Oficialităţiile locale au încercat să liniÅŸtească lucrurile, însă manifestanÅ£ii (în jur de 200) au cerut un document oficial care să ateste faptul că hotărârea judecătorească nu va fi pusă în practică. Ulterior, manifestaÅ£ia s-a transformat în una politică, strigându-se pentru prima dată „Jos CeauÅŸescu!”. Au avut loc ciocniri între forÅ£ele de ordine ÅŸi manifestanÅ£i.
CiteÅŸte ÅŸi Dezvăluiri de la ultima vânătoare a dictatorului Nicolae CeauÅŸescu: ”Era sfârÅŸit fizic”
„Am revenit ÅŸi noi, eu ÅŸi un prieten al meu, în PiaÅ£a Maria, pe data de 16 decembrie. Erau peste o sută de oameni, nu ÅŸtiu exact câţi, dar continuau să se strângă, pe măsură ce ieÅŸeau de la serviciu. După ora 17.00, László Tökés a ieÅŸit la una dintre ferestre, ne-a mulÅ£umit pentru că suntem acolo, dar ne-a rugat să nu-i facem probleme. După asta, prietenul meu a spus că trebuie să facem mai mult decât să stăm acolo, în stradă. S-a urcat într-un copac din apropiere ÅŸi a strigat „Libertate!”, iar noi am repetat, după el: „Libertate! Libertate!”, povesteÅŸte istoricul Adrian Kali.
S-a strigat apoi „Jos CeauÅŸescu!”, ÅŸi alte sloganuri antisistem. „S-a strâns tot mai multă lume. ÃŽncet-încet, mulÅ£imea a ajuns în bulevard, ocupând carosabilul”, îşi aminteÅŸte Kali. Tramvaiele care treceau prin acest important nod de transport au fost nevoite să oprească, pe ambele sensuri de mers. MulÅ£i dintre călători s-au alăturat manifestaÅ£iei, numărul participanÅ£ilor la protest ajungând la peste 1500 de oameni. A fost momentul în care, potrivit mărturiilor participanÅ£ilor, miÅŸcarea „pro Tökés” s-a transformat într-o miÅŸcare „antisistem” ÅŸi „anti-CeauÅŸescu”.
Unul dintre participanÅ£i, poetul Ion Monoran – decedat în 1993 -, a decuplat captatorii tramvaielor de la reÅ£ea, în timp ce, un altul s-a urcat pe bara din faţă a tramvaiului, de unde li s-a adresat oamenilor.
CiteÅŸte aici continuarea ÅŸi vezi imagini video!
Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 16 decembrie:
1775 – S-a născut scriitoarea Jane Austin (romanele „Mândrie ÅŸi prejudecată”, „RaÅ£iune ÅŸi simÅ£ire”) (m. 18 iulie 1817)
1653 – Oliver Cromwell se proclamă „lord protector” al Angliei
1775 – S–a născut scriitoarea Jane Austin (romanele “Mândrie ÅŸi prejudecată”, “RaÅ£iune ÅŸi simÅ£ire”) (m. 18 iulie 1817)
1888 – S-a născut Alexandru Karadjordjevici, rege al Iugoslaviei (1929 – 1934)
1897 – A încetat din viaţă scriitorul Alphonse Daudet (proză: „Scrisori din moara mea”; trilogia umoristică având în centru simpaticul personaj „Tartarin”) (n. 13 mai 1840).
1921 – A încetat din viaţă compozitorul Camille Saint-Saëns („Samson ÅŸi Dalila”) (n. 9 octombrie 1835)
1943 – A încetat din viaţă arhitectul Nicolae Ghica-BudeÅŸti, membru de onoare al Academiei Române, unul dintre promotorii stilului neoromânesc în arhitectură. A proiectat noile clădiri ale Universităţii bucureÅŸtene, Muzeul NaÅ£ional de Artă – azi Muzeul Ţăranului Român (n. 22 decembrie 1869)
1989 – A încetat din viaţă actriÅ£a Silvana Mangano; alături de Sophia Loren ÅŸi Gina Lollobrigida, este una dintre cele trei graÅ£ii ale cinematografului italian postbelic (din filmografie: „Moarte la VeneÅ£ia”, „Dune”, „Orez amar”) (n. 21 aprilie 1930)
1993 – Senatorii au hotărât, prin lege, ca în fiecare an intervalul 16-22 decembrie, să fie marcat printr-o suită de comemorări ÅŸi să fie numit „Săptămîna recunoÅŸtinÅ£ei” în memoria eroilor RevoluÅ£iei din decembrie 1989.
Articolul Ziua în care s-a strigat pentru prima dată ”Jos CeauÅŸescu!” apare prima dată în Descopera.ro.
Articol original