Google Maps va oferi date despre vreme și calitatea aerului

Google Maps va primi în acest an peste 100 de îmbunătățiri bazate pe inteligență artificială, pentru a oferi informații la zi. Date despre vreme și calitatea aerului se vor afla printre acestea, dar și variante de rute „eco-friendly”.

Începând din luna mai, Google Maps va avea două noi niveluri de date: vreme și calitatea aerului. Datele despre vremea dintr-o anumită zonă sunt furnizate de Weather Company și vor arăta starea vremii în acel moment, precum și prognoza pe o săptămână. Datele despre vreme vor fi disponibile la nivel global, pe desktop, Android și iOS.

Nivelul cu informații despre calitatea aerului apelează la mai multe surse globale de date, precum Agenția Guvernamentală pentru Protecția Mediului din Statele Unitate AirNow.gov, CPCB din India, EPA Victoria din Australia sau KECO din Coreea.

Informații pe Google Maps despre calitatea aerului vor fi disponibile în toate zonele în care există stații AQI (Air Quality Index). Datele despre calitatea aerului vor fi disponibile pe desktop, Android și iOS, în prima etapă în Statele Unite, India, Australia și Coreea, iar apoi extins la nivel global.

Interfața prin care se oferă variantele de rute către destinație în Google Maps a fost redesenată, astfel încât să ofere o imagine mai cuprinzătoare asupra tuturor modurilor de transport și a rutelor disponibile către destinație.

În loc să navigheze între diferite „tab”-uri pentru fiecare mod de transport (condus, transport în comun, mers pe jos), utilizatorii vor putea să vadă și să compare cât le ia să ajungă la destinație în fiecare mod de transport, acestea fiind așezate una lângă alta.

Ce alte îmbunătățiri va mai avea Google Maps

Informații necesare pentru a lua decizia privind modul de transport până la destinație vor fi într-un singur ecran, inclusiv informații în timp real despre timpul estimat până la destinație, durata călătoriei, ora de ajungere, cost, disponibilitate și altele. Noua interfață va fi disponibilă din luna iulie, la nivel global, pentru desktop, Android și iOS.

Începând cu luna septembrie a acestui an, Google Maps va oferi variante de rute „eco-friendly”.

Acestea sunt obținute printr-un nou model care care optimizează consumul de combustibil, luând în calcul factori precum înclinația șoselei și viteza anticipată. Din aceeași categorie, alături de rutele „eco-friendly”, Google Maps va afișa alerte atunci când șoferii sunt în apropierea unei zone cu emisii scăzute, respectiv perimetre unde sunt restricții de acces pentru anumite mașini, în vederea reducerii poluării: de exemplu, anumite mașini diesel sau permit accesul mașinilor care respectă un standard minim de emisii, potrivit Mediafax.

Aceste alerte vor fi lansate în iunie 2020 și vor fi aplicate pentru mai mult de 100 de orașe europene din Germania, Olanda, Franța, Spania și Marea Britanie, urmând să fie extinse în mai multe țări.

Articolul Google Maps va oferi date despre vreme și calitatea aerului apare prima dată în Descopera.

Articol original

Panica stârnită de apariţia „întâiul drum de fier românesc“

În ziua de 7 septembrie 1869, din Gara Filaret a plecat primul tren, ce l-a avut ca pasager pe însuşi Principele Carol, care şi-a putut îndeplini astfel cuvântul dat: acela de a nu-şi părăsi ţara până când nu va putea utiliza „întâiul drum de fier românesc“.

Citeşte şi Abdicarea lui Carol al II-lea. Protejat de Mareşalul Antonescu, fostul rege a plecat din ţară cu 12 vagoane pline cu bogăţii şi cu Elena Lupescu

 

Citeşte şi Cum arăta ”Bucoavna”, abecedarul unicat din care învăţau copiii români acum peste 200 de ani – Galerie Foto

 

Prima gară a Capitalei a fost deschisă oficial, în cadrul unei grandioase ceremonii, în ziua de 19 octombrie/31 octombrie 1869. În acea dimineaţă solemnă de toamnă, după slujba oficiată de Mitropolitul Primat Nifon, în sunete de corn (vechiul semnal de plecare a trenurilor) şi în uralele entuziaste ale privitorilor ce împânziseră peronul Gării Filaret, „Trenul de Onore Michaiu Bravul“, remorcat de locomotiva cu acelaşi nume, ce era condusă de însuşi concesionarul liniei, a plecat spre Giurgiu, la orele 10.45.

Pe teritoriul ţării noastre prima cale ferată pe care trenurile de pasageri au circulat, a fost construită de austrieci în Banat (1847-1854), iniţial fiind folosită pentru transportul cărbunilor.

În contextul în care în prima jumătate a secolului al XIX-lea drumurile se făceau cu caleaşca sau cu căruţa, iar o distanţa de circa 100 de km se parcurgea în cel puţin două zile şi jumătate cu acest mijloc de transport, apariţia primelor locomotive a stârnit panică printre români. Mulţi credeau că vacile nu vor mai da lapte şi că uriaşele locomotive cu aburi vor exploda.

Viteza medie sau „iuţeala”, cum i se spunea în secolul XIX, a fost de sub  18 km/h pe primele căi ferate. În anul 1875, majoritatea trenurilor circulau deja cu o viteză de 30 km/h pe majoritatea la 1875, iar la 1890 s-a ajuns la o „iuţeală” medie de 50-60 km/h pe distanţe mari. De asemenea, primul accelerat care a circulat între Bucureşti şi Viena făcea în 1879 o zi şi şase ore, iar 5 km erau parcurşi cu trăsurile fiindcă nu era gata linia de la graniţa romano-austriacă.

Primele vagoane care au circulat în România erau foarte mici, unele aveau doar 12 locuri cu numai trei compartimente. Altele aveau o sobă în mijloc, pentru încălzire, iar lămpile emanau un miros insuportabil.

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii ale zilei de 7 septembrie:

1533 – S-a născut Elisabeta I, regină a Angliei între anii 1558-1603, perioadă denumită şi „epoca elisabetană” (m. 24 martie 1603).

1812 – Bătălia de la Borodino. Armatele ruse se retrag din faţa armatei franceze a lui Napoleon.

1844 – S-a născut Émile André Lecomte de Nouy, arhitect, membru corespondent străin al Academiei Române; a alcătuit planurile de restaurare pentru bisericile „Trei Ierarhi ” şi ” Sf. Nicolae Domnesc ” din Iaşi, biserica ” Sf. Dumitru ” din Craiova (m. 11.noiembrie.1914)

1869 – Regele Carol a inaugurat primul tren care avea să circule în România, pe distanţa Bucureşti (Filaret) – Giurgiu, înaintea deschiderii oficiale a traficului, la data de 19 octombrie 1869.

1907 – A încetat din viaţă Bogdan Petriceicu Haşdeu, filolog, folclorist, prozator, dramaturg, istoric şi publicist, vicepreşedinte al Academiei Române; este întemeietor al lingvisticii, filologiei şi lexicografiei româneşti („Etymologicum Magnum Romaniae”), unul dintre fondatorii folcloristicii comparate române, creatorul dramei istorice româneşti („Răzvan şi Vidra”) (n. 16 februarie 1836).

1914 – S-a născut fizicianul James Alfred Van Allen, care a descoperit, în 1958, centurile de radiaţii care îi poartă numele (m. august 2006)

1930 – S-a născut regele Belgiei, Baudouin I ( m.1993)

1940 – A fost încheiat tratatul de frontieră româno-bulgar de la Craiova, prin care sudul Dobrogei („Cadrilaterul”) intra în componenţa Bulgariei.

1949 – A încetat din viaţă pictorul mexican José Clemente Orozco, considerat unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai picturii murale. (n. 23. noiembrie.1883)

1993 – A încetat din viaţă scriitorul Eugen Barbu (n. 20 februarie 1924). („Groapa”, „Principele”)

1998 – Preşedintele Boris Elţîn a semnat un acord politic limitându-şi propriile prerogative în materie de formare şi de control asupra Guvernului.

2008 – Actorul Ilarion Ciobanu a decedat, în urma unui cancer faringian. Filmografie: „Tancul”, „O vară cu Mara”, „Pruncul, petrolul şi ardelenii”, „Iancu Jianu, haiducul”, „Artista, dolarii şi ardelenii”, „Toate pânzele sus”, „Ultimul cartuş”, „Cu mâinile curate”) (n. 28 octombrie 1931).

Articolul Panica stârnită de apariţia „întâiul drum de fier românesc“ apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original