Sală de sport ultramodernă în comuna Mănești. FOTO

Copiii și tinerii din comuna Mănești, județul Dâmbovița, și nu doar ei, se bucură, de astăzi – 16 iulie 2021, de o sală de sport modernă, cu o capacitate de peste 100 de locuri în tribună. Noul obiectiv completează zestrea edilitară a localității în domeniul sportiv și de petrecere a timpului liber. Proiectul s-a ridicat […]Articol original

Zestrea comunei Potlogi a sporit cu un cămin cultural

Potlogi, o localitate cu un trecut glorios, cu drumuri bătătorite de istorie, cu frumuseți naturale apreciate, cultivate și puse în valoare de voievodul Constantin Brâncoveanu, merita să aibă, pe lângă de acum celebrul Palat Brâncovenesc și o casă de cultură. Meritul conturării și materializării acestui edificiu, cetate a spiritualității și vieții artistice locale, aparține primarului Nicolae Catrina.

Edilul a spus că nu fost ușor să pornească un asemenea proiect, dar nu s-a dat bătut. A mers mai departe, a insistat și iată că astăzi visul său și al localnicilor iubitori de cultură s-a împlinit. În prezența președintelui Consiliului Județean Dâmbovița – Corneliu Ștefan, a vicepreședinților Luciana Cristea și Antonel Jîjîe, a parlamentarilor PSD Carmen Holban, Titus Corlățean, Radu Popa, Ionuț Vulpescu și Marian Țachianu, a primarului și viceprimarului municipiului Târgoviște – Daniel Cristian Stan și Cătălin Rădulescu, a edililor din zona de sud a județului și, evident, a unui număr mare de localnici, a fost inaugurat Căminul Cultural Potlogi.

Evenimentul a fost încununat de un spectacol folcloric de excepție, susținut de Orchestra de muzică populară Chindia și soliști ai Ansamblului Chindia al Centrului Județean de Cultură Dâmbovița. Invitat special la Potlogi a fost renumitul interpret de muzică populară Ionuț Dolănescu.

Urmând firul firescului în astfel de împrejurări, primul la cuvânt a fost primarul Nicolae Catrina. Edilul, emoționat, a vorbit despre Căminul Cultural inaugurat astăzi, despre rolul pe care îl va avea această instituție în comunitate, alături de altă emblemă a localității care este Palatul Brâncovenesc. Nicolae Catrina a mulțumit președintelui Consiliului Județean Dâmbovița pentru sprijinul acordat, pentru faptul că este alături de comunitate. A ținut primarul să o prezinte celor de față pe Laura Maria Bartig, o doamnă care s-a stabilit de curând în Potlogi și care a donat Căminului Cultural o pianină cu o mare valoare istorică. La final, edilul i-a anunțat pe cei din sală că vor urmări un scurt montaj fotografic în care sunt prezentate momentele „facerii” Căminului Cultural Potlogi. Pentru a ilustra muzical filmulețul, primarul Catrina, de formație profesor de muzică, specializat în vioară, a folosit celebra Baladă a lui Ciprian Porumbescu.

A urmat la cuvânt Corneliu Ștefan – președintele Consiliului Județean Dâmbovița, care l-a felicitat pe edil, Consilul Local și întreg aparatul Primăriei, pentru eforturile pe care le-au depus pentru materializarea acestui proiect și a multor altora care au prins contur pe teritoriul comunei. A mai spus președintele CJ că o astfel de instituție este cea care păstrează obiceiurile și tradițiile strămoșești, le pune în valoare pentru generațiile actuale și pentru cele viitoare.

Senatorul Titus Corlățean a vorbit despre moștenirea prețioasă de care dispune comuna Potlogi, posesoare a unui patrimoniu cultural, arhitectonic și istoric deosebit. Parlamentarul social-democrat i-a felicitat pe edili și pe cetățenii comunei, cărora le-a adresat îndemnul de a avea grijă de acest cămin cultural inaugurat astăzi, realizat cu sacrificii, cu eforturi bugetare deosebite.

Articol original

Copiii din Fâstâci au, de astăzi, propria școală! După 14 ani de scandaluri!

E GATA!… Oare, cine nu a auzit de celebra școală de la Fâstâci, care nu se mai termina, în timp ce scandalurile politice se țineau lanț? Astăzi, pentru prima dată după 14 ani de certuri nesfârșite, copiii din acest sat se mută într-o școală modernă.

Președintele Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu, a participat ieri la tăierea panglicii inaugurale a școlii Gimnaziale din Fâstâci, moment care a marcat finalul lucrărilor de construcție la această școală.

După 14 ani, grație intervenției Primăriei și Consiliului local al comunei Fâstâci, prin implicarea personală a primarului comunei, Hristache Sima, a fost preluată anul trecut întreaga clădire, reușind, cu susținerea financiară a Consiliului Județean, să ducă la bun sfârșit construcția școlii gimnaziale.

De astăzi începând, elevii și cadrele didactice din comuna Cozmești au cu adevărat o școală europeană, cu dotări de înalt nivel.

”Trăim momente de satisfacție și bucurie, în același timp, prin faptul că s-a încheiat o epopee nefericită, văduvind mai bine de 14 ani niște copii de condiții decente pentru învățare.

În sfârșit, elevii de aici se pot bucura de lucrurile firești, de condiții ca în urban. CJ Vaslui a sprijinit întotdeauna școala, cofinanțând multe dintre investițiile în construcții noi sau reabilitări de grădinițe și școli.

Mult succes în noul an școlar tuturor elevilor din județul Vaslui”,

a declarat președintele CJ Vaslui.

Articol original

Panica stârnită de apariţia „întâiul drum de fier românesc“

În ziua de 7 septembrie 1869, din Gara Filaret a plecat primul tren, ce l-a avut ca pasager pe însuşi Principele Carol, care şi-a putut îndeplini astfel cuvântul dat: acela de a nu-şi părăsi ţara până când nu va putea utiliza „întâiul drum de fier românesc“.

Citeşte şi Abdicarea lui Carol al II-lea. Protejat de Mareşalul Antonescu, fostul rege a plecat din ţară cu 12 vagoane pline cu bogăţii şi cu Elena Lupescu

 

Citeşte şi Cum arăta ”Bucoavna”, abecedarul unicat din care învăţau copiii români acum peste 200 de ani – Galerie Foto

 

Prima gară a Capitalei a fost deschisă oficial, în cadrul unei grandioase ceremonii, în ziua de 19 octombrie/31 octombrie 1869. În acea dimineaţă solemnă de toamnă, după slujba oficiată de Mitropolitul Primat Nifon, în sunete de corn (vechiul semnal de plecare a trenurilor) şi în uralele entuziaste ale privitorilor ce împânziseră peronul Gării Filaret, „Trenul de Onore Michaiu Bravul“, remorcat de locomotiva cu acelaşi nume, ce era condusă de însuşi concesionarul liniei, a plecat spre Giurgiu, la orele 10.45.

Pe teritoriul ţării noastre prima cale ferată pe care trenurile de pasageri au circulat, a fost construită de austrieci în Banat (1847-1854), iniţial fiind folosită pentru transportul cărbunilor.

În contextul în care în prima jumătate a secolului al XIX-lea drumurile se făceau cu caleaşca sau cu căruţa, iar o distanţa de circa 100 de km se parcurgea în cel puţin două zile şi jumătate cu acest mijloc de transport, apariţia primelor locomotive a stârnit panică printre români. Mulţi credeau că vacile nu vor mai da lapte şi că uriaşele locomotive cu aburi vor exploda.

Viteza medie sau „iuţeala”, cum i se spunea în secolul XIX, a fost de sub  18 km/h pe primele căi ferate. În anul 1875, majoritatea trenurilor circulau deja cu o viteză de 30 km/h pe majoritatea la 1875, iar la 1890 s-a ajuns la o „iuţeală” medie de 50-60 km/h pe distanţe mari. De asemenea, primul accelerat care a circulat între Bucureşti şi Viena făcea în 1879 o zi şi şase ore, iar 5 km erau parcurşi cu trăsurile fiindcă nu era gata linia de la graniţa romano-austriacă.

Primele vagoane care au circulat în România erau foarte mici, unele aveau doar 12 locuri cu numai trei compartimente. Altele aveau o sobă în mijloc, pentru încălzire, iar lămpile emanau un miros insuportabil.

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii ale zilei de 7 septembrie:

1533 – S-a născut Elisabeta I, regină a Angliei între anii 1558-1603, perioadă denumită şi „epoca elisabetană” (m. 24 martie 1603).

1812 – Bătălia de la Borodino. Armatele ruse se retrag din faţa armatei franceze a lui Napoleon.

1844 – S-a născut Émile André Lecomte de Nouy, arhitect, membru corespondent străin al Academiei Române; a alcătuit planurile de restaurare pentru bisericile „Trei Ierarhi ” şi ” Sf. Nicolae Domnesc ” din Iaşi, biserica ” Sf. Dumitru ” din Craiova (m. 11.noiembrie.1914)

1869 – Regele Carol a inaugurat primul tren care avea să circule în România, pe distanţa Bucureşti (Filaret) – Giurgiu, înaintea deschiderii oficiale a traficului, la data de 19 octombrie 1869.

1907 – A încetat din viaţă Bogdan Petriceicu Haşdeu, filolog, folclorist, prozator, dramaturg, istoric şi publicist, vicepreşedinte al Academiei Române; este întemeietor al lingvisticii, filologiei şi lexicografiei româneşti („Etymologicum Magnum Romaniae”), unul dintre fondatorii folcloristicii comparate române, creatorul dramei istorice româneşti („Răzvan şi Vidra”) (n. 16 februarie 1836).

1914 – S-a născut fizicianul James Alfred Van Allen, care a descoperit, în 1958, centurile de radiaţii care îi poartă numele (m. august 2006)

1930 – S-a născut regele Belgiei, Baudouin I ( m.1993)

1940 – A fost încheiat tratatul de frontieră româno-bulgar de la Craiova, prin care sudul Dobrogei („Cadrilaterul”) intra în componenţa Bulgariei.

1949 – A încetat din viaţă pictorul mexican José Clemente Orozco, considerat unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai picturii murale. (n. 23. noiembrie.1883)

1993 – A încetat din viaţă scriitorul Eugen Barbu (n. 20 februarie 1924). („Groapa”, „Principele”)

1998 – Preşedintele Boris Elţîn a semnat un acord politic limitându-şi propriile prerogative în materie de formare şi de control asupra Guvernului.

2008 – Actorul Ilarion Ciobanu a decedat, în urma unui cancer faringian. Filmografie: „Tancul”, „O vară cu Mara”, „Pruncul, petrolul şi ardelenii”, „Iancu Jianu, haiducul”, „Artista, dolarii şi ardelenii”, „Toate pânzele sus”, „Ultimul cartuş”, „Cu mâinile curate”) (n. 28 octombrie 1931).

Articolul Panica stârnită de apariţia „întâiul drum de fier românesc“ apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original