Viața marelui Pablo Picasso, artistul care a schimbat în mod radical arta

Picasso ar fi creat în jur de 50.000 de opere de artă în timpul vieții sale, inclusiv picturi, desene, și sculpturi. Multe lucrări din această colecție impresionantă continuă să fie celebrate.

Opera „Les Demoiselles d’Avignon” (1907) a fost una dintre primele lucrările cubiste ale lui Picasso, iar prin respingerea iluzionismului, curent preferat de comunitatea artistică după Renaștere, a schimbat modul în care oamenii considerau rolul artei și a reprezentației.

„Guernica” (1937), răspunsul lui Picasso la bombardarea orașului spaniol Guernica din Țara Bascilor de către germani, a primit critici mixte atunci când a fost expusă pentru prima oară în 1937, însă popularitatea lucrării a crescut pe măsură ce a trecut prin diferite țări în deceniile ulterioare.

Alte opere celebre includ un portret al lui Gertrude Stein (1905–06), prietena și susținătoarea lui Picasso, „Bătrânul chitarist” (1903-04), o lucrare din Perioada Albastră a artistului (1901-04), precum și o sculptură neintitulată, cunoscută în mod popular ca „Picasso” (1967), situată în Chicago, SUA, un oraș pe care artistul nu l-a vizitat niciodată.

Valoarea artei lui Picasso nu a șovăit niciodată

Timp de aproape 80 din cei 91 de ani de viață, Picasso s-a dedicat unei producții artistice care a contribuit semnificativ la dezvoltarea artei moderne din secolul XX, cel mai notabil prin invenția Cubismului (alături de artistul Georges Braque) în jur de 1907. Inspirat din lucrările artistice din secolul XIX, Cubismul a schimbat în mod radical arta prin recunoașterea trucurile iluzioniste necesare pentru reprezentarea obiectelor tridimensionale pe o suprafață plată.

Les Demoiselles d’Avignon (1907). Sursa foto: Profimedia

Prin respingerea naturalismului preferat de artiștii din Occident, Cubismul a schimbat modul în care oamenii se gândesc la rolul artei. Cubismul a deschis calea pentru mișcările abstracte ale secolului XX și continuă să influențeze arta secolului XXI. Picasso nu s-a conformat niciodată la limitările stilistice și a continuat să experimenteze cu diferite strategii și mijloace până în ultima decadă a vieții sale.

Valoarea artei lui Picasso nu a șovăit niciodată. Artistul a reușit să vândă lucrări la prețuri semnificative în timpul vieții sale, iar de la moartea sa din 1973 operele sale au continuat să fie vândute cu sume considerabile. Spre exemplu, „Les Femmes d’Alger” (Versiunea O, 1954-55) a fost vândută la licitație cu un preț record de 179 milioane de dolari în 2015.

Picasso a avut două soții și numeroase amante

Pablo Picasso a fost fiul lui José Ruiz Blasco, profesor de desen, și a Mariei Picasso López. Tatăl său i-a observat talentul de la o vârstă fragedă și l-a încurajat să urmeze o carieră artistică. Totuși, relațiile din timpul perioadei adulte a lui Picasso au fost complicate. De-a lungul vieții, Picasso a avut două soții, numeroase amante, patru copii și opt nepoți.

În urma unui șir de relații intime, Picasso s-a căsătorit cu dansatoarea Olga Khokhlova în 1918, iar cei doi au avut un fiu, Paulo, în 1921. Însă, Picasso nu a fost niciodată fidel, iar artistul și Olga s-au separate în 1935, deși nu au divorțat niciodată din cauza unor probleme legale. Picasso și-a continuat aventurile extraconjugale în timp ce a menținut mai multe relații de lungă durată, inclusiv cu Marie-Thérèse Walter, care i-a dăruit o fiică, Maya, în 1935, și Jacqueline Roque, care a devenit a doua soție în 1961, după moartea lui Olga din 1955, scrie Britannica.

Care a fost numele adevărat al artistului?

În mod tipic pentru Andaluzia, Picasso a fost botezat cu un șir lung de nume (însă sursele variază în privința ordinii): Pablo Diego José Francisco de Paula Juan Nepomuceno Crispín Crispiniano María de los Remedios de la Santísima Trinidad Ruiz Picasso.

Fiecare dintre aceste nume avea o semnificație. Spre exemplu, artistul a fost numit Pablo după unchiul patern Canon Pablo (Ruiz Picasso), care a murit în 1878, și Crispín Crispiniano după cei doi sfinți celebrați pe 25 octombrie, ziua de naștere a artistului. Ruiz și Picasso au fost numele de familie ale părinților. În tinerețe, Picasso era cunoscut drept Pablo Ruiz, iar primele lucrări le semna P. Ruiz. La începutul secolului XX, artistul a început să folosească P.R. Picasso pentru picturi și desene, însă spre sfârșitul anului 1901 a decis să rămână cu Picasso ca semnătură.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Renoir, Picasso, Matisse și Munch se întâlnesc, la Castelul Cantacuzino, în expoziția Great Artists

Două piese de grafică semnate de Picasso, scoase la licitație pentru a susține renovarea Muzeului de Artă Brașov

Un desen realizat de Picasso, descoperit sub o altă operă de-a sa

Amendă record pentru un miliardar spaniol care a vrut să scoată ilegal din ţară un Picasso

Articolul Viața marelui Pablo Picasso, artistul care a schimbat în mod radical arta apare prima dată în Descopera.

Articol original

Theodor Pallady, marele pictor român care a influențat opera „La Blouse Roumaine”

Pictorul român Theodor Pallady s-a născut la data de 11 aprilie 1871 în Iași și a murit la data de 16 august 1956 în București.

Numeroase opere ale lui Theodor Pallady au fost vândute la licitații, prețurile variind de la câteva sute până la zeci de mii de dolari în funcție de dimensiune și stilul operei de artă. Prețul record pentru artist a fost stabilit la 88.815 de dolari pentru opera „Natură moartă cu narghilea și gutui”, fiind vândută de Artmark în anul 2011.

Fără îndoială, Theodor Pallady este unul dintre cele mai importante nume din istoria artelor vizuale românești. Fiul unor aristocrați, Pallady a sfidat așteptările familiei sale și nu a devenit inginer. Însă, Pallady a decis să picteze și să ducă o viață mai boemă în Paris.

Theodor Pallady s-a întors în România și a avut prima sa expoziție în 1904 la Ateneul Român. Pallady a avut expoziții și la Paris, acolo unde a locuit mare parte din anii interbelici până în 1939, atunci când s-a întors în mod definitiv în țara sa natală.

Opera „La Blouse Roumaine” a fost puternic influențată de Theodor Pallady

La Paris, Theodor Pallady a locuit la Place Dauphine, acolo unde unul dintre vecinii săi a fost Gheorghe Răut. Acesta a fost un alt român îndrăgostit de arte și fost director al filialei Băncii Marmorosch Blank din Paris, între cele două războaie mondiale. Fiind un colecționar pasionat, Gheorghe Răut a achiziționat numeroase opere ale lui Pallady pe care le-a inclus într-o colecție donată mai târziu statului român. Colecția include 800 de opere de artă grafice și mai multe tablouri în ulei. Printre acestea se numără și portretele actrițelor Maria Ventura și Marioara Voiculescu.

Sursa foto: Shutterstock

Deși a locuit la Paris și a fost influențat de Henri Matisse și Paul Cézanne, Theodor Pallady nu s-a îndepărtat niciodată de sursele românești de inspirație. De asemenea, Pallady a fost și prieten cu pictorul francez Henri Matisse.

Theodor Pallady a iubit bluza românească și a împărtășit această admirație și prietenilor săi. „La Blouse Roumaine”, pictată de Matisse, a fost puternic influențată de Pallady. Totodată, Matisse avea o colecție impresionantă de bluze românești. Discuțiile celor doi artiști cuprindeau supremația liniilor și culorii din picturi.

Unde pot fi admirate operele lui Theodor Pallady?

Pallady, care studiase inginerie și stăpânise pe deplin arta desenului, argumenta că linia e mai importantă decât culoarea. Pe de altă parte, Matisse considera că, în pictură, culorile sunt mult mai importante decât liniile. Ambii artiști își susțineau în mod vehement punctele de vedere, iar Pallady spunea de obicei că linia poate fi asociată cu sufletul și culoarea cu materia.

Iubitorii de artă pot admira operele lui Theodor Pallady la Casa Malik din București, acolo unde pot fi admirate colecția de artă a familiei Răut și sediul central actual al Muzeului Theodor Pallady.

Colecția de artă a familiei Răut a fost donată la sfârșitul anilor 1960 și conține un nucleu substanțial de pânze semnate de Pallady, peste 800 de desene și gravuri din perioada pariziană a artistului.

Vă mai recomandăm să citiți și:

150 de ani de la nașterea lui Theodor Pallady. BNR lansează o nouă monedă în circuitul numismatic

Capodopere ale picturii românești au fost scoase la licitație. Prețul de pornire pentru picturile vechi de 200 de ani

Opera „Vas cu garoafe” de Ștefan Luchian a fost scoasă la vânzare. Care este prețul de pornire

Capodopere din Colecţia Pinacotecii Municipiului Bucureşti sunt expuse la Palatul Suţu

Articolul Theodor Pallady, marele pictor român care a influențat opera „La Blouse Roumaine” apare prima dată în Descopera.

Articol original

Viața marelui scriitor Lev Tolstoi, excomunicat din Biserica Ortodoxă Rusă

Lev Tolstoi este cel mai bine cunoscut pentru operele sale „Război și Pace” și „Anna Karenina”, considerate cele mai bune romane scrise vreodată.

Printre operele mai scurte ale lui Tolstoi se numără „Moartea lui Ivan Ilici” care este de obicei considerată printre cele mai bune exemple ale nuvelei.

În ultimele trei decenii din viață, Lev Tolstoi a câștigat renume mondial pentru ideile lui asupra religiei și moralității. Doctrina sa privind rezistența nonviolentă a avut o influență semnificativă asupra lui Mahatma Gandhi și numeroase alte personalități din secolul XX. Deși ideile religioase ale lui Tolstoi nu mai sunt cuvinte acum cu respectul de altădată, interesul cu privire la viața și personalitatea sa a crescut de-a lungul anilor.

Majoritatea cititorilor sunt de acord cu descrierea făcută de Matthew Arnold, poet englez din secolul XIX, că un roman de Tolstoi nu este o opera de artă și o bucată de viață. Autorul rus Isaak Babel a comentat că, dacă lumea ar putea scrie despre sine, ar scrie la fel ca Tolstoi.

Unul dintre cei mai bine documentați scriitori din istorie

Școlit acasă, Tolstoi s-a înscris la Universitatea din Kazan în 1844 ca student al limbilor orientale. Totuși, rezultatele sale slabe l-au forțat în curând să se transfere la facultatea de drept.

După ce a părăsit universitatea în 1847 fără diplomă, Lev Tolstoi s-a întors la Iasnaia Poliana, casa în care s-a născut și acolo unde avea de gând să se educe singur și să aibă grijă de moșia sa.

În 1847, Tolstoi a început să țină un jurnal, care mai apoi a devenit laboratorul său pentru experimente de auto-analiză și mai apoi pentru ficțiune. Tolstoi a continuat să scrie în jurnale pe tot parcursul vieții sale, astfel că este unul dintre cei mai bine documentați scriitori din istorie. Tolstoi și-a început primul jurnal cu dezvăluirea că ar fi contractat o boală venerică.

Lev Tolstoi a rămas pe tot parcursul vieții un „arhaic”

După Războiul Crimeii, Lev Tolstoi demisionează din armată și este inițial lăudat de lumea literară de la Sankt Petersburg. Însă, orgoliul său înțepător, refuzul de a se alătura vreunei tabere de intelectuale și insistența sa asupra independenței complete i-au adus curând antipatia intelectualității radicale. Astfel, Tolstoi a rămas pe tot parcursul vieții un „arhaic”. În 1857, Tolstoi a călătorit la Paris și s-a întors după ce și-a pierdut toți banii la jocuri de noroc, scrie Britannica.

După întoarcerea sa în Rusia, Tolstoi s-a hotărât că adevărata sa vocație era pedagogia, așa că a organizat o școală pentru copiii de țărani pe moșia sa.

Operele lui Tolstoi în timpul anilor 1850 și 1860 au experimentat cu noi forme de îngrijorări morale și filosofice.

O stare profundă de disperare existențială

Căsătorit și aflat cu familia sa la Iasnaia Poliana, Lev Tolstoi și-a atins apogeul creativității. A scris „Război și Pace”, iar apoi, după o pauză în care a contemplat un roman despre Petru I al Rusiei și s-a întors pentru scurt timp la pedagogie, Tolstoi a scris un alt roman important, „Anna Karenina”. Aceste două opera împărtășesc o viziune despre experiența umană înrădăcinată în aprecierea pentru viața zilnică și virtuțile prozaice.

După ce a finalizat „Anna Karenina”, Tolstoi a fost cuprins de o stare profundă de disperare existențială, pe care a descris-o în „Confesiunea mea”. Toate activitățile păreau pur și simplu inutile, iar Tolsoi, impresionat de soarta oamenilor de rând, s-a îndreptat spre religie. Atras inițial de Biserica Ortodoxă Rusă în care s-a născut, Tolstoi a decis rapid că toate Bisericile Creștine erau instituții corupte care au falsificat adevăratul creștinism. Tolstoi și-a devotat restul vieții dezvoltării și promovării proprii sale credințe. A fost excomunicat din Biserica Ortodoxă Rusă în 1901.

Cum a murit Lev Tolstoi?

Cu excepția fiicei sale, Aleksandra, pe care a făcut-o moștenitor, familia lui Tolstoi a fost separată sau chiar ostilă învățăturilor sale. Soției sale îi displăcea în special prezența constantă a discipolilor. Astfel, viața lor cândva fericită a devenit una dintre cele mai celebre căsnicii nefericite din istoria literară.

În 1910, chinuit de situația sa domestică și de contradicția dintre viața sa și principiile sale, Lev Tolstoi a evadat în cele din urmă pe ascuns de la Iasnaia Poliana, însoțit de Aleksandra și medicul său. În pofida dorinței sale pentru intimitate, presa internațională a reușit în curând să relateze despre activitățile sale. În decurs de câteva zile, Tolstoi a contractat pneumonie și a murit de insuficiență cardiacă la gara din Astapovo.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Google sărbătoreşte 186 de ani de la naşterea lui Lev Tolstoi într-un mod spectaculos (GALERIE FOTO)

Mircea Eliade, marele scriitor şi filosof care a susţinut Garda de Fier

Cehov, marele scriitor răpus de o boală cumplită

10 lucruri mai puțin știute despre marele compozitor rus Piotr Ilici Ceaikovski

Articolul Viața marelui scriitor Lev Tolstoi, excomunicat din Biserica Ortodoxă Rusă apare prima dată în Descopera.

Articol original

10 lucruri mai puțin știute despre marele compozitor rus Piotr Ilici Ceaikovski

Fără îndoială, Ceaikovski rămâne în fruntea oricărei liste de compozitori celebri. Muzica și operele sale sunt elemente de bază pentru orice teatru respectabil.

Deși numele său este bine cunoscut, viața și moartea lui Piotr Ilici Ceaikovski rămân învăluite în mister. În cariera sa muzicală nu a avut întotdeauna succes și nici în viața personală nu a fost mereu fericit.

Ceaikovski era avocat de meserie

Părinții lui Piotr Ilici Ceaikovski au visat mereu că fiul lor va urma cariera de avocat. Timp de nouă ani, tânărul Ceaikovski a studiat la Școala Imperială de Jurisprudență, absolvind la vârsta de 19 ani. Ceaikovski a lucrat pentru guvern mai mulți ani, însă în curând a început să fie dezamăgit de cariera sa și s-a întors la adevărata sa pasiune, muzica. Șase ani mai târziu, Ceaikovski și-a finalizat educația muzicală la Conservatorul din Sankt Petersburg.

Ceaikovski era cel mai probabil homosexual

În ciuda faptului că nu existe dovezi ale relațiilor sale cu alți bărbați, zvonuri despre comportamentul sexual neobișnuit al lui Ceaikovski au ajuns chiar și la urechile împăratului rus. Cele mai concrete dovezi sunt scrisorile lui Ceaikovski către fratele său, care ar fi fost și el homosexual, în care discuta despre pasiunile sale. Ceaikovski s-a căsătorit la 37 de ani, însă căsnicia a durat doar două luni și jumătate.

Sursa foto: Shutterstock

Muzica sa nu a avut întotdeauna succes

Deși geniul lui Ceaikovski este acum recunoscut în lumea întreagă, compozitorul nu a avut mereu succes în cariera sa muzicală. La început, profesorii săi nu au văzut un talent aparte în el. Totodată, Lacul lebedelor, primul său balet, a fost inițial un eșec. Criticii erau nemulțumiți de muzică și coreografie. Baletul a câștigat recunoaștere și popularitatea doar după moartea compozitorului.

Ceaikovski a fost și jurnalist

Nu este un secret faptul că Piotr Ilici Ceaikovski avea uneori nevoie de bani, mai ales la începutul carierei muzicale. Pentru a supraviețui, Ceaikovski a lucrat ca jurnalist, publicând articole sub un pseudonim. Printre publicațiile pentru care a scris se numără Russkie Vedomosti și Sovremennaya Letopis.

A chiulit de la examenul final

La sfârșitul studiilor de la Conservatorul din Sankt Petersburg, Ceaikovski a chiulit de la examenul final. Directorul Conservatorului a fost foarte furios și a decis să nu îi permită să termine studiile. Din fericire pentru tânărul compozitor, directorul a fost înlocuit cinci ani mai târziu și doar așa a putut Ceaikovski să-și primească diploma.

Ceaikovski a participat la inaugurarea sălii de concerte Carnegie Hall

Piotr Ilici Ceaikovski a fost invitat la inaugurarea sălii de concerte Carnegie Hall din New York. În mai 1981, aceste a călătorit în SUA pentru a conduce orchestra simfonică din New York la ceremonia de deschidere.

Ceaikovski a distrus două opere

De-a lungul carierei sale, Ceaikovski a compus 10 opere, însă doar 8 au supraviețuit până în ziua de azi pentru că două au fost distruse. Una dintre acestea era opera Voevoda, care a fost pusă în scenă în 1868, însă distrusă chiar de către compozitor doi ani mai târziu în timp ce acesta își recicla o parte din muzică. A doua operă distrusă a fost Undina.

Sursa foto: Shutterstock

Ceaikovski avea de gând să scrie o operă cu Cehov

Anton Cehov a fost un mare prozator rus, dar și un prieten al lui Ceaikovski. Acesta avea chiar o colecție de povestiri dedicate compozitorului. În ciuda intențiilor bune, opera nu a fost niciodată creată pentru că Cehov s-a mutat într-o altă parte a Rusiei, iar Piotr Ilici Ceaikovski a murit patru ani mai târziu, scrie The Culture Trip.

Ceaikovschi a murit după ce a băut apă din râul Neva

Moartea compozitorului a fost un accident nefericit. În seara de 20 octombrie 1893, Ceaikovschi a vizitat un restaurant de pe Bulevardul Neva. În timp ce era acolo, Ceaikovschi a comandat un pahar cu apă, care însă a fost nesterilizată. A doua zi, compozitorul s-a îmbolnăvit, deși starea sa de sănătatea fusese bună până atunci. Un medic a fost chemat, iar diagnosticul a fost holeră. Câteva zile mai târziu, pe 25 octombrie, Ceaikovschi moare în apartamentul său de pe strada Malay Morskaya.

Cauza morții compozitorului ar fi fost falsă

Unii istorici încă argumentează că holera nu ar fi putut să fie cauza decesului compozitorului. În primul rând, Sankt Petersburg trecea printr-o epidemie de holeră și servirea apei nesterilizate în timpul unei epidemii ar fi fost extrem de riscantă. Mai mult, Ceaikovschi suferea constant de indigestie. Compozitorul era foarte atent la dieta sa și nu ar fi permis o astfel de greșeală. Holera este o boală foarte contagioasă, așa că este ciudat și faptul că la înmormântarea sa, sicriul compozitorului a fost deschis. Astfel, mulți suspectează că, de fapt, Piotr Ilici Ceaikovski s-a sinucis după ce au ieșit la iveală detalii despre relațiile sale sexuale cu bărbați.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Împărăteasa care a făcut istorie în Rusia şi care i-a uimit pe toţi cu apetitul ei sexual de nestăpânit

Fortăreţele considerate impenetrabile pe care ruşii le-au cucerit. Una dintre ele a fost teritoriu românesc

Rusia anunţă retragerea din Tratatul „Ceruri Deschise”. Ce impact va avea reacţia la decizia similară a SUA

Rusia folosește un sistem de rachete din vremea Războiului Rece pentru a apăra Crimeea

Articolul 10 lucruri mai puțin știute despre marele compozitor rus Piotr Ilici Ceaikovski apare prima dată în Descopera.

Articol original