Un oraș întreg din California se scufundă în Pământ într-un ritm alarmant

În centrul statului american California, aproape la distanță exactă între Los Angeles și San Francisco, un oraș agricol numit Corcoran se scufundă în Pământ într-un ritm alarmant.

Deși „scufundarea” în sine a fost neregulată de-a lungul anilor și are loc la o scară prea mare pentru a fi observată de la sol, sateliții NASA au putut confirma că unele regiuni din Corcoran s-au scufundat cu peste 3,3 metri în ultimii 14 ani. Astfel, infrastructura orașului este acum în pericol, experții așteptându-se ca regiunea să continue să se scufunde în următorii ani.

„Este un risc pentru noi. Știm cu toții asta, însă ce putem face? Nu putem face prea multe. Și eu nu vreau să mă mut”, a spus Mary Gonzalez-Gomez, locuitor al orașului Corcoran.

„Mare parte din infrastructură este în pericol”

Problema vine de la consumul excesiv de apă al industriei agricole din zonă. Atunci când râurile nu asigură suficientă apă pentru fermele din regiune, oamenii încep să pompeze apă din rezervoarele din subteran. Însă, acele rezervoare trec direct pe sub oraș. După generații întregi de locuitori care au pompat apă de acolo, solul a început să se sfărâme și să se preseze.

„Nu există nicio soluție. Localnicii nu își pot da seama, dar o analiză amănunțită ar putea dezvălui faptul că mare parte din infrastructură este în pericol”, a explicat Jay Famiglietti, fost om de știință la NASA, citat de Futurism.

Famiglietti, care este acum director la Institutul Global pentru Securitatea Apei de la Universitatea Saskatchewan din Canada, a fost unul dintre primii cercetători care au folosit date prin satelit pentru a arăta că orașul Corcoran se scufundă.

Moștenirea zecilor de ani de pompare nesupravegheată a apei din subteran

Nu există prea mult soluții pentru a opri scufundarea orașului, însă autoritățile ar putea gestiona pagubele viitoare prin limitarea pompării și impunerea unui control mai adecvat asupra folosirii de apă subterană de către orașele învecinate și companiile agricole care au cauzat aceste probleme.

„Situația orașului Corcoran reprezintă întocmai moștenirea zecilor de ani de pompare nesupravegheată a apei din subteran care este inacceptabilă în California”, a declarat Karla Nemeth, director la Departamentul pentru Resurse de Apă din California.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cercetătorii ruși au scufundat un telescop uriaș în Lacul Baikal pentru a căuta cele mai mici particule din Univers

Câteva zone din România se scufundă cu câțiva centimetri pe an și asta se vede și din satelit

Unele orașe din lume au ajuns atât de grele încât pur și simplu riscă să se scufunde

Ar trebui să lăsăm Veneția să se scufunde?

Articolul Un oraș întreg din California se scufundă în Pământ într-un ritm alarmant apare prima dată în Descopera.

Articol original

Istoricii au descoperit sistemul ingenios prin care apeductele lumii antice au fost păstrate curate

Cu mult timp în urmă, Apeductul lui Valens era una dintre cele mai mari astfel de construcții ale lumii antice.

Până în secolul al V-lea, locuitorii Constantinopolului își primeau apa prin acest canal, numit după împăratul Valens, care ar fi depășit 500 de kilometri în perioada sa de glorie. Astăzi, oamenii de știință au identificat în sfârșit trucul ingenios folosit cândva pentru a păstra curată întreagă infrastructură.

Apeductul necesita multă mentenanță. Canalul se întindea pentru a include izvoare de apă dulce de până la 120 de kilometri depărtare de oraș. Sistemul încorpora canale uriașe, 90 de poduri imense și numeroase tuneluri care ajungeau până la 5 kilometri lungime.

Prin colectarea și studierea depozitelor de carbonat de calciu, echipa de cercetători a reușit să evalueze depunerile de calcar din apeduct. Mostrele colectate au sugerat că depunerile de calcar erau echivalente cu mai puțin de 30 de ani de acumulare, deși canalele au funcționat timp de peste șapte secole, cel puțin până în anii 1100.

Întregul apeduct, menținut și curățat de calcar pe vremea Imperului Bizantin

„Asta înseamnă că întregul apeduct era menținut și curățat de depuneri de calcar pe vremea Imperului Bizantin, chiar și la scurt timp după ce nu a mai funcționat”, a explicat Gül Sürmelihindi, paleoclimatolog la Universitatea Johannes Gutenberg din Mainz, Germania.

O anumită secțiune a canalului a dezvăluit cum ar fi fost acest lucru posibil: o întindere de 50 de kilometri a porțiunii centrale a apeductului care era formată din două canale, unul deasupra celuilalt, traversând ocazional poduri pe două niveluri.

O astfel de strategie ar fi permis inginerilor să curețe apeductul fără să oprească în totalitate debitul de apă spre Constantinopol timp de săptămâni sau chiar luni. Un asemenea fapt ar fi cauzat probleme majore.

„Ar fi fost o soluție costisitoare, însă practică”

Calcarul ar fi putut înfunda în cele din urmă cursurile de apă, așa că cercetătorii cred că activitățile minuțioase de curățare ar fi avut loc destul de regulat.

„Este foarte probabil ca acest sistem să fi fost stabilit pentru a permite curățarea și mentenanța. Ar fi fost o soluție costisitoare, însă practică”, a explicat Cees Passchier, geolog la Universitatea Johannes Gutenberg din Mainz.

Întregul apeduct a fost construit, de fapt, în secțiuni în decurs de câteva decenii, iar sistemul este doar încă un exemplu al construcțiilor avansate din timpul Imperiului Roman, potrivit Science Alert.

De ce îi impresionează apeductele cel mai mult pe cercetători?

Deși romanii nu au inventat apeductele, aceștia le-au făcut mai mari și mai sofisticate ca niciodată. Gül Sürmelihindi descrie sistemele de gestionare a apei precum acesta drept „una dintre cele mai inovatoare reușite tehnice” ale Imperiului Roman.

Totodată, multe alte apeducte furnizau apă și în orașe romane, iar unele dintre aceste orașe primeau mai multă apă atunci decât primesc în zilele noastre. Până acum, oamenii de știință au aflat despre existența a peste 2.000 de apeducte pe distanțe lungi.

„Aceste apeducte sunt în mare parte renumite pentru podurile lor impresionante, precum Pont du Gard din sudul Franței, care încă mai rezistă după două milenii. Însă, apeductele impresionează cel mai mult prin modul în care problemele din timpul construirii lor au fost rezolvate, probleme care le-ar da bătăi de cap chiar și inginerilor moderni”, a adăugat Cees Passchier.

Vă mai recomandăm să citiți și:

O animație 3D dezvăluie cum erau construite podurile superbe din Evul Mediu

Top 10 informații esențiale despre arhitectura romană

Tehnologii antice uitate care au fost reinventate în era modernă

MISTERUL celebrelor apeductelor de tip ”puquios” din Peru a fost dezlegat. De ce au fost construite în formă de spirală – FOTO

Articolul Istoricii au descoperit sistemul ingenios prin care apeductele lumii antice au fost păstrate curate apare prima dată în Descopera.

Articol original

Cât de mult au scăzut emisiile de CO2 în urma exploziei cererii de maşini electrice

Au scăzut cu 12% emisiile emanate de autoturisme de CO2 anul trecut. Preferinţele clienţilor pentru maşini electrice şi restricţiile au scăzut noxele. Staţiile publice de alimentare este în paritate cu numărul maşinilor înregistrate.

Emisiile de CO2 ale vehiculelor înmatriculate în 2020 au scăzut în Europa cu 12% datorită vânzărilor de maşini electrice, arată o analiză realizată de către Jato Dynamics.

Restricţiile din Uniunea Europeană au contribuit prin reducerea circulaţiei, dar şi schimbarea comportamentului cumpărătorilor. România se numără printre ţările cu cele mai ridicate emisii, la egalitate cu Ungaria, cu noxe de 115,4 grame pe kilometru.

Mihai Stoica, director executiv la 2Celsius, o organizaţie românească non-profit de mediu concentrată pe problemele de politică climatică şi energetice la nivel naţional şi european, spune că, deși infrastructura din România este destul de săracă pentru susţinerea transportului electric, se află în paritate cu numărul autoturismelor înregistrate în ţara noastră: „România trebuie să îşi reducă emisiile din sectorul de transporturi către 2030. Trebuie să ne crească capacitatea de transport electric. Infrastructura are o acoperire destul de bună pentru numărul de maşini electrice înregistrate în România. Anul trecut s-au înregistrat sub 3.000 de maşini electrice în România. Am văzut anul trecut două licitaţii pentru puncte de încărcare electrice de 50 kw. De-a lungul coridoarelor europene va trebui să avem puncte de încărcare nu de 50, ci de 150 de kw”.

„M-am obişnuit foarte uşor cu maşina electrică”

Adrian Mitrea şi-a cumpărat o maşină electrică. Într-o iarnă a lăsat motorul pornit la maşina sa pe combustie și acela a fost momentul în care a simţit cum se sufocă şi cât de poluant este vehiculul, potrivit Mediafax.

„Mi-am luat maşină electrică pentru că mi-a plăcut foarte mult experienţa de condus pe care le-am avut. Ulterior am început să fac şi calcule, desigur, pentru ce înseamnă o maşină electrică. Să îmi dau seama dacă este o variantă mai bună financiar sau nu, din perspectiva mediului. Îmi voi scoate, să zic aşa, investiţia sau cheltuiala iniţială cu maşina după aproximativ 100.000 de kilometri. M-am obişnuit foarte uşor cu maşina electrică. Apreciez foarte mult liniştea din maşină, apreciez foarte mult confortul”, spune Adrian Mitrea.

Număr mașini electrice în România:

2020 – 8.900 unităţi (+33% vs. 2019)

State cu emisii de CO2 sub media europeană în 2020:

• Olanda
• Danemarca
• Portugalia
• Suedia
• Franţa
• Finlanda

State cu cel mai mare nivel de emisii CO2 în 2020:

• Cehia
• Polonia
• Slovacia

Articolul Cât de mult au scăzut emisiile de CO2 în urma exploziei cererii de maşini electrice apare prima dată în Descopera.

Articol original