Corbii Mari: S-a răsturnat cu tractorul într-un canal și a decedat
Pui de urs, recuperat dintr-un puÈ› de canalizare
Felicitări pompierilor din Predeal pentru modul cum au acționat după un apel telefonic primit marți dimineață, în jurul orei 08:30.
– „Nu È™tiu dacă am sunat bine. Un pui de urs e căzut într-un canal È™i se vede că nu are cum să iasă, iar dacă mai stă acolo sigur moare. PuteÈ›i să veniÈ›i să-l ajutaÈ›i?
– AÈ›i sunat foarte bine, l-a asigurat Costin, comandantul Gărzii de IntervenÈ›ie a pompierilor din Predeal, pe cel care a sunat. Plecăm imediat către dumneavoastră. Tot ce vă rog este să nu fie nimeni în zonă. Există pericolul ca ursoaica să-l caute È™i vă puneÈ›i viaÈ›a în pericol. Găsim noi o metodă să-l salvăm… nu vă faceÈ›i griji!
După numai câteva minute, pompierii din Predeal au văzut despre ce este vorba și au găsit o soluție pe cât de simplă, pe atât de eficientă: au coborât în canal o scară pe care puiul de urs s-a cățărat imediat și a reușit să iasă.
Echipajul de pompieri a rămas o vreme în zonă, ca să se asigure că ursuleÈ›ul ajunge în pădurea din apropiere, de unde probabil venise”, este textul postat pe pagina de Facebook a Ministerului Afacerilor Interne.
Articol originalIstoricii au descoperit sistemul ingenios prin care apeductele lumii antice au fost păstrate curate
Cu mult timp în urmă, Apeductul lui Valens era una dintre cele mai mari astfel de construcții ale lumii antice.
Până în secolul al V-lea, locuitorii Constantinopolului își primeau apa prin acest canal, numit după împăratul Valens, care ar fi depășit 500 de kilometri în perioada sa de glorie. Astăzi, oamenii de știință au identificat în sfârșit trucul ingenios folosit cândva pentru a păstra curată întreagă infrastructură.
Apeductul necesita multă mentenanță. Canalul se întindea pentru a include izvoare de apă dulce de până la 120 de kilometri depărtare de oraș. Sistemul încorpora canale uriașe, 90 de poduri imense și numeroase tuneluri care ajungeau până la 5 kilometri lungime.
Prin colectarea și studierea depozitelor de carbonat de calciu, echipa de cercetători a reușit să evalueze depunerile de calcar din apeduct. Mostrele colectate au sugerat că depunerile de calcar erau echivalente cu mai puțin de 30 de ani de acumulare, deși canalele au funcționat timp de peste șapte secole, cel puțin până în anii 1100.
Întregul apeduct, menținut și curățat de calcar pe vremea Imperului Bizantin
„Asta înseamnă că întregul apeduct era menÈ›inut È™i curățat de depuneri de calcar pe vremea Imperului Bizantin, chiar È™i la scurt timp după ce nu a mai funcÈ›ionat”, a explicat Gül Sürmelihindi, paleoclimatolog la Universitatea Johannes Gutenberg din Mainz, Germania.
O anumită secțiune a canalului a dezvăluit cum ar fi fost acest lucru posibil: o întindere de 50 de kilometri a porțiunii centrale a apeductului care era formată din două canale, unul deasupra celuilalt, traversând ocazional poduri pe două niveluri.
O astfel de strategie ar fi permis inginerilor să curețe apeductul fără să oprească în totalitate debitul de apă spre Constantinopol timp de săptămâni sau chiar luni. Un asemenea fapt ar fi cauzat probleme majore.
„Ar fi fost o soluÈ›ie costisitoare, însă practică”
Calcarul ar fi putut înfunda în cele din urmă cursurile de apă, așa că cercetătorii cred că activitățile minuțioase de curățare ar fi avut loc destul de regulat.
„Este foarte probabil ca acest sistem să fi fost stabilit pentru a permite curățarea È™i mentenanÈ›a. Ar fi fost o soluÈ›ie costisitoare, însă practică”, a explicat Cees Passchier, geolog la Universitatea Johannes Gutenberg din Mainz.
Întregul apeduct a fost construit, de fapt, în secțiuni în decurs de câteva decenii, iar sistemul este doar încă un exemplu al construcțiilor avansate din timpul Imperiului Roman, potrivit Science Alert.
De ce îi impresionează apeductele cel mai mult pe cercetători?
DeÈ™i romanii nu au inventat apeductele, aceÈ™tia le-au făcut mai mari È™i mai sofisticate ca niciodată. Gül Sürmelihindi descrie sistemele de gestionare a apei precum acesta drept „una dintre cele mai inovatoare reuÈ™ite tehnice” ale Imperiului Roman.
Totodată, multe alte apeducte furnizau apă și în orașe romane, iar unele dintre aceste orașe primeau mai multă apă atunci decât primesc în zilele noastre. Până acum, oamenii de știință au aflat despre existența a peste 2.000 de apeducte pe distanțe lungi.
„Aceste apeducte sunt în mare parte renumite pentru podurile lor impresionante, precum Pont du Gard din sudul FranÈ›ei, care încă mai rezistă după două milenii. ÃŽnsă, apeductele impresionează cel mai mult prin modul în care problemele din timpul construirii lor au fost rezolvate, probleme care le-ar da bătăi de cap chiar È™i inginerilor moderni”, a adăugat Cees Passchier.
Vă mai recomandăm să citiți și:
O animație 3D dezvăluie cum erau construite podurile superbe din Evul Mediu
Top 10 informații esențiale despre arhitectura romană
Tehnologii antice uitate care au fost reinventate în era modernă
Articolul Istoricii au descoperit sistemul ingenios prin care apeductele lumii antice au fost păstrate curate apare prima dată în Descopera.
Articol original