Oina, adevăratul joc sportiv românesc. Cine a fost „părintele oinei”?

Oina este un joc sportiv tradițional românesc care în trecut era jucat în toată țara, fiind cunoscut după diverse denumiri. Spre exemplu, în Banat era numit „lopta mică”, în Transilvania „de-a lunga” sau „lopta lungă”, în Muntenia și Moldova „hoina”, iar mai târziu oina. Totodată, jocul era numit „ojerul” sau „oirul” în Maramureș. În unele regiuni, oina putea fi jucat și de către fete, având denumirea de „oiniță”.

În ciuda faptului că par destul de similare și unii ar spune că au origini comune, jocul de oină și cel de baseball american sunt diferite prin regulamente, numărul de jucători, echipament, dimensiunea terenului și multe altele. De asemenea, oina este un joc sportiv similar cu sporturi din multe alte țări, precum Schlagball din Germania, Jeu de paume din Franța, sau pesäpallo din Finlanda.

Jocul de oină a început să fie practicat în secolul XIV, potrivit scrierilor și izvoarelor istorice, fiind menționat documentar pentru prima oară în 1364, pe timpul lui Vladislav I, domn al Țării Românești.

Totodată, jocul de oină a mai fost atestat documentar și în 1596, atunci când geograful și teologul italian Gian Lorenzo d’Anania scrie despre oină în „Sistemul Universal al Lumii” la capitolul descrierii Valahiei Superioare.

Cine a fost „părintele oinei”?

Totuși, cel care a transformat în mod radical jocul de oină, aducându-l la rang de joc sportiv, a fost Spiru Haret, acesta fiind considerat „părintele oinei”. Prin „Reforma învățământului” din 1898 cât și prin alte decizii ministeriale, Spiru Haret a introdus practicarea obligatorie a oinei în școală. Mai mult, Spiru Haret era de părere că „oina poate aduce o viață nouă în școala română, fiind un admirabil mijloc de educație fizică, adevăratul tip de joc sportiv românesc”.

Sursa foto: Domeniu public/ Wikimedia

Primul campionat național de oină a fost organizat la data de 9 mai 1899, la București, câștigătoare fiind echipa liceului Nicolae Bălcescu din Brăila.

Regulamentul jocului de oină a fost publicat integral în Monitorul Oficial la 3 iunie 1912, astfel fiind recunoscut în mod oficial. De asemenea, Federația Română de Oină a fost fondată în iunie 1932.

Jocul de oină a trecut printr-un mare regres

După Al Doilea Război Mondial, jocul de oină devine din nou popular, fiind organizate numeroase competiții la nivel local și național, precum Cupa Satelor, Cupa Regiunilor, Cupa României sau Spartachiada.

Comisia Centrală de Oină a fost înființată la 29 iunie 1949, aceasta punând bazele pentru pregătirea de antrenori, arbitri și instructori. Totodată, regulamentul de joc este modificat. În această perioadă, oina devine un joc foarte popular în întreaga țară.

Din păcate, jocul de oină a trecut printr-un mare regres după anul 1990, ajungând aproape de dispariție. În anii recenți, Federația Română de Oină a desfășurat o acțiune amplă pentru revigorarea acestui sport, astfel că, în prezent, jocul de oină este practicat în peste 30 de județe din România.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Expoziția „C.S.A. Clubul Sportiv al Artelor”, o premieră pentru istoria artei din România

Cât de mult sport trebuie să faci pentru a compensa pentru o zi întreagă de stat la birou

5 momente importante din istoria sportului rege

Sportul previne apariţia bolilor de memorie

Articolul Oina, adevăratul joc sportiv românesc. Cine a fost „părintele oinei”? apare prima dată în Descopera.

Articol original

Marius Nistor, “Spiru Haret”: Guvernul şi-ar dori ca profesorii să boicoteze începerea anului şcolar

Profesorii vor intra în prima linie după începerea anului şcolar în lupta cu coronavirus. În prezent sunt într-o stare de derută şi de nemulţumire din cauza confuziei create de Ministerul Sănătăţii în ceea ce priveşte măsurile de protecţie în şcoli, a declarat preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie (FSE) “Spiru Haret”, Marius Nistor.

În opinia liderului de sindicat, Guvernul şi-ar dori ca profesorii să boicoteze începerea anului şcolar, îngrijoraţi de perspectiva lipsei implementării de către autorităţi a tuturor măsurilor sanitare în şcoli, însă dascălii nu vor face acest lucru.

Preşedintele FSE “Spiru Haret” a mai vorbit în interviu despre dubla-măsură prin care Guvernul a acordat medicilor stimulentul financiar de 2.500 de lei motivat de riscul infectării acestora, deşi profesorilor le-a refuzat măririle de salariu prevăzute anterior, cu toate că riscul de infectare ar creşte la profesori în proximitatea elevilor.

Randamentul elevilor în metoda şcolii online este la jumătate față de școala clasică

Liderul de sindicat le-a cerut părinţilor să nu arunce pe umerii profesorilor sarcina triajului general al sănătăţii elevilor, care ar trebui realizat zilnic chiar înainte de plecarea elevului către şcoală, întrucât efectuarea unui triaj epidemiologic de către cadrele medicale înainte de accesul elevilor în şcoli ar bloca programul unităţilor de învăţământ.

Marius Nistor crede că “Nu există vreo diferenţă de opinie între organizaţiile sindicale, până la urmă înainte de a fi membri de sindicat, suntem cadre didactice şi suntem şi părinţi şi suntem cu toţii interesaţi ca şcoala să înceapă în condiţii de siguranţă deplină a sănătăţii copiilor, a cadrelor didactice şi a întregului personal angajat în unităţile de învăţământ preuniversitar şi universitar. Trebuie să fie un mediu de siguranţă şi pentru părinte, în momentul în care îşi trimite copilul la şcoală să ştie că mediul este sigur şi că se oferă toate condiţiile necesare, cu toţii ne dorim acest lucru. Însă putem constata că ceea ce se întâmplă şi în alte state europene, mult mai evoluate, din nefericire se regăseşte şi la noi: o oarecare degringoladă, multă confuzie, întârzierea apariţiei unor reglementări, cel puţin din partea Ministerului Sănătăţii, pentru că acolo sunt specialiştii care pot stabili foarte clar în care scenariu se poate încadra o unitate de învăţământ, în varianta cea mai pozitivă face-to-face sau hibridă sau online.

În momentul în care informaţiile vin cu mare greutate, în momentul în care apar declaraţii contradictorii, culmea, chiar din partea specialiştilor – unii vin şi spun că ar trebui purtată masca în şcoală, alţii vin şi spun că n-ar trebui purtată – apare această nemulţumire şi derută în rândul corpului profesoral, a celor care lucrează în sistem şi bineînţeles a părinţilor. Noi avem nevoie de lucruri foarte clare din partea Executivului, din partea specialiştilor: mai bine gândeşti de 10 ori sau măsori de 10 ori şi tai o dată, cam asta era vorba din popor. Mai bine gândeşti o săptămână, dar când vorbeşti, vorbeşti pe aceeaşi limbă, nu unul spune un lucru şi altul spune cu totul şi cu totul altceva. Discutăm despre mai mult de un milion şi jumătate de copii, dacă nu chiar mai mult, discutăm de 250.000 de cadre didactice şi peste 60.000 de salariaţi – personal nedidactic şi didactic auxiliar. Nu ne putem permite aici să venim cu lucruri neclare”.

Nistor este detanjat de confuzia autorităţilor, de lipsa unui mesaj unitar dinspre autorități spre corpul profesoral

Marius Nistor a declarat că “Este o stare de confuzie, din lipsa unui mesaj unitar. Pe de o parte se declară că trebuie asigurate măşti, că Guvernul va asigura măşti pentru toate cadrele didactice şi pentru toţi copii care vor intra în unităţile de învăţământ, iar pe de altă parte vin şi spun că “nu ne putem permite să asigurăm măşti pentru fiecare copil şi cadru didactic, trebuie să diferenţiem, să dăm în funcţie de poziţia socială sau de situaţia socială a fiecărui copil în parte şi a cadrului didactic”. Cu această ocazie atrag atenţia, dacă e să mă refer la personalul din învăţământ: există regulile prevăzute de Codul Muncii, sunt instrucţiuni ale Inspectoratului Teritorial de Muncă, ale contractelor colective de muncă – angajatorul este obligat să-mi asigure mie toate condiţiile de muncă. Vorbim aici inclusiv de asigurarea mijloacelor de protecţie: nu-mi asiguri măştile de protecţie, nu-mi asiguri securitatea, adică dezinfectanţi, posibilităţile de asigurare a igienei? Atunci reacţionez în conformitate cu prevederile legale. Este răspunderea legală a angajatorului, iar Guvernul trebuie să înţeleagă foarte bine treaba aceasta.

Ţările europene au investit sute de milioane de euro în măsuri de protecţie sanitară în şcoli. Trebuie să fim şi noi atenţi la ceea ce facem în România. Eu înţeleg că în câteva luni n-o să recuperezi niciodată ceea ce s-a stricat în 30 de ani, şi de asta este bine ca politicienii noştri să vorbească pe un ton mai scăzut când e vorba de educaţie, că toţi şi-au adus contribuţia la situaţia în care ne aflăm, că n-au fost numai miniştri de o anumită coloratură politică în fruntea ministerului. Toţi au mers pe prorogarea articolului privind finanţarea învăţământului preuniversitar şi universitar cu 6% din PIB, niciodată nu s-a pus în aplicare această prevedere, întotdeauna s-a mers pe subfinanţare, s-a mers cu un cost-standard care a fost subdimensionat din start, s-au cedat cu mare uşurinţă clădiri de învăţământ preuniversitar, li s-a schimbat destinaţia, s-a mers pe efective peste limitele prevăzute de lege la grădiniţe – efective de preşcolari la grupe şi de elevi la clase, deci este vorba de urmările a 30 de ani de lipsă de interes faţă de educaţie. Iar acum a venit această pandemie, care ne transmite un mesaj clar tuturor, şi mai ales celor care decid: nu se mai poate!”.

Mai multe pe agerpres.ro

Articolul Marius Nistor, “Spiru Haret”: Guvernul şi-ar dori ca profesorii să boicoteze începerea anului şcolar apare prima dată în Pedagoteca.

Articol original