Indigenii au ajutat Amazonul să rămână sălbatic timp de 5.000 de ani

Relația dintre oameni și pădurea tropicală amazoniană nu a fost întotdeauna una armonioasă. Ultimele cercetări sugerează că popoarele indigene din regiunea Putumayo au ajutat la cultivarea pădurii tropicale, lăsând-o practic nealterată timp de 5.000 de ani. Poate că o coexistență a oamenilor cu natura este posibilă până la urmă.

În cadrul studiului au fost analizate mostre de sol din regiunea Putumayo din pădurea amazoniană, în Peru, pentru a găsi dovezi ale impactului oamenilor asupra terenului.

Cercetătorii au descoperit că arborii care încă cresc în regiune în prezent au crescut acolo cel puțin în ultimii 5.000 de ani. Acestea sunt dovezi că în zonă nu au existat orașe și terenuri agricole în acest timp. Urmele de cărbune descoperite în sol au indicat totuși că acolo au locuit și oameni, însă au avut un impact minim asupra mediului.

„Pentru mine, aceste descoperiri nu spun că populația indigenă nu a folosit pădurea, ci doar că a folosit-o în mod sustenabil și nu a modificat foarte mult compoziția speciilor”, a afirmat dr. Dolores Piperno de la Smithsonian Tropical Research Institute, care a condus studiul.

„Nu am observat scăderi ale diversității plantelor în perioada de timp analizată. Acesta este un loc în care oamenii par să fi fost o forță pozitivă asupra acestui peisaj și a biodiversității lui timp de mii de ani”, a mai spus ea, citată de IFL Science.

Pentru a ajunge la aceste concluzii, echipa a săpat la 0,6-0,9 metri, de unde a prelevat mostre de sol de la diverse adâncimi.

Cu cât erau de la o adâncime mai mare, cu atât solul era unul mai vechi.

Mostrele au fost duse într-un laborator pentru a fi datate cu carbon și a li se stabili vârsta. Ulterior au fost sortate cu ajutorul unui microscop pentru a căuta dovezi ale particulelor minerale microscopice, cunoscute sub numele de fitolite.

Fitolitele sunt în esență dovezi postume ale plantelor, sunt produse de plante și persistă mii de ani după ce o plantă moare. Fiecare fitolit este unic pentru o anumită plantă și poate fi folosit pentru a descifra plantele care au crescut într-o zonă în trecut.

Indigen în Pădurea Amazoniană / Credit foto: Profimedia

În peste 5.000 de ani adunați în aceste mostre nu a fost detectată nicio specie care să fi dispărut. Aceste descoperiri sugerează că, în ciuda convingerilor multora, pădurea amazoniană nu a fost afectată de băștinași, ci mai degrabă a fost stimulată de ei timp de mii de ani.

Administrarea pădurii tropicale de către popoarele indigene pare să fi fost vitală în conservarea biodiversității și va continua să fie importantă în lupta de a-i preveni declinul.

Nigel Pitman, coautor al lucrării, a afirmat că, din moment ce „această pădure este încă protejată de popoarele indigene, sper că acest studiu ne amintește tuturor cât de important este să le susținem munca”.

Cercetarea a fost publicată în PNAS.

Vă recomandăm să citiți și:

„Râuri de aur” curg prin pădurea amazoniană. Imagini impresionante dezvăluite de NASA

O rețea vastă de sate și drumuri, aranjate precum Universul, a fost descoperită în pădurea amazoniană

Pădurea amazoniană poate să dispară în timpul vieţii noastre – studiu ONU

Pădurea Amazoniană, „plămânul verde al Terrei”, într-o situaţie critică. Ce au decis liderii G7

Articolul Indigenii au ajutat Amazonul să rămână sălbatic timp de 5.000 de ani apare prima dată în Descopera.

Articol original

Cel mai vechi oraș din America, o minune arheologică, a fost invadat

După ce a supraviețuit timp de 5.000 de ani, cel mai vechi sit arheologic din America este amenințat de ocupanți ilegali care susțin că pandemia de coronavirus nu le-a lăsat altă opțiune decât să invadeze orașul sacru. Au plantat culturi și distrug totul în calea lor, au atras atenția arheologii care cercetează zona.

Situația a devenit atât de rea încât arheologul Ruth Shady, care a descoperit străvechiul oraș Caral din actualul Peru, a fost amenințată cu moartea dacă nu renunță la cercetarea comorilor istorice din zonă.

Arheologii din echipa condusă de ea au declarat, pentru AFP, că invaziile și distrugerile au început în martie 2020, când pandemia a forțat o carantină și un blocaj la nivel național.

„Sunt oameni care vin și invadează acest sit, care este proprietatea statului, și îl folosesc pentru a planta”, a declarat arheologul Daniel Mayta. „Este extrem de dăunător pentru că distrug dovezi culturale vechi de 5.000 de ani”, a mai spus el.

Leagănul civilizației din America, contemporan cu Egiptul faraonic

Caral este situat în valea râului Supe, la circa 182 de kilometri nord de capitala Lima și la 20 km de Oceanul Pacific, spre vest.

Dezvoltat între anii 3.000 – 1.800 î.e.n. într-un deșert arid, Caral este leagănul civilizației din America. Oamenii care au trăit atunci erau contemporani cu cei din Egiptului faraonic și ai marilor civilizații mesopotamiene.

Orașul a fost mai vechi cu mai bine de 45 de secole decât mai cunoscutul Imperiu Inca.

Niciunul dintre aceste aspecte nu a contat pentru cei care au intrat ilegal, profitând de supravegherea minimă a poliției în cele 107 zile de blocaj, pentru a prelua 10 hectare din situl arheologic Chupacigarro și a planta avocado, pomi fructiferi și fasole lima.

„Familiile nu vor să plece. Le-am explicat că acest sit este parte din Patrimoniului Mondial (UNESCO) și că ceea ce fac ei este grav și ar putea ajunge la închisoare”, a precizat arheologul Daniel Mayta, potrivit Science Alert.

Amenințări cu moartea de la traficanții de terenuri

Ruth Shady, cea care a descoperit situl Caral, este directoarea zonei arheologice și conduce investigațiile din 1996, când au început săpăturile.

Ea spune că în spatele invaziilor se află traficanții de terenuri, care ocupă ilegal terenuri ale statului sau protejate pentru a le vinde pentru câștigul propriu.

„Primim amenințări de la oameni care profită de condițiile pandemiei pentru a ocupa siturile arheologice și a le invada pentru a înființa colibe și a cultiva pământul cu mașini. Distrug totul în calea lor”, a atras atenția Shady.

„Într-o zi l-au sunat pe avocatul care lucrează cu noi și i-au spus că urmează să-l omoare pe el și pe mine și să ne îngroape la cinci metri sub pământ” dacă lucrările arheologice vor continua, a mai mărturisit ea.

Civilizația din Caral a creat construcții rezistente la cutremure

În vârstă de 74 de ani, Shady a petrecut ultimul sfert de secol în Caral, încercând să readucă la viață istoria socială și moștenirea civilizației, precum modul în care tehnicile de construcție folosite au creat rezistență în fața cutremurelor.

„Aceste structuri vechi de până la cinci mii de ani au rămas stabile până în prezent, iar inginerii constructori din Peru și Japonia vor aplica această tehnologie”, a spus Shady.

Construcții din străvechiul oraș Caral / Credit foto: Profimedia

Locuitorii antici din Caral au înțeles că locuiau pe teritoriu seismic. Astfel, structurile lor aveau coșuri umplute cu pietre la bază care amortizau mișcarea solului și împiedicau prăbușirea construcției.

Din cauza amenințărilor primite, Shady s-a mutat la Lima, fiind sub protecție. La începutul acestui an a fost decorată de către autorități cu Ordinul de Merit pentru serviciile aduse națiunii.

„Facem tot ce putem pentru a ne asigura că sănătatea și viața ta nu sunt în pericol din cauza amenințărilor pe care le primești”, i-a transmis Francisco Sagasti, președintele Peru, la ceremonia în cadrul căreia a fost decorată.

O populație pașnică a construit piramide fascinante

Caral, sit UNESCO din 2009, se întinde pe 66 de hectare și este dominat de șapte piramide din piatră care par să se aprindă atunci când razele soarelui cad peste ele.

Se crede că civilizația care a trăit acolo a fost una pașnică și nu a folosit arme sau bastioane.

Închis din cauza pandemiei, Caral a fost redeschis turiștilor în octombrie. În timpul perioadei de blocaj, din zonă au fost furate mai multe piese arheologice, iar în iulie poliția a arestat două persoane acuzate de distrugerea parțială a unui sit care conținea mumii și ceramică.

Vă recomandăm să citiți și:

O civilizaţie străveche din Peru utiliza urină de cameleon pentru a crea vopsea

O descoperire arheologică din Peru, care datează de acum 4600 de ani, pune în discuţie rolurile femeilor în primele stadii ale civilizaţiei

Descoperire macabră în Peru: peste o sută de copii sacrificaţi prin scoaterea inimii. ”Nu am văzut nimic asemănător până acum”

Oamenii au ”transformat” Pământul cu mult înainte de jumătatea secolului trecut. Dovezile aduse de 250 de arheologi

Cine au fost primii americani? O analiză a ADN-ului vechi de 11.000 de ani scoate la iveală unele indicii interesante. Un întreg popor a dispărut complet

Articolul Cel mai vechi oraș din America, o minune arheologică, a fost invadat apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original