Au trecut 66 de ani de la moartea lui George Enescu, un geniu al muzicii – VIDEO

George Enescu s-a născut, în 1881, în satul Liveni-Vîrnav din Botoşani. Tatăl său era arendaşul Costache Enescu, iar mama lui era fiica preotului Cosmovici.

Citeşte şi Palatul Cantacuzino, locul unde Nababul a interzis fumatul, iar George Enescu era oaspetele preferat al Marucăi. Pe Regina Maria o primea stând jos

 

El a fost al optulea copil şi primul din familie care nu a decedat încă din copilărie.

Sursă: YouTube

Enescu şi-a manifestat înclinaţia către muzică de la vârsta de 4 ani când a pus prima oară mâna pe vioară. Un an mai târziu, copilul care urma să devină un maestru al muzicii avea deja primul concert.

Citeşte şi Zidurile antice din Avila, unul dintre cele mai spectaculoase monumente din lume. Ce îl face atât de special – VIDEO

 

Citeşte şi Imagini rare cu Marilyn Monroe, la 20 de ani, pe vremea când nu era sex simbol – FOTO

 

A plecat la studii la Conservatorul din Viena, apoi la Paris. Ulterior, s-a întors în ţară şi a intrat în graţiile Reginei Elisabeta a României fiind deseori invitat să cânte la vioară la Castelul Peleş.

Comuniştii au fost cei care l-au împins în exil. George Enescu şi-a petrecut ultima parte a vieţii la Paris.

Descoperă vă prezintă şi alte semnificaţii istorice ale zilei de 4 mai:

1493    – Papa Alexandru al VI-lea împarte Lumea Nouă între Spania şi Portugalia de-a lungul Liniei de Demarcaţie.

1646    – La Iaşi a apărut primul cod de legi tipărit în limba română, unul dintre primele din Europa, apărut într-o limbă naţională.

1848    – A avut loc adunarea românilor de la Lugoj, unde au fost revendicate drepturi naţionale şi autonomia Bisericii Ortodoxe Române din Banat şi Crişana.

1891    – A murit Ion C. Brătianu, om politic,  fondatorul Partidului Naţional Român. (n. 2 iunie 1821).

1929    – S-a născut Audrey Hepburn, actriţă de origine belgiană, a  primit Premiul Oscar pentru cea mai bună actriţă în filmul „Vacanţă la Roma”  (d. 20 ianuarie 1993).

1959    – Are loc prima ceremonie a premiilor Grammy.

1979    – Margaret Thatcher devine prima femeie prim-ministru a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

Articolul Au trecut 66 de ani de la moartea lui George Enescu, un geniu al muzicii – VIDEO apare prima dată în Descopera.

Articol original

10 lucruri mai puțin știute despre marele compozitor rus Piotr Ilici Ceaikovski

Fără îndoială, Ceaikovski rămâne în fruntea oricărei liste de compozitori celebri. Muzica și operele sale sunt elemente de bază pentru orice teatru respectabil.

Deși numele său este bine cunoscut, viața și moartea lui Piotr Ilici Ceaikovski rămân învăluite în mister. În cariera sa muzicală nu a avut întotdeauna succes și nici în viața personală nu a fost mereu fericit.

Ceaikovski era avocat de meserie

Părinții lui Piotr Ilici Ceaikovski au visat mereu că fiul lor va urma cariera de avocat. Timp de nouă ani, tânărul Ceaikovski a studiat la Școala Imperială de Jurisprudență, absolvind la vârsta de 19 ani. Ceaikovski a lucrat pentru guvern mai mulți ani, însă în curând a început să fie dezamăgit de cariera sa și s-a întors la adevărata sa pasiune, muzica. Șase ani mai târziu, Ceaikovski și-a finalizat educația muzicală la Conservatorul din Sankt Petersburg.

Ceaikovski era cel mai probabil homosexual

În ciuda faptului că nu existe dovezi ale relațiilor sale cu alți bărbați, zvonuri despre comportamentul sexual neobișnuit al lui Ceaikovski au ajuns chiar și la urechile împăratului rus. Cele mai concrete dovezi sunt scrisorile lui Ceaikovski către fratele său, care ar fi fost și el homosexual, în care discuta despre pasiunile sale. Ceaikovski s-a căsătorit la 37 de ani, însă căsnicia a durat doar două luni și jumătate.

Sursa foto: Shutterstock

Muzica sa nu a avut întotdeauna succes

Deși geniul lui Ceaikovski este acum recunoscut în lumea întreagă, compozitorul nu a avut mereu succes în cariera sa muzicală. La început, profesorii săi nu au văzut un talent aparte în el. Totodată, Lacul lebedelor, primul său balet, a fost inițial un eșec. Criticii erau nemulțumiți de muzică și coreografie. Baletul a câștigat recunoaștere și popularitatea doar după moartea compozitorului.

Ceaikovski a fost și jurnalist

Nu este un secret faptul că Piotr Ilici Ceaikovski avea uneori nevoie de bani, mai ales la începutul carierei muzicale. Pentru a supraviețui, Ceaikovski a lucrat ca jurnalist, publicând articole sub un pseudonim. Printre publicațiile pentru care a scris se numără Russkie Vedomosti și Sovremennaya Letopis.

A chiulit de la examenul final

La sfârșitul studiilor de la Conservatorul din Sankt Petersburg, Ceaikovski a chiulit de la examenul final. Directorul Conservatorului a fost foarte furios și a decis să nu îi permită să termine studiile. Din fericire pentru tânărul compozitor, directorul a fost înlocuit cinci ani mai târziu și doar așa a putut Ceaikovski să-și primească diploma.

Ceaikovski a participat la inaugurarea sălii de concerte Carnegie Hall

Piotr Ilici Ceaikovski a fost invitat la inaugurarea sălii de concerte Carnegie Hall din New York. În mai 1981, aceste a călătorit în SUA pentru a conduce orchestra simfonică din New York la ceremonia de deschidere.

Ceaikovski a distrus două opere

De-a lungul carierei sale, Ceaikovski a compus 10 opere, însă doar 8 au supraviețuit până în ziua de azi pentru că două au fost distruse. Una dintre acestea era opera Voevoda, care a fost pusă în scenă în 1868, însă distrusă chiar de către compozitor doi ani mai târziu în timp ce acesta își recicla o parte din muzică. A doua operă distrusă a fost Undina.

Sursa foto: Shutterstock

Ceaikovski avea de gând să scrie o operă cu Cehov

Anton Cehov a fost un mare prozator rus, dar și un prieten al lui Ceaikovski. Acesta avea chiar o colecție de povestiri dedicate compozitorului. În ciuda intențiilor bune, opera nu a fost niciodată creată pentru că Cehov s-a mutat într-o altă parte a Rusiei, iar Piotr Ilici Ceaikovski a murit patru ani mai târziu, scrie The Culture Trip.

Ceaikovschi a murit după ce a băut apă din râul Neva

Moartea compozitorului a fost un accident nefericit. În seara de 20 octombrie 1893, Ceaikovschi a vizitat un restaurant de pe Bulevardul Neva. În timp ce era acolo, Ceaikovschi a comandat un pahar cu apă, care însă a fost nesterilizată. A doua zi, compozitorul s-a îmbolnăvit, deși starea sa de sănătatea fusese bună până atunci. Un medic a fost chemat, iar diagnosticul a fost holeră. Câteva zile mai târziu, pe 25 octombrie, Ceaikovschi moare în apartamentul său de pe strada Malay Morskaya.

Cauza morții compozitorului ar fi fost falsă

Unii istorici încă argumentează că holera nu ar fi putut să fie cauza decesului compozitorului. În primul rând, Sankt Petersburg trecea printr-o epidemie de holeră și servirea apei nesterilizate în timpul unei epidemii ar fi fost extrem de riscantă. Mai mult, Ceaikovschi suferea constant de indigestie. Compozitorul era foarte atent la dieta sa și nu ar fi permis o astfel de greșeală. Holera este o boală foarte contagioasă, așa că este ciudat și faptul că la înmormântarea sa, sicriul compozitorului a fost deschis. Astfel, mulți suspectează că, de fapt, Piotr Ilici Ceaikovski s-a sinucis după ce au ieșit la iveală detalii despre relațiile sale sexuale cu bărbați.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Împărăteasa care a făcut istorie în Rusia şi care i-a uimit pe toţi cu apetitul ei sexual de nestăpânit

Fortăreţele considerate impenetrabile pe care ruşii le-au cucerit. Una dintre ele a fost teritoriu românesc

Rusia anunţă retragerea din Tratatul „Ceruri Deschise”. Ce impact va avea reacţia la decizia similară a SUA

Rusia folosește un sistem de rachete din vremea Războiului Rece pentru a apăra Crimeea

Articolul 10 lucruri mai puțin știute despre marele compozitor rus Piotr Ilici Ceaikovski apare prima dată în Descopera.

Articol original

Ciprian Porumbescu, marele compozitor care a fost aruncat în temniţă pentru dragoste de ţară. A murit de tânăr, suferind după frumoasa Berta

Ciprian Porumbescu a fost fiul preotului ortodox Iraclie Porumbescu. A început studiul muzicii la Suceava şi Cernăuţi, apoi a continuat la „Konservatorium für Musik und darstellende Kunst” în Viena, cu Anton Bruckner şi Franz Krenn. În această perioadă îl frecventează, la Viena, pe Eusebie Mandicevschi, compozitor bucovinean, cu care se perfecţionează, în particular, la teoria muzicii. Între 1873 şi 1877 a studiat teologia ortodoxă la Cernăuţi.

Citeşte şi Ce a existat înainte de Premiul Nobel? Metodele prin care se stimula cercetarea

 

Citeşte şi Un român a vândut un tablou cu o sumă uriaşă

 

A fost unul dintre cei mai faimoşi compozitori pe vremea sa. Printre cele mai populare lucrări sunt: „Balada pentru vioară si orchestră” op.29, opereta „Crai nou” pusă în scenă pentru prima dată în sala festiva a Gimaziului Românesc din Braşov (astazi Colegiul Naţional „Andrei Şaguna”), unde pentru scurtă vreme a fost profesor de muzică (1881-1883).

În plus, a compus muzica pentru celebrul cântec patriotic, „Pe-al nostru steag e scris Unire”, muzică ce este folosită astăzi şi de către Albania, pentru imnul naţional „Hymni i Flamurit”. De asemeni a scris şi melodia fostului imn Trei culori.

În 1878, din cauza unor manifestări patriotice, este întemniţat de reprezentanţii autorităţii austro-ungare. În frigul şi răcoarea temniţei, tuberculoza i s-a agravat. În timpul detenţiei şi-a scris, însă, cele mai bune piese: „Rapsodia română pentru orchestră”, „Serenadă”, „la malurile Prutului”, „Altarul Mănăstirii Putna”, „Inimă de român”, „Gaudeamus Igitur”, „Odă ostaşilor români”. A murit la 29 de ani în Stupca, acum acest sat fiind numit în onoarea sa „Ciprian Porumbescu”.

În scurta lui viaţă, Ciprian Porumbescu, fiul unui preot ortodox, a avut o mare iubire: Berta, fiica unui pastor evanghelic care nu i-a lăsat să fie împreună. Părinţii fetei au adus ca pretext religia şi naţionalitatea. Astfel, în speranţa că îl va uita, şi-au trimis fata în Anglia. Timpul a demonstrat că nu. Se spune că, în ultimele luni de viaţă, Ciprian Porumbescu şi-a cântat la vioară, prin ferestrele larg deschise, iubirea şi tristeţea, încât trecătorii rămâneau înmărmuriţi, uitând să plece.

Descoperă vă prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 14 octombrie:

1716 – A încetat din viaţă filosoful Gottfried Wilhelm Leibniz (n. 1 iulie 1646).

1777 – S-a născut poetul Costache Conachi (m. 1849)

1814 – S-a născut poetul, prozatorul şi dramaturgul Mihail Lermontov („Demonul”, „Un om ciudat”, „Un erou al timpului nostru”) (m. 27 iulie 1841)

1857 – S-a născut George I. Ionescu-Gion, publicist şi istoric (m. 29 iunie 1904)

1872 – S-a născut Petre P. Negulescu, filozof şi om politic, membru al Academiei Române (m. 1951)

1882 – S-a născut Eamon de Valera, prim-ministru în mai multe rânduri al Republicii Irlanda şi preşedinte al statului în perioada 1959-1973. De Valera a iniţiat procesul pentru dobândirea independenţei ţării sale faţă de Marea Britanie, eveniment proclamat în 1948 (m. 29 august 1975)

1890 – S-a născut generalul Dwight David Eisenhower, preşedintele SUA în perioada 1952-1960. (m.1969)

1896 – S-a născut actriţa Lillian Gish, stea a filmului mut („Ordin să ucizi”, „Comedianţii”) (m. 27 februarie 1993)

1912 – S-a născut Nucu Păunescu, actor la Teatrul Nottara (filme: „Pasărea furtunii”, „Zestrea Domniţei Ralu”) (m. 2 octombrie 1980)

1912 – Începe a doua guvernare a lui Titu Maiorescu (1840 – 1917)

1914 – S-a născut istoricul Ştefan Pascu, membru al Academiei Române (m. 2 noiembrie 1998)

1916 – A încetat din viaţă actorul şi regizorul Constantin Radovici („Detectivul”, „Viorica”) (n. 15 ianuarie 1877)

1920 – S-a născut filosoful raţionalist Henri Wald, distinsă figură a culturii româneşti, elev al profesorului Mircea Florian („Introducere în logica dialectică”, „Expresivitatea ideilor”, „Puterea vorbirii” , „Înţelesuri iudaice”) ( m. 2002)

1938 – Se înfiinţează „Teatrul de Muncă şi Lumină”, avându-l ca director pe Victor Ion Popa

1958 – S-a născut filologul Marian Papahagi, director al Centrului Cultural Român din Roma ( „Critică şi semn”, „Critică de atelier”). (m. 1999)

1959 – A încetat din viaţă actorul Errol Flynn, succesor al lui Douglas Fairbanks în filmele de capă şi spadă. Flynn a devenit celebru prin personajele create – Robin Hood, căpitanul Blood, Essex („Corsarul”, „Prea mult şi prea repede”) (n. 20 iunie 1909)

1964 – N.S. Hruşciov este destituit şi îi urmează la conducerea PCUS I. Brejnev

1973 – Studenţii din Thailanda demonstrează pentru o guvernare democratică; rezultatul: 77 dintre ei sunt ucişi iar 857 răniţi

1978 – A încetat din viaţă Cezar Grigoriu, regizor de teatru, film şi TV, interpret de muzică uşoară (n. 8.05.1929)

1981 – Mohamed Hosni Mubarak este ales, prin referendum, presedinte al Republicii Arabe Egipt (n. 1928)

1983 – A încetat din viaţă scriitorul Horia Stancu („Planul ne stă înainte”, „Fanar”, „Când scapătă luna”) (n. 1926)

1989 – A încetat din viaţă scenaristul Cesare Zavattini, important artizan al neorealismului italian, colaborator fidel al lui Vittorio de Sica („Ciociara”, „Hoţi de biciclete”, „Sciuscià”) (n. 29 septembrie 1902)

1990 – A încetat din viaţă Leonard Bernstein, compozitor, pianist şi dirijor (n. 1918)

1994 – Yasser Arafat, Shimon Peres şi Yitzak Rabin au primit Premiul Nobel pentru Pace

1997 – A încetat din viaţă Harold Robbins, romancier American („Never Love a Stranger”)

2001 – Forţele armate ale Statelor Unite şi cele ale Marii Britanii încep campania de bombardare a taberelor Al-Quaeda din Afganistan

2010 – A încetat din viaţă matematicianul Benoît Mandelbrot, inventatorul geometriei fractale, utilizată pentru măsurarea fenomenelor naturale despre care până la el se credea că nu pot fi măsurate – precum norii (n. 20 noiembre 1924)

 

Articolul Ciprian Porumbescu, marele compozitor care a fost aruncat în temniţă pentru dragoste de ţară. A murit de tânăr, suferind după frumoasa Berta apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original