Unul dintre cei mai culţi domni ai Ţării Româneşti

Autodeclarat fiu natural al lui Basarab Ţepeluş şi al Neagăi din Hotărani, soţia marelui vornic Pârvu Craiovescu, în a cărui familie a crescut, a primit o educaţie aleasă de la călugărul Macarie de la Bistriţa, patriarhul Nifon, refugiat la curtea Craioveştilor, şi Maxim Brancovič, reuşind să cunoască bine mai multe limbi de circulaţie europeană, dar şi greaca, slavona sau latina.

Citeşte şi Descoperire INCREDIBILĂ în Egipt: 12 morminte de acum 3.500 de ani oferă detalii despre locuitorii din Noul Regat

 

Citeşte şi După 30 de ani de stat într-o pungă, rămăşiţele lui Joseh Mengele, ”îngerul morţii”, au început să fie examinate. Ce au descoperit cercetătorii

 

A participat, se pare, alături de Macarie, la tipărirea Liturghierului slavon (1508), a Octoihului (1510) şi a Tetraevangheliarului (1512), primele de acest gen din Ţara Românească. După o serie de călătorii în Ungaria, Austria sau Imperiul Otoman, a revenit în ţară unde a primit mai multe dregătorii, ajungând până la cele de mare postelnic (decembrie 1501 – 19 iunie 1509) şi mare comis (24 aprilie 1510 – 28 noiembrie 1511). S-a căsătorit cu fiica despotului sârb Iovan Brancovič, Elena [Despina Miliţa], în 1504, cu care a avut şase copii: Ion, Petre şi Anghelina, morţi înainte de vreme, Teodosie, Ruxandra şi Stana.

A obţinut tronul cu ajutorul bey-ului de Nicopole, după înfrângerea şi uciderea lui Vlad cel Tânăr (23 ianuarie 1512). Pentru a căpăta legitimitate în faţa supuşilor şi-a însuşit supranumele de „Basarab”, intrând astfel, după opinia lui, în familia domnitoare cu drept de a pretinde tronul. După încoronarea de la Bucureşti, din 8 februarie 1512, Neagoe Basarab „luo coroana şi scaunul a toată Ţara Rumânească” (Gavril Protul), primul său act oficial păstrat a fost emis la 20 februarie 1512, aici regăsindu-se deja titulatura domnească „Io Basarab voievod şi domn”.

Domnia sa a fost una destul de fructuoasă, „au domnit cu bună pace, până au murit în domnie” (Istoria Ţării Româneşti), preocupările sale diverse au vizat, în special, dezvoltarea economică prin măsuri luate în domeniul comerţului, reorganizarea armatei şi, mai ales, sprijinirea culturii. Acestea au dus la o substanţială creştere demografică, a veniturilor şi la o sensibilă ridicare a nivelului de trai.

Neagoe Basarab a întreţinut relaţii bune cu vecinii şi cu Papalitatea, a dus o politică filo-otomană, plătind tributul regulat şi având grijă să nu deranjeze prin ceva, conştient că numai aşa va evita mazilirea sau sfârşitul predecesorilor săi. Relaţiile cu Moldova n-au fost, însă, dintre cele mai bune, el sprijinind mai mulţi pretendenţi la tronului acestei ţări.

Susţine apariţia Evangheliarului conceput de Macarie şi Viaţa patriarhului Nifon a lui Gavril Protul – care relatează şi despre activitatea a patru domni munteni: Radu cel Mare, Mihnea cel Rău, Vlad cel Tânăr şi Neagoe Basarab – şi scrie sau dispune întocmirea operei Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie (1517 – 1521), „monument de literatură, politică, filozofie şi elocvenţă” (B. P. Hasdeu). Ctitoreşte biserica mănăstirii Curtea de Argeş, biserica Sf. Gheorghe şi cea a Mitropoliei din Târgovişte.

Cel care a fost supranumit „Marc Aureliu al Ţării Româneşti, principe, artist şi filosof” (B. P. Hasdeu), „domn cu apucături împărăteşti” (Nicolae Iorga) sau „unul dintre cei mai culţi domni ai noştri din vechime” (Ioan Bogdan), s-a prăpădit după o lungă şi grea suferinţă, fiind înmormântat la Argeş.

Sursa: Enciclopedia României

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii ale zilei de 23 ianuarie:

1549 – A încetat din viaţă Ioan Honterus, umanist sas din Transilvania.

1783 – S-a născut scriitorul Stendhal – Henri Beyle („Roşu şi negru”) (m. 23 martie 1842).

1821 – Tudor Vladimirescu s-a adresat printr-o proclamaţie locuitorilor Ţării Româneşti, chemându-i la luptă împotriva orânduirii. Acesta a fost momentul declanşării revoluţiei conduse de Tudor Vladimirescu.

1832 – S-a născut pictorul francez Edouard Manet (m. 30 04 1883).

1834 – S-a născut Alexandru Odobescu, prozator şi istoric. (operele istorice: „Mihnea-Vodă cel rău”, „Doamna Chiajna”; tratat de arheologie: „Istoria arheologiei”; volum de eseuri: „Pseudokynegeticos”) (m. 10 noiembrie 1895).

1898 – S-a născut regizorul rus Serghei Mihailovici Eisenstein, unul dintre marii regizori ai cinematografiei mondiale, scenarist, scenograf, teoretician („Crucişătorul Potemkin”) (m.11 februarie 1948).

1899 – S-a născut actorul Humphrey Bogart („Regina africană”, „Casablanca”) (m. 14 ianuarie 1957).

1931 – A încetat din viaţă celebra balerină Anna Pavlovna Pavlova, consacrată ca o interpretă desăvârşită a rolurilor din „Frumoasa din pădurea adormită”, „Giselle”. Celebrul coregraf M.Fokin a creat special pentru ea baletul „Moartea lebedei” (n. 12 februarie 1881).

1947 – A încetat din viaţă pictorul postimpresionist Pierre Bonnard (n. 1867).

1948 – Adunarea Deputaţilor a adoptat o nouă lege electorală, potrivit căreia dreptul de vot universal a fost extins asupra tuturor cetăţenilor de peste 20 de ani.

1989 – A încetat din viaţă celebrul pictor spaniol Salvador Dali, (n. 11 mai 1904).

2000 – Pentru prima oară în lume, regizorul german Peter Stein a realizat o versiune integrală a celor 12.111 versuri din „Faust” de Johann Wolfgang von Goethe (1749-1832), într-un spectacol de 21 de ore, special creat pentru Expoziţia universală Expo-2000 Hanovra.

2002 – A murit, în noaptea de 23 spre 24 ianuarie, Pierre Bourdieu, unul dintre cei mai importanţi filosofi şi sociologi contemporani (n. 1 august 1930).

 2005 – Viktor Iuşcenko este investit ca preşedinte al Ucrainei.

2005 – A încetat din viaţă faimosul om de televiziune american Johnny Carson, gazda a emisiunii „Tonight Show” de pe NBC, care a dominat programele de seara la televiziunea americana timp de 30 de ani.

Articolul Unul dintre cei mai culţi domni ai Ţării Româneşti apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Ziua în care a început a doua mare conflagraţie mondială. Dominaţia nazistă în Europa, de la Anschluss la atacul împotriva Uniunii Sovietice

În acest context, vă prezentăm mai jos cele mai importante momente ale ascensiunii Germaniei naziste conduse de Adolf Hitler, către o dominaţie cvasitotală a Europei, ce a durat opt ani.

Citeşte şi 103 ani de la intrarea României în Primul Război Mondial şi un clip emoţionant: ”Ajutaţi România!”

 

Citeşte şi Dintr-o greşeală, americanii au fost pe punctul de a declanşa un război nuclear împotriva sovieticilor. ”Da, jumătate din Soare tocmai a explodat!”

 

– 5 noiembrie 1937: Hitler, ajuns la putere în 1933, anunţă că vrea să creeze „Germania Mare”, care să reunească toţi vorbitorii de limbă germană din Europa Centrală şi de Est.

– 12 martie 1938: Germania realizează „Anschluss”-ul, prin invadarea Austriei. Franţa şi Marea Britanie se limitează la proteste.
Advertisement

– 30 septembrie: La Munchen, Hitler, Benito Mussolini, Neville Chamberlain şi Edouard Daladier semnează acorduri care prevăd evacuarea regiunii Sudeţi (din Cehoslovacia) de către cehii care nu vorbesc limba germană, înainte de 10 octombrie. „Aveaţi de ales între dezonoare şi război. Aţi ales dezonoarea, veţi avea război”, declară viitorul prim-ministru britanic Winston Churchill.

– 15 martie 1939: Germania ocupă toată Boemia şi Moravia, iar Slovacia devine un stat pronazist.

– 23 august: Pactul germano-sovietic de „neagresiune”.

– 1 septembrie: Germania invadează Polonia.

– 3 septembrie: Marea Britanie, Australia şi Noua Zeelandă, apoi Franţa declară război Germaniei. Începutul „războiului ciudat”.

– 17 septembrie: Uniunea Sovietică atacă Polonia, prin frontiera sa de est.

– 30 noiembrie-12 martie 1940: Război între sovietici şi finlandezi.

– 8 aprilie 1940: Germania invadează Danemarca

– 10 mai: Germania atacă şi ocupă Olanda şi Belgia, şi lansează „campania pentru Franţa”.

– 10 iunie: Italia, aliata Germaniei, declară război Franţei.

– 14 iunie: Trupele germane intră în Paris.

– 16 iunie: Preşedintele Consiliului francez, Paul Reynaud, demisionează şi este înlocuit de mareşalul Philippe Petain.

– 17 iunie: Petain acceptă armistiţiul, semnat la 22 iunie.

– 18 iunie: Generalul Charles de Gaulle, care a fost numit cu câteva zile mai înainte subsecretar de Stat de Război de către Reynaud, lansează de la Londra un apel la rezistenţă. Franţa se împarte într-o zonă nordică „ocupată” şi o zonă sudică „liberă”.

– 24 iunie: Armistiţiu cu Italia, care ocupă o mică parte din Franţa.

– 27 septembrie: Semnarea pactului tripartit între Germania, Italia şi Japonia.

– iulie-noiembrie: În Franţa are loc începerea organizării de grupări de rezistenţă. În Anglia, Londra este bombardată de armata germană.

– 7 octombrie: Intrarea trupelor germane în România.

– 23 octombrie: Întrevedere Hitler-Franco la Hendaye, în Franţa.

– 24 octombrie: Întrevedere Hitler-Petain la Montoire.

– 11 noiembrie: Prima manifestaţie la Paris.

– decembrie: Preşedintele american Franklin Delano Roosevelt, care tocmai fusese ales pentru a treia oară, anunţă o lege „Împrumut-închiriere”, care permite împrumutarea de material de război britanicilor.

– martie 1941: Ofensivă germană în Libia.

– 6 aprilie: Invadarea Iugoslaviei şi Greciei.

– 25 aprilie: Trupele germane intră în Atena.

– 22 iunie: Germania atacă Uniunea Sovietică (operaţiunea „Barbarossa”). Trupele naziste sunt oprite rapid. Începutul decăderii Germaniei naziste.

Comunitatea internaţională comemorează marți, 1 septembrie, 81 de ani de la începerea celui de-al Doilea Război Mondial.

Descoperă vă prezintă şi alte semnificaţii istorice ale zilei de 1 septembrie:

1715 – A încetat din viaţă Ludovic al XIV-lea, rege al Franţei (1643-1715), supranumit „Regele Soare”, cel căruia îi este atribuită expresia „Statul sunt eu”. (n. septembrie 1638)

1854 – S-a născut Engelbert Humperdinck, compozitor german care a compus opera „Hansel şi Gretel” (m. 1921)

1870 – A avut loc Bătălia de la Sedan, în urma căreia împăratul francez Napoleon al III-lea devine prizonier

1893 – Parlamentul României a promulgat Legea asupra Jandarmeriei Rurale, actul de naştere al Jandarmeriei Române
Advertisement

1900 – S-a născut Henriette Yvonne Stahl, scriitoare (Între zi şi noapte; Fratele meu, omul; Orizont, linie severă) (m. mai 1984)

1901 – S-a născut Marin Iorda, prozator şi dramaturg, director de teatre pentru copii, autor al unuia dintre primele desene animate româneşti, avându-l ca personaj pe Haplea (m. 25 iunie 1972)

1914 – Oraşul Sankt Petersburg este redenumit Petrograd

1916 – Bulgaria declară război României

1922 – S-a născut actorul italian Vittorio Gassman (m. 2000)

1928 – Ahmed Zogu se proclamă rege al Albaniei

1944 – A încetat din viaţă Liviu Rebreanu, prozator şi dramaturg, creator al romanului românesc modern. (Opere: Ion, Pădurea spânzuraţilor, Adam şi Eva, Răscoala) (n.  27 noiembrie 1885)

1955 – S-a înfiinţat Filarmonica de Stat din Cluj-Napoca. Concertul inaugural a avut loc la data de 4 decembrie 1955

1969 – Colonelul Moammar Gadafi preia puterea în Libia

1985 – Un echipaj francezo-american a descoperit epava transatlanticului Titanic

1991 – Uzbekistanul îşi declară independenţa faţă de URSS

1996 – A încetat din viaţă jucătorul şi antrenorul de fotbal Ion Oblemenco (n. mai 1945)

Articolul Ziua în care a început a doua mare conflagraţie mondială. Dominaţia nazistă în Europa, de la Anschluss la atacul împotriva Uniunii Sovietice apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original