Astronomii au descoperit un nor cosmic uriaș, mult mai mare decât întreaga galaxie Calea Lactee

În spațiul intergalactic, ceva imens stă la pândă. Nu este o galaxie, deși dimensiunea sa este comparabilă. În schimb, este vorba despre un nor vast de gaz fierbinte și strălucitor, mult mai mare decât Calea Lactee, situat în spațiul dintre galaxiile care formează un roi.

Oamenii de știință cred că norul s-ar fi desprins de una dintre acele galaxii, acesta fiind primul nor de acest tip pe care l-am observat până acum. În mod surprinzător, norul nu s-a disipat, însă a rămas așa timp de sute de milioane de ani.

Descoperirea nu doar că dezvăluie detalii noi despre mediile din interiorul roiurilor de galaxii, ci și sugerează o nouă cale de explorare și înțelegere a acestor structuri colosale.

„Aceasta este o descoperire palpitantă și surprinzătoare. Demonstrează faptul că noi surprize pot avea mereu loc în astronomie, aceasta fiind cea mai veche dintre științele naturale”, a spus Ming Sun, fizician la Universitatea din Alabama, Huntsville, SUA.

Un roi de galaxii care conține cel puțin 73 de galaxii majore

Roiurile de galaxii sunt, după cum sugerează și numele, grupuri de galaxii legate împreună prin gravitație. Roiul de galaxii în care norul „orfan” a fost găsit este numit Abell 1367, fiind situat la 300 de milioane de ani-lumină depărtare. Acesta conține cel puțin 73 de galaxii majore și face parte dintr-un complex mai mare de roiuri.

O echipă coordonată de astronomul Chong Ge de la Universitatea din Alabama, Huntsville, a folosit telescopul cu raze X XMM-Newton al Agenției Spațiale Europene și telescopul Very Large Telescope (VLT) pentru a descoperi emisii cu raze X care arată că norul este mult mai mare decât au crezut inițial cercetătorii.

Norul este mult mai mare decât întreaga galaxie Calea Lactee

Norul este mult mai mare decât întreaga galaxie Calea Lactee, având o masă de aproximativ 10 miliarde de ori mai mare decât a Soarelui. Norul nu pare să fie asociat cu o galaxie cunoscută din acel roi. Pur și simplu plutea prin spațiu. Însă, oamenii de știință au reușit să obțină indicii privind originea norului cu ajutorul temperaturii gazelor din interiorul său.

Temperatura norului variază între 10.000 și 10.000.000 grade Kelvin, măsurătorile fiind compatibile cu gazele descoperite în interiorul galaxiilor, mediul interstelar. Gazul din spațiul dintre galaxiile unui roi este mult mai fierbinte, ajungând până la 100 milioane de grade Kelvin.

Asta sugerează că norul de gaz a fost desprins dintr-o galaxie în timp ce se deplasa prin spațiu, scrie Science Alert.

Având în vedere masa considerabilă a norului, echipa a stabilit că galaxia din care a fost desprins era una de-a dreptul masivă. Asta ar putea ajuta astronomii să descopere galaxia din care a provenit, un alt indiciu fiind urmele de gaze care se extind din nor.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Premieră astronomică. Oamenii de știință au confirmat coliziunea dintre o gaură neagră și o stea neutronică

Astronomii au descoperit o stea care ar putea fi cea mai veche din Universul cunoscut

Astronomii au descoperit încă un cerc fantomatic misterios în spațiul extragalactic

Astronomii au descoperit gaura neagră cea mai apropiată de Pământ

Articolul Astronomii au descoperit un nor cosmic uriaș, mult mai mare decât întreaga galaxie Calea Lactee apare prima dată în Descopera.

Articol original

O explozie misterioasă din urmă cu 1.000 de ani ar putea fi un tip rar de supernovă

În anul 1054, o supernova a avut loc în galaxia Calea Lactee, aceasta fiind atât de strălucitoare încât a putut fi văzută pe cerul zilei în toată lumea timp de 23 de zile, rămânând vizibilă pe cerul nopții timp de aproximativ doi ani.

Rezultatul acestei supernove a fost Nebuloasa Crabului, care a fascinat astronomii de-a lungul timpului. Acum, mulțumită unor noi cercetări, oamenii de știință cred că Nebuloasa Crabului a fost creată de o supernovă „captatoare de electroni”.

Deși Nebuloasa Crabului a fost mereu considerată cel mai bun exemplu cunoscut de supernovă „captatoare de electroni”, dacă cea din urmă exista cu adevărat, unii cercetători puneau la îndoială teoria având în vedere că evenimentul a avut loc cu atât de mult timp în urmă.

„Sunt foarte bucuros că supernova captatoare de electroni a fost în sfârșit descoperită”

Luminozitatea supernovei a fost, cel mai probabil, accentuată de materialele eliminate în timpul exploziei și coliziunii cu alte materiale eliberate anterior de stea, ceva ce oamenii de știință au observat în timpul supernovei care a luminat cerul în luna martie a anului 2018, denumită SN 2018zd.

„Sunt foarte bucuros că supernova captatoare de electroni a fost în sfârșit descoperită. Eu și colegii mei am prezis că există și că are o legătură cu Nebuloasa Crabului în urmă cu 40 de ani. Apreciez foarte mult eforturile implicate în obținerea noilor observații. Acesta este un caz minunat în care observațiile și teoria au fost combinate în mod armonios”, a explicat Ken’ichi Nomoto, astronom la Universitatea din Tokyo.

„A fost un moment de Evrica! pentru noi toți”

„A fost un moment de Evrica! pentru noi toți”, a spus Daichi Hiramatsu, student la Universitatea din California, Santa Barbara (UCSB), autor coordonator al noului studiu, potrivit Live Science.

„Cariera mea în astronomie a început atunci când m-am uitat la imagini spectaculoase cu Universul în liceu, una dintre care era Nebuloasa Crabului, surprinsă de Telescopul Spațial Hubble”, a adăugat Hiramatsu.

Astronomii vor continua să caute mai multe exemple de supernove „captatoare de electroni”.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Astronomii chinezi au detectat emisii de raze gamma de la o rămășiță de supernovă

O supernova a explodat în apropierea Pământului în urmă cu 2,5 miliarde de ani

Astronomii au identificat cea mai luminoasă supernova la 3,6 miliarde de ani-lumină

Astronomii anunţă că Betelgeuse, a doua stea din constelaţia Orion, nu se transformă, încă, într-o supernovă

Articolul O explozie misterioasă din urmă cu 1.000 de ani ar putea fi un tip rar de supernovă apare prima dată în Descopera.

Articol original

O imagine uimitoare cu centrul galaxiei Calea Lactee oferă indicii despre un nou fenomen cosmic

Centrul galaxiei Calea Lactee este un loc extrem de ciudat. Aici poate fi găsit nucleul nostru galactic, o gaură neagră supermasivă cu o masă de 4 milioane de ori mai mare decât cea a Soarelui, o bestie numită Sgr A*. Acesta este probabil cel mai extrem mediu din galaxia noastră, fiind dominat de câmpul gravitațional și magnetic al găurii negre.

De asemenea, centrul galactic este deosebit de dificil de observat, chiar dacă este situat la doar 25.800 de ani-lumină depărtare de noi. Regiunea este acoperită cu nori groși de praf și gaze care ascund unele lungimi de undă ale luminii. Însă, dacă folosim tehnologia pentru a ne perfecționa observațiile asupra lungimilor de undă invizibile, dincolo de capacitățile limitate ale ochilor noștri, putem vedea unele dintre procesele ciudate care au loc aici.

Folosind puternicul telescop spațial de la Chandra X-ray Observatory și radiotelescopul MeerKAT, astronomii au fost tocmai acest lucru. Cercetătorii au combinat imaginile pentru a obține un mozaic panoramic care arată regiuni supraîncălzite cu gaz și câmpuri magnetice. Imaginile sunt „fără precedent” și extrem de detaliate.

„Această regiune dezvăluie un nou fenomen”

În cadrul unui nou studiu, Daniel Wang, astronom la Universitatea din Massachusetts Amherst, a descris în detaliu caracteristicile imaginilor, inclusiv o regiune deosebit de interesantă care strălucește atât în ​​lungimi de undă de raze X, cât și în unde radio.

„Această regiune dezvăluie un nou fenomen. Aceasta este dovada a unui eveniment continuu de reconectare a câmpului magnetic”, a explicat Wang.

Întreaga imagine este de-a dreptul fascinantă. Razele X sunt prezentate în nuanțe de portocaliu, verde, albastru și mov, reprezentând diferite energii, iar undele radio în gri și violet. Deasupra și sub planul galactic, două coloane uriașe de gaz se extind până la 700 de ani-lumină.

„Centrul galactic este un sistem extrem de complex”

Coloana sudică pare să fie asociată cu bula radio gigantică descoperită în 2019, aceasta fiind considerată rezultatul activității recente a găurii negre Sgr A*. Regiunea fascinantă a fost denumită G0.17-0.41., scrie Science Alert.

Având în vedere că evenimentele de reconectare a câmpului magnetic pot juca un rol în încălzirea plasmei interstelare, accelerarea razelor cosmice, turbulența interstelară și formarea structurilor interstelare, Wang crede că regiunile precum G0.17-0.41 pot fi un laborator excelent pentru înțelegerea fizicii din spatele reconectării magnetice interstelare.

„Centrul galactic este un sistem extrem de complex, care nu implică doar interacțiunea între diferite componente stelare și interstelare, ci și surse multiple de energie, cum ar fi mecanisme de încălzire și răcire”, a precizat astronomul.

Vă mai recomandăm să citiți și:

O aglomerare uriașă de materie întunecată, detectată de astrofiziceni în afara galaxiei Calea Lactee

O fotografie uimitoare făcută de Hubble dezvăluie o galaxie aflată pe moarte

O nouă analiză încearcă să explice strălucirea misterioasă din centrul galaxiei Calea Lactee

Noi imagini dezvăluie câmpul magnetic extrem de puternic al găurii negre din inima galaxiei Messier 87

Articolul O imagine uimitoare cu centrul galaxiei Calea Lactee oferă indicii despre un nou fenomen cosmic apare prima dată în Descopera.

Articol original

Câte acceleratoare naturale de particule au descoperit cercetătorii în galaxia Calea Lactee

Un mister vechi de un secol este cu un pas mai aproape de elucidare după ce oamenii de știință au descoperit douăsprezece acceleratoare naturale de particule în galaxia noastră.

Descoperirea îi ajută pe astronomi să înțeleagă origina razelor cosmice, particule și nuclee atomice care zboară prin spațiu aproape cu viteza luminii și care au fost impregnate cu o cantitate uriașă de energie.

Descoperite în 1912, razele cosmice provin din aproape orice direcție din galaxia Calea Lactee, deși oamenii de știință nu au aflat încă modul exact prin care acestea reușesc să atingă viteze atât de amețitoare.

Mulți cercetători au suspectat că razele cosmice sunt produse de stele masive în timp ce acestea mor în exploziile supernova, a precizat Siming Liu, astrofizician la Observatorul Muntelui Purpuriu din Nanjing, China. În timpul acestor evenimente, „stelele eliberează în două luni aceeași cantitate de energie ca în restul vieții lor”, a adăugat Liu.

Din ce loc al Universului provin aceste raze cosmice?

Însă, chiar și o astfel de explozie puternică este capabilă să transmită razelor cosmice mai puțin de un peta-electronvolt (PeV), sau un cvadrilion de electronvolți, a adăugat Liu. Observatoarele noastre au surprins raze cosmice cu energii care depășesc această valoare, iar, până acum, nimeni nu a reușit să-și dea seama din ce loc al Universului provin.

Descoperirea surselor de raze cosmice a fost dificilă. Fiind entități încărcate cu energie, acestea sunt deviate de câmpuri magnetice, care sunt abundente în Calea Lactee. Astfel, o rază cosmică surprinsă pe Pământ nu va dezvălui în mod direct punctul său de origine.

Totuși, pe măsură ce se îndepărtează de sursele lor, razele cosmice pot interacționa cu gazele înconjurătoare și pot genera raze gamma cu o zecime din energia razei cosmice. Aceste raze nu sunt încărcate și călătoresc în linie dreaptă, iar astfel oferă o cale de a descoperi de unde au venit.

Datele au dezvăluit douăsprezece surse pentru razele cosmice

Alături de colegii săi, Liu a folosit Observatorul Large High Altitude Air Shower (LHAASO) al Chinei, o instalație încă în curs de construire în vârful muntelui Haizi, la marginea podișului Tibet din provincia Sichuan, pentru a observa în mod indirect lumina razelor gamma. Pe măsură ce razele gamma afectează atmosfera Pământului, acestea generează o ploaie de particule care pot fi capturate de miile de detectoare ale LHAASO și care se vor răspândi, în cele din urmă, pe o suprafață de 1 km2.

Datele au dezvăluit douăsprezece surse, numite PeVatron pentru capacitatea lor de a îmbiba particulele subatomice cu o cantitate vastă de energie, în toată galaxia Calea Lactee. Aceste entități sunt de cel puțin 100 de ori mai puternice decât cel mai mare accelerator de particule de pe Pământ, adică Large Hadron Collider.

Oamenii de știință au mai descoperit și cel mai puternic foton cu raze gamma sau particule de lumină văzut vreodată, un obiect cu o energie de 1,4 PeV.

Noul studiu este un pas major

Printre surse se numără obiecte familiare, precum Nebuloasa Crabului, despre care se știe că găzduiește o stea moartă cunoscută sub numele de pulsar, un potențial accelerator al razelor cosmice. Însă, lista include și o regiune activă de formare a stelelor situată în constelația Lebăda. Cercetătorii nu știu ce ar putea produce particule atât de puternice acolo.

LHAASO este capabil să identifice sursele PeVatron la distanță de doar câteva zeci sau sute de ani-lumină, astfel că nu putem ști cu certitudine ce fel de obiecte din fiecare regiune produc accelerarea, scrie Live Science.

Chiar și așa, „acesta este un pas major”, a declarat Razmik Mirzoyan, fizician la Institutul Max Planck pentru Fizică din Germania.

Vă mai recomandăm să citiți și:

O aglomerare uriașă de materie întunecată, detectată de astrofiziceni în afara galaxiei Calea Lactee

Astronomii au descoperit care este „cel mai sigur” loc de locuit din galaxia Calea Lactee

Primele dovezi ale existenței superacceleratoarelor cosmice din galaxia Calea Lactee

O nouă analiză încearcă să explice strălucirea misterioasă din centrul galaxiei Calea Lactee

Articolul Câte acceleratoare naturale de particule au descoperit cercetătorii în galaxia Calea Lactee apare prima dată în Descopera.

Articol original