozitor care a fost aruncat în temniţă pentru dragoste de ţară. A murit de tânăr, suferind după frumoasa Berta apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Cum l-a împiedicat biserica pe Goethe să devină jurist

Johann Wolfgang a fost fiul lui Johann Kaspar Goethe, înalt funcţionar de stat, şi al Catharinei Elisabeth Textor.

Citeşte şi Harta lumii pe care o cunoaştem este greşită. Ce nu apare pe ea

 

Citeşte şi Cea mai spectaculoasă pasarelă din lume. Cum arată construcţia realizată la 1.500 de metri înălţime

 

De-a lungul întregii sale vieţi, Johann Wolfgang von Goethe a scris şi trimis peste 10.000 de scrisori.

De timpuriu, a început să iubească literatură, pe care o putea găsi în vasta bibliotecă de circa 2000 de volume a tatălui său. Fascinat era şi de teatru, în casa părintească anual se prezenta un spectacol de teatru de păpuşi.

În anul 1763,  a asistat la un concert al tânărului Mozart, care atunci avea şapte ani.

Cu ocazia unei călării în Sessenheim, tânărul Goethe a ajuns într-o casă parohială ospitalieră unde s-a îndrăgostit de fiica pastorului, Friederike Brion. Poeziile pe care i le-a dedicat, care mai târziu au fost numite „Sesenheimer Lieder” au fost prin puterea lor expresivă „începutul revoluţionar al unei epoci lirice noi”.

În vara anului 1771, Goethe şi-a susţinut disertaţia juridică. Nu i-a fost aprobată deoarece conţinea opinii contrare doctrinelor bisericii.

În mai 1778, în timpul unei călătorii de oficiu la Ilmenau cu Ducele Carl-August spre Berlin, Goethe descoperă prezenţa unei mine vechi de argint şi speră ca comorile acesteia să-i rezolve dificultăţile financiare. Astfel geologia şi mineralogia au devenit ocupaţii plăcute ale lui.

În anul 1823, Goethe, se îmbolnăveşte de inflamaţie a pericardului inimii. După ce s-a însănătoşit, a devenit mai preocupat de spiritualitate decât înainte. În Karlsbad, face cunoştinţă cu tânăra de 19 de ani, Ulrike von Levetzow, pe care o cere în căsătorie. Ea însă îl respinge.

La 22 martie 1832, Goethe a murit de pneumonie. Ultimele sale cuvinte, care se pare că ar fi fost: „Mai multă lumină!”, sunt relatate de medicului său, Carl Vogel.

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii ale zilei de 28 august:

1885 – S-a născut Vance Palmer, scriitor, considerat unul dintre întemeietorii teatrului australian (m. 15 iulie 1959).

1899 – S-a născut Charles Boyer, actor de film american de origine franceză; distins cu Premiul Oscar în 1942 pentru promovarea relaţiilor culturale franco-americane („Lumina de gaz”, „Cum să furi un milion”) (m. 26 august 1978).

1917 – A încetat din viaţă poetul Anton Naum, membru al Academiei Române (n. 17 ianuarie 1829).

1917 – A încetat din viaţă prozatorul Calistrat Hogaş: „În Munţii Neamţului”, „Pe drumuri de munte” (n.19 aprilie 1848).

1917 – S-a născut dramaturgul Horia Lovinescu, nepotul criticului Eugen Lovinescu: „Citadela sfărâmată”, „Moartea unui artist” (m. 16 septembrie 1983).

1939 – S-a născut Rodica Ojog-Braşoveanu, scriitoare de romane poliţiste: „Cocoşatul are alibi”, „Bună seara, Melania!” (m. 2 septembrie 2002).

1987 – A încetat din viaţă scenaristul şi regizorul de film John Huston, laureat al Premiului Oscar pe anul 1948 pentru „Comoara din Sierra Madre” şi al Premiului „Leul de argint” – „Moulin Rouge”: „Noaptea iguanei”, „Omul în mantaua de ploaie”, „Şoimul maltez” (n. 5 august 1906).

1993 – A avut loc o remaniere guvernamentală a cabinetului Nicolae Văcăroiu. Noii miniştri: Mircea Coşea – ministru de stat, preşedinte al Consiliului pentru Coordonare, Strategie şi Reformă Economică; Cristian Ionescu – ministrul comerţului; Petre Sălcudeanu – ministrul culturii şi Alexandru Mironov – ministrul tineretului şi sportului.

2006 – Portugalia a început să elibereze primele paşapoarte biometrice.

2006 – Ministrul israelian de Externe, Tzipi Livni, a cerut, la Berlin, comunităţii internaţionale să se opună „ameninţării” Iranului care încearcă, potrivit lui, „să câştige timp” pentru a se dota cu arma nucleară.

Articolul Cum l-a împiedicat biserica pe Goethe să devină jurist apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Maica Tereza, călugăriţa care a primit Premiul Nobel pentru pace

 A îngrijit deopotrivă săracii, bolnavii, orfanii şi muribunzii timp de zeci de ani. A primit numeroase distincţii şi premii pentru munca ei, cel mai important fiind Premiul Nobel pentru Pace, în anul 1979, iar după moarte a fost beatificată de către Biserica Catolică pentru presupusele miracole pe care le făcuse de-a lungul timpului. Este vorba despre Maica Tereza, călugăriţa catolică ce a făcut istorie prin munca sa de o viaţă.

Citeşte şi Aceste tablouri celebre ascund detalii pe care artişii ,,le-au regretat” – FOTO

 

Citeşte şi Gleznele lui David: Cum pot imperfecţiunile să dărâme o statuie perfectă

 

Maica Tereza s-a născut într-o familie de albanezi, în anul 1910, pe vreme Imperiului Otoman. După moartea tatălui său, atunci când avea doar 8 ani, mama ei a crescut-o respectând strict religia romano-catolică. A fost fascinată încă de mică de povestea misionarilor şi, la vârsta de 18 ani, a decis să urmeze şi ea această cale, aşa că a plecat de acasă şi nu a mai reuşit niciodată să îşi revadă mama şi sora.

FOTO: Mediafax Foto/AFP    

Ea a ajuns în India în anul 1929 şi a lucrat iniţial ca învăţătoare. Ulterior, a infiinţat ordinul Misionarelor Carităţii care s-a extins rapid ajungând să aibă mii de membrii care acţionau în 133  de ţări ale lumii. Aceştia îngrijeau oameni infectaţi cu SIDA, lepsă sau tuberculoză, conduceau cantine pentru săraci, orfelinate şi şcoli, ajutând totodată bolnavi prin intermediul clinicilor mobile de care dispuneau.

Citeşte aici continuarea!

Descoperă vă prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 26 august:

1740 – S-a născut Joseph-Michel Montgolfier care, împreună cu fratele său, Jacques-Etienne, a conceput şi experimentat balonul cu aer cald (aerostatul) (m. 26 iunie 1810)

1743 – S-a născut savantul Antoine Laurent Lavoisier, fizician şi chimist, unul dintre fondatorii chimiei moderne, membru, la 25 de ani, al Academiei de Ştiinţe; a enunţat legea conservării masei (care îi poartă numele) şi legea conservării elementelor (m. 8 mai 1794)

1789  – A fost publicată “Declaraţia Drepturilor Omului şi Cetăţeanului”, pe baza căreia va fi adoptată, în 1848, “Declaraţia Drepturilor Omului”

1880 – S-a născut Guillaume Apollinaire (Wilhelm Apollinaris de Kostrowitsky), poet şi critic de artă francez (m. 9 noiembrie 1918)

1885 – S-a născut scriitorul francez Jules Romains (pseudonim pentru Louis Farigoule): romanul-fluviu “Oameni de ispravă” (m. 14 august 1972)

1886 – S-a născut Alexandru D. Rădulescu, medic, membru al Academiei Române, al Academiei de Chirurgie din Paris; de numele său se leagă înfiinţarea la Cluj, în 1921, pentru prima dată în România, a unui spital de ortopedie; în 1931 a pus bazele Societăţii române de ortopedie  (m. 11 aprilie 1979)

1989 – A încetat din viaţă scriitorul american Irving Stone: “Agonie şi extaz”, „Turnul Nebunilor”, „Paria” (n. 14  iulie 1903)

1991 – România a recunoscut independenţa de stat a fostelor republici sovietice: Lituania, Letonia, Estonia, Moldova şi Gruzia

Articolul Maica Tereza, călugăriţa care a primit Premiul Nobel pentru pace apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Cât de sângeros a fost în realitate Ivan cel Groaznic, diplomatul de geniu divinizat de Stalin

Inceputul de secol al XVI-lea aducea in tinuturile inzapezite ale Rusiei un monarh cum lumea nu mai vazuse inca de pe vremea imparatilor romani. Sadic, mistic, sangeros dar in acelasi timp diplomat de geniu, manuitor neintrecut al condeiului si veritabil vizionar politic, Ivan al IV-lea Vasilyevich si-a atras deopotriva atributele „cel groaznic” si „cel mare”.

Citeşte şi Cine este cel mai mare criminal în masă din istorie? Răspunsul nu e nici Hitler, nici Stalin

 

Citeşte şi ”Calea Ferată a Morţii”, proiectul lui Stalin realizat cu preţul a peste 100.000 de vieţi omeneşti

 

Considerat de Stalin drept conducatorul ideal, tarul Ivan si-a depasit timpurile cu o imagine controversata si la fel de disputata in prezent ca si in urma cu secole.

Semnele divine si nasterea unui print

Trecusera 20 de ani de cand Marele Cneaz al Rusiei, Vasili al III-lea, era casatorit cu Salomeea Saburova, o descendenta a vechilor hani tatari, fara a avea nici un urmas. Constient de pericolul de a pierde tronul in favoarea fratilor sai, cneazul recurge la un gest indelung contestat, acela de a-si repudia sotia si de a o inchide pe viata intr-o manastire. Chiar daca divortul era ilegal in Rusia acelor vremuri, legile facute pentru cei umili pareau sa paleasca de la sine in fata capetelor incoronate.

In ciuda frumusetii sale proverbiale, a caracterului bland si a moralei fara cusur, Salomeea este batuta, tunsa si silita sa se retraga la manastirea din Suzdal sub numele de maica Sofia, nume sub care va fi canonizata ulterior. Boierii care ii iau apararea cneaghinei sunt, la randul lor, exilati. Locul ei avea sa fie luat de o lituanianca, Elena Glinski, o femeie ale carei moravuri urmau sa dea nastere unor interminabile discutii si controverse. Patru ani mai tarziu dupa legitimarea celei de a doua casatorii, Vasili al III-lea inca nu are un succesor. Zvonurile conform carora fosta cneaghina Salomeea ar fi nascut un baiat, George, intre zidurile manastirii il aduc pe monarhul rus aproape de pragul nebuniei. Doar rugaciunile unui preot obscur, Pafnutie Borovski, mai sunt in masura sa domoleasca furia cneazului.

La 25 august 1530, miracolul insa se produce, iar Elena Glinski da nastere unui fiu pe care il va boteza cu numele de Ivan. Se spune ca in acel moment un fulger a zguduit Kremlinul dand nastere unui puternic incendiu, iar noul nascut avea deja doi dinti. Semnele au fost interpretate ca o manifestare a vointei divine: printul avea sa ii sfasie cu un dinte pe dusmanii tarii, iar cu celalalt avea sa muste groaznic din propriul popor. Daniel, mitropolitul de atunci al Rusiei, il avertiza pe cneaz asupra napastei ce urma sa abata asupra tuturor din cauza pacatului celei de a doua casatorii. In acelasi timp, barfele boierilor de la Moscova il indicau ca tata al noului nascut nu pe Vasili, ci pe un nobil din suita acestuia, Obolenski Telepnev. Pentru cneaz, insa, acestea nu erau decat vorbe goale. Avea fiul pe care si-l dorise si asta era tot ce conta.

Citeşte aici continuarea!

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice pentru 25 august:

1744 – S-a născut Johann Gottfried von Herder, scriitor, critic literar şi filosof, unul dintre întemeietorii curentului “Sturm und Drang” (d. 28 iulie 1794)

1802 – S-a născut poetul romantic austriac Nikolaus Lenau: “Faust”, “Savonarola”, “Don Juan” (d. 22 august 1850)

1819 – A încetat din viaţă James Watt, inginer şi inventator englez (a perfecţionat maşina cu aburi) (n. 19 ianuarie 1736)

1822 – A încetat din viaţă Sir Frederick William Herschel, astronom britanic, descoperitorul planetei Uranus (n. 15 noiembrie 1738)

1841 – S-a născut Emil Theodor Kocher, chirurg, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină pe anul 1909, pionier în fiziopatologia şi chirurgia glandei tiroide (m. 27 iulie 1917)

1849 – S-a născut folcloristul şi istoricul literar G. Dem.Teodorescu, licenţiat în litere al Universităţii Sorbona (m. 20 august 1900)

1862 – Au fost unificate serviciile sanitare din Principatele Române

1867 – A încetat din viaţă Michael Faraday, fizician şi chimist, descoperitorul inducţiei electromagnetice; a enunţat legea conservării sarcinilor electrice şi a elaborat teoria electrizării prin influenţă (n. 22 septembrie 1791).

1873 – S-a născut Lucia Sturdza Bulandra, una dintre marile figuri ale scenei româneşti; a format generaţii întregi de actori: Nicolae Bălţăţeanu, George Calboreanu, Dina Cocea, Radu Beligan, Victor Rebengiuc; din 1947 până la sfârşitul vieţii a fost directoarea Teatrului Municipal din Bucureşti, astăzi Teatrul L.S.Bulandra  (m. 19 septembrie 1961)

1900 – A încetat din viaţă Friedrich Nietzsche, filosof german (n. 15 octombrie 1844)

1902 – S-a născut Camil Baltazar, poet şi traducător: “Reculegeri în memoria ta”, “Biblice” (m. 27 aprilie 1977)

1908 – A încetat din viaţă fizicianul francez Henri Becquerel, laureat al Premiului Nobel pentru fizică în anul 1903 (împreună cu Pierre şi Marie Curie) (n. 1852)

1912 – S-a născut Erich Honecker, om politic, preşedinte al Consiliului de Stat al fostei Republici Democrate Germane şi şef al statului (1974-1989); a demisionat din toate funcţiile în 1989, fiind mai târziu expulzat din ţară (m. 29 mai 1994)

1918 – S-a născut Leonard Bernstein, dirijor şi compozitor, prezentator al unui foarte audiat serial TV de istorie a muzicii (comedia muzicală “West side Story”) (m. 14 octombrie 1990)

1940 – S-a născut Mihai Pelin, istoric; a coordonat elaborarea primelor patru volume ale “Cărţii Albe a Securităţii” (“Opisul emigraţiei politice”, “Culisele spionajului românesc”) (d. 14 dec 2007)

1946 – A murit, la Londra, Arnold Josef Rose, violonist de renume mondial, născut la Iaşi (n. 24 octombrie 1863)

1977 – A încetat din viaţă Dorin Sireteanu, actor de teatru şi film (n. 15 septembrie 1901)

1980 – A încetat din viaţă filosoful Dumitru D. Roşca, membru al Academiei Române: “Existenţa tragică. Încercare de sinteză filosofică” (n. 29 ianuarie 1895)

1984 – A încetat din viaţă scriitorul Truman Capote: “Cu sânge rece”, “Alte glasuri alte încăperi”, „Breakfast at Tiffany’s” (n. 30 septembrie 1924)

2001 – A încetat din viaţă Philippe Leotard, actor şi cântăreţ; a jucat în peste 60 de filme şi a câştigat, în 1983, Premiul Cesar (n. 28 august 1940)

2008 – Consiliul Federaţiei, Camera superioară a Parlamentului rus, s-a pronunţat pentru o recunoaştere a republicilor separatiste georgiene Osetia de Sud şi Abhazia, decizia revenind de acum Executivului rus

2009 – A încetat din viaţă senatorul american Edward „Ted” Kennedy, fratele preşedintelui John F. Kennedy (n. 22 februarie 1932)

Articolul Cât de sângeros a fost în realitate Ivan cel Groaznic, diplomatul de geniu divinizat de Stalin apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original