ÃŽn ziua de 7 septembrie 1869, din Gara Filaret a plecat primul tren, ce l-a avut ca pasager pe însuÅŸi Principele Carol, care ÅŸi-a putut îndeplini astfel cuvântul dat: acela de a nu-ÅŸi părăsi Å£ara până când nu va putea utiliza „întâiul drum de fier românesc“.
CiteÅŸte ÅŸi Cum arăta ”Bucoavna”, abecedarul unicat din care învăţau copiii români acum peste 200 de ani – Galerie Foto
Prima gară a Capitalei a fost deschisă oficial, în cadrul unei grandioase ceremonii, în ziua de 19 octombrie/31 octombrie 1869. ÃŽn acea dimineaţă solemnă de toamnă, după slujba oficiată de Mitropolitul Primat Nifon, în sunete de corn (vechiul semnal de plecare a trenurilor) ÅŸi în uralele entuziaste ale privitorilor ce împânziseră peronul Gării Filaret, „Trenul de Onore Michaiu Bravul“, remorcat de locomotiva cu acelaÅŸi nume, ce era condusă de însuÅŸi concesionarul liniei, a plecat spre Giurgiu, la orele 10.45.
Pe teritoriul ţării noastre prima cale ferată pe care trenurile de pasageri au circulat, a fost construită de austrieci în Banat (1847-1854), iniţial fiind folosită pentru transportul cărbunilor.
În contextul în care în prima jumătate a secolului al XIX-lea drumurile se făceau cu caleaşca sau cu căruţa, iar o distanţa de circa 100 de km se parcurgea în cel puţin două zile şi jumătate cu acest mijloc de transport, apariţia primelor locomotive a stârnit panică printre români. Mulţi credeau că vacile nu vor mai da lapte şi că uriaşele locomotive cu aburi vor exploda.
Viteza medie sau „iuÅ£eala”, cum i se spunea în secolul XIX, a fost de sub 18 km/h pe primele căi ferate. ÃŽn anul 1875, majoritatea trenurilor circulau deja cu o viteză de 30 km/h pe majoritatea la 1875, iar la 1890 s-a ajuns la o „iuÅ£eală” medie de 50-60 km/h pe distanÅ£e mari. De asemenea, primul accelerat care a circulat între BucureÅŸti ÅŸi Viena făcea în 1879 o zi ÅŸi ÅŸase ore, iar 5 km erau parcurÅŸi cu trăsurile fiindcă nu era gata linia de la graniÅ£a romano-austriacă.
Primele vagoane care au circulat în România erau foarte mici, unele aveau doar 12 locuri cu numai trei compartimente. Altele aveau o sobă în mijloc, pentru încălzire, iar lămpile emanau un miros insuportabil.
Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii ale zilei de 7 septembrie:
1533 – S-a născut Elisabeta I, regină a Angliei între anii 1558-1603, perioadă denumită ÅŸi „epoca elisabetană” (m. 24 martie 1603).
1812 – Bătălia de la Borodino. Armatele ruse se retrag din faÅ£a armatei franceze a lui Napoleon.
1844 – S-a născut Émile André Lecomte de Nouy, arhitect, membru corespondent străin al Academiei Române; a alcătuit planurile de restaurare pentru bisericile „Trei Ierarhi ” ÅŸi ” Sf. Nicolae Domnesc ” din IaÅŸi, biserica ” Sf. Dumitru ” din Craiova (m. 11.noiembrie.1914)
1869 – Regele Carol a inaugurat primul tren care avea să circule în România, pe distanÅ£a BucureÅŸti (Filaret) – Giurgiu, înaintea deschiderii oficiale a traficului, la data de 19 octombrie 1869.
1907 – A încetat din viaţă Bogdan Petriceicu HaÅŸdeu, filolog, folclorist, prozator, dramaturg, istoric ÅŸi publicist, vicepreÅŸedinte al Academiei Române; este întemeietor al lingvisticii, filologiei ÅŸi lexicografiei româneÅŸti („Etymologicum Magnum Romaniae”), unul dintre fondatorii folcloristicii comparate române, creatorul dramei istorice româneÅŸti („Răzvan ÅŸi Vidra”) (n. 16 februarie 1836).
1914 – S-a născut fizicianul James Alfred Van Allen, care a descoperit, în 1958, centurile de radiaÅ£ii care îi poartă numele (m. august 2006)
1930 – S-a născut regele Belgiei, Baudouin I ( m.1993)
1940 – A fost încheiat tratatul de frontieră româno-bulgar de la Craiova, prin care sudul Dobrogei („Cadrilaterul”) intra în componenÅ£a Bulgariei.
1949 – A încetat din viaţă pictorul mexican José Clemente Orozco, considerat unul dintre cei mai importanÅ£i reprezentanÅ£i ai picturii murale. (n. 23. noiembrie.1883)
1993 – A încetat din viaţă scriitorul Eugen Barbu (n. 20 februarie 1924). („Groapa”, „Principele”)
1998 – PreÅŸedintele Boris Elţîn a semnat un acord politic limitându-ÅŸi propriile prerogative în materie de formare ÅŸi de control asupra Guvernului.
2008 – Actorul Ilarion Ciobanu a decedat, în urma unui cancer faringian. Filmografie: „Tancul”, „O vară cu Mara”, „Pruncul, petrolul ÅŸi ardelenii”, „Iancu Jianu, haiducul”, „Artista, dolarii ÅŸi ardelenii”, „Toate pânzele sus”, „Ultimul cartuÅŸ”, „Cu mâinile curate”) (n. 28 octombrie 1931).
Articolul Panica stârnită de apariÅ£ia „întâiul drum de fier românesc“ apare prima dată în Descopera.ro.
Articol original