Filme de avangardă, maeștri ai experimentului în cinema și...

Filme de avangardă, maeștri ai experimentului în cinema și titluri multi-premiate, la prima ediție BIEFF Timișoara

De 11 ani, Festivalul Internațional de Film Experimental București aduce în premieră în România cele mai curajoase experimente cinematografice ale momentului, explorând perspective unice asupra unor subiecte relevante pentru societatea contemporană, promovând inovația în cinema și construind un spațiu favorabil dezbaterii și dialogului. Ediția din 2020 a marcat aniversarea unui deceniu de BIEFF și prima întâlnire a festivalului cu publicul din întreaga țară, prin intermediul transmisiunilor online. Entuziasmul spectatorilor din Timișoara, prezenți în număr mare pe platforma de streaming a festivalului, va fi răsplătit în 2021 cu o ediție specială, în cadrul căreia cele mai apreciate producții internaționale din ultimii doi ani vor fi prezentate pe marele ecran.

When Night Meets Dawn, r. Andreea Cristina Borțun – Marele premiu BIEFF 2021

Filmele premiate de Juriul Competiției BIEFF în 2020 și 2021 se vor vedea la Casa Tineretului, în cadrul a două proiecții speciale. Printre titlurile pe care spectatorii sunt invitați să le descopere chiar la ei în oraș se numără When Night Meets Dawn, producția autohtonă regizată de Andreea Cristina Borțun, care a cucerit Marele Premiu BIEFF 2021, Eram somnambul când am văzut toate acele culori (r. Bogdan Balla), desemnat Cel mai bun film românesc la cea de-a 11-a ediție a festivalului, dar șiBab Sebta (r. Randa Maroufi), premiat în 2020 pentru Cea mai bună regie, sau A demonstration (r. Sasha Litvintseva, Beny Wagner), distins în același an cu Premiul pentru Cel mai bun concept vizual. Tot aici, ediția locală a celui mai amplu eveniment cinematografic dedicat experimentului și inovației va aduce în premieră o selecție de scurtmetraje internaționale prezentate în ultimii ani, organizate discursiv în două programe dedicate. Combinații inedite de mijloace vizuale și tehnici narative, filmele din secțiunea A brave new world propun noi maniere de a imagina prezentul și viitorul. O mini-retrospectivă BIEFF.11, programul Are we human? invită publicul să reflecteze asupra naturii umane și asupra aspectelor care o definesc.

kinema ikon vintage

kinema ikon vintage @ Timișoara O platformă artistică multidisciplinară înființată în 1970 la Arad, la inițiativa artistului George Sabău, kinema ikon a pornit ca un proiect care presupunea producerea unor filme experimentale de către autori exclusiv din afara câmpului cinematografic. Graficieni, pictori, fotografi, arhitecți, muzicieni și scriitori au răspuns provocării, iar de-a lungul vremii, lucrările realizate de kinema ikon au fost prezentate la Centrul Pompidou din Paris (1995), Bauhaus Dessau din Berlin (1997), Biennala de la Veneția (2003), Observatory, New York (2012) sau Eye Museum Amsterdam (2020) și au avut expoziții dedicate în galerii prestigioase din lume. O invitație la bordul mașinii timpului, selecția de filme realizate de kinema ikon în ultimii 50 de ani va putea fi urmărită la Timișoara cu acces gratuit.

Plastic Semiotic, r. Radu Jude

Radu Jude: Scurtmetraje recente Unul dintre cei mai importanți cineaști din istoria recentă a filmului românesc, regizorul și scenaristul Radu Jude s-a remarcat, în ultimii ani, în cadrul celor mai importante festivaluri internaționale, devenind un exponent al inovației și experimentului în cinemaul autohton. La Timișoara, publicul va putea urmări, în cadrul unei secțiuni dedicate autorului, o selecție a celor mai recente scurtmetraje pe care acesta le semnează, din care nu vor lipsi titluri precum Plastic Semiotic, prezentat în premieră internațională la Veneția, Caricaturana, proiectat în secțiunea Corti d’autore a Festivalului Internațional de Film de la Locarno, scurtmetrajul A pedepsi, a supraveghea și documentarul Cele două execuții ale mareșalului.

Va multumim pentru ca ati citit acest articol si va invitam sa aflati si alte stiri interesante pe ACTUALITATE. Cititi aici articolul original.
December 04, 2021 at 11:03PM

Ziua în care s-a strigat pentru prima dată ”Jos Ceauşescu!”

Oficialităţiile locale au încercat să liniştească lucrurile, însă manifestanţii (în jur de 200) au cerut un document oficial care să ateste faptul că hotărârea judecătorească nu va fi pusă în practică. Ulterior, manifestaţia s-a transformat în una politică, strigându-se pentru prima dată „Jos Ceauşescu!”. Au avut loc ciocniri între forţele de ordine şi manifestanţi.

Citeşte şi Dezvăluiri de la ultima vânătoare a dictatorului Nicolae Ceauşescu: ”Era sfârşit fizic”

 

Citeşte şi Singura transmisiune făcută de TVR fără ca Nicolae Ceauşescu să ştie. Ce a apărut pe ecran fără acceptul dictatorului

 

„Am revenit şi noi, eu şi un prieten al meu, în Piaţa Maria, pe data de 16 decembrie. Erau peste o sută de oameni, nu ştiu exact câţi, dar continuau să se strângă, pe măsură ce ieşeau de la serviciu. După ora 17.00, László Tökés a ieşit la una dintre ferestre, ne-a mulţumit pentru că suntem acolo, dar ne-a rugat să nu-i facem probleme. După asta, prietenul meu a spus că trebuie să facem mai mult decât să stăm acolo, în stradă. S-a urcat într-un copac din apropiere şi a strigat „Libertate!”, iar noi am repetat, după el: „Libertate! Libertate!”, povesteşte istoricul Adrian Kali.

S-a strigat apoi „Jos Ceauşescu!”, şi alte sloganuri antisistem. „S-a strâns tot mai multă lume. Încet-încet, mulţimea a ajuns în bulevard, ocupând carosabilul”, îşi aminteşte Kali. Tramvaiele care treceau prin acest important nod de transport au fost nevoite să oprească, pe ambele sensuri de mers. Mulţi dintre călători s-au alăturat manifestaţiei, numărul participanţilor la protest ajungând la peste 1500 de oameni. A fost momentul în care, potrivit mărturiilor participanţilor, mişcarea „pro Tökés” s-a transformat într-o mişcare „antisistem” şi „anti-Ceauşescu”.

Unul dintre participanţi, poetul Ion Monoran – decedat în 1993 -, a decuplat captatorii tramvaielor de la reţea, în timp ce, un altul s-a urcat pe bara din faţă a tramvaiului, de unde li s-a adresat oamenilor.

Citeşte aici continuarea şi vezi imagini video!

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 16 decembrie:

1775 – S-a născut scriitoarea Jane Austin (romanele „Mândrie şi prejudecată”, „Raţiune şi simţire”) (m. 18 iulie 1817)

1653 – Oliver Cromwell se proclamă „lord protector” al Angliei

1775  – S–a născut scriitoarea Jane Austin (romanele “Mândrie şi prejudecată”, “Raţiune şi simţire”) (m. 18 iulie 1817)

1888 – S-a născut Alexandru Karadjordjevici, rege al Iugoslaviei (1929 – 1934)

1897 – A încetat din viaţă scriitorul Alphonse Daudet (proză: „Scrisori din moara mea”; trilogia umoristică având în centru simpaticul personaj „Tartarin”) (n. 13 mai 1840).

1921 – A încetat din viaţă compozitorul Camille Saint-Saëns („Samson şi Dalila”) (n. 9 octombrie 1835)

1943 – A încetat din viaţă arhitectul Nicolae Ghica-Budeşti, membru de onoare al Academiei Române, unul dintre promotorii stilului neoromânesc în arhitectură. A proiectat noile clădiri ale Universităţii bucureştene, Muzeul Naţional de Artă – azi Muzeul Ţăranului Român (n. 22 decembrie 1869)

1989 – A încetat din viaţă actriţa Silvana Mangano; alături de Sophia Loren şi Gina Lollobrigida, este una dintre cele trei graţii ale cinematografului italian postbelic (din filmografie: „Moarte la Veneţia”, „Dune”, „Orez amar”) (n. 21 aprilie 1930)

1993  – Senatorii au hotărât, prin lege, ca în fiecare an intervalul 16-22 decembrie, să fie marcat printr-o suită de comemorări şi să fie numit „Săptămîna recunoştinţei” în memoria eroilor Revoluţiei din decembrie 1989.

Articolul Ziua în care s-a strigat pentru prima dată ”Jos Ceauşescu!” apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original