Ţările care au implementat deja certificatul digital Covid. În câteva ţări din Europa se poate călători exact ca înainte de pandemie

Video

De la zi la zi, tot mai multe ţări au deja certificatul verde de călătorie, cu aproape o lună înainte de termenul-limită stabilit de Uniunea Europeană.

Ultimele pe listă: Elveţia şi Spania. În plus, în câteva ţări din Europa se poate călători acum exact ca înainte de pandemie, fără vaccin şi fără test.

Didier Reynders, comisarul europen pentru Justiţie: Lucrăm din greu pentru a asigura un proces de implementare fără probleme de la 1 iulie.

Croaţia, Elveţia şi Spania nu au mai aşteptat luna iulie si au implementat deja certificatul digital covid.

Citește și:

• Certificatele digitale UE pentru călătorie, testate cu succes în România. Cum arată cele trei tipuri de “paşaport verde” – FOTO

Turistă în Mallorca: Este un loc foarte frumos. E soare. Mâncăm şi bem tot timpul. E foarte bine!

Turistă: Pentru că sunt multe controale, trebuie să îţi arăţi testul PCR la fiecare pas. Trebuie să le arăţi paznicilor codul QR.

Nu doar cei vaccinaţi sunt favorizaţi, ci şi cei cu un test PCR negativ sau care au trecut prin boală în utlimele 3 luni. Şi Grecia schimbă regulile. Copiii până în şase ani nu au nevoie de test COVID la intrarea în ţară. Grecia, Italia, Turica şi Egipt sunt ţările către care se îndreaptă în prezent cele mai multe avioane cu români.

În prezent există 3 ţări în Europa unde turiştii români pot călători exact ca înainte de pandemie. Este vorba despre Albania, Bulgaria şi Muntenegru, care nu solicită nici dovada vaccinării, nici vreun test covid nevativ. De altfel, România le-a trecut pe lista verde, ceea ce înseamnă că nu implică restricţii nici la întoarcerea în ţară.

Cosmin Vasile – reprezentant agenţie de turism: Turiştii aşteaptă să vadă sitaţia dintr-o anumită destinaţie pentru a ştii dacă pot să călătorească sau nu. Astfel că pe last minute, din partea hotelierilor şi partenerilor noştri, avem destul de multe oferte.

Turcia, care până acum solicita obligatoriu un test PCR negativ la intrarea în ţară, permite de la 1 Iunie accesul şi pe baza certificatului de vaccinare sau a unui test antigen. Iar cum de săptămâna trecută a intrat şi pe lista verde, numărul rezervărilor pentru această destinaţie a explodat.

Descarcă aplicaţia Observator News din Google Play sau App Store şi fii la curent cu ştirile momentului din România şi din lume.

Articolul a fost preluat de aici.

Studiu: Servirea mesei în faţa televizorului poate avea efecte negative asupra dezvoltării limbajului la copii

Ştirile ca fundal sonor în timpul cinei sau un desen animat pentru ca cel mic să termine toată mâncarea din farfurie?

Este o situaţie de evitat potrivit unui studiu francez care a ajuns la concluzia că servirea mesei în faţa televizorului are efecte negative asupra dezvoltării limbajului în cazul copiilor de vârste mici, informează AFP, conform Agerpres. 

Copiii de vârste mici expuşi la televizor pe durata mesei în familie au în medie un limbaj mai slab dezvoltat, arată studiul francez publicat marţi, care invită la reflecţie mai mult pe tema utilizării ecranelor, decât a timpului de expunere.

”Constatăm că implicarea părinţilor şi modul în care aceştia utilizează ecranele este foarte importantă, nu trebuie să ne concentrăm exclusiv pe cantitate”, a subliniat Jonathan Bernard, cercetător în cadrul Institutului Naţional de Sănătate şi cercetare medicala (INSERM) şi autor principal al studiului, in cadrul unui interviu acordat AFP.

Autorii cercetării au monitorizat timp de mai mulţi ani 1.500 de copii, întrebând părinţii dacă cei mici servesc masa cu televizorul pornit, cât de des se întâmplă acest lucru, precum şi care este durata totală petrecută de copii în faţa televizorului, computerului sau jocurilor video.

Citește și

Cercetătorii au evaluat în paralel dezvoltarea limbajului copiilor participanţi: în cazul copiilor în vârstă de doi ani, părinţii au indicat cuvintele pe care cei mici ştiu să le pronunţe spontan, de pe o listă de 100. Apoi, la trei ani şi la cinci ani jumătate, un psiholog le-a măsurat ”coeficientul intelectual verbal”, parte din testele de IQ care se referă la aptitudinile legate de schimburile verbale (fluiditatea limbajului, înţelegerea, capacitatea de repetare a unor fraze, de a descrie o imagine etc).

Potrivit rezultatelor studiului, nu s-a descoperit o legătură între timpul total de expunere în faţa televizorului şi nivelul limbajului la copii.

În schimb, ”expunerea la televizor în timpul meselor în familie este asociată în mod sistematic cu rezultate mai slabe în ceea ce priveşte dezvoltarea limbajului” în cazul tuturor vârstelor studiate, potrivit cercetării publicate în Scientific Reports.

Astfel, copiii în vârstă de doi ani care servesc masa cu televizorul pornit ”mereu” au în medie un scor inferior cu 5,9 puncte (dintr-un total de maximum 100) în comparaţie cu cei pentru care micul ecran nu este ”niciodată” pornit în timpul meselor. Iar acest lucru, ”independent de perioada petrecută zilnic în faţa ecranelor” per ansamblu.

“Obstacol în calea interacţiunilor”

 

Câţiva ani mai târziu, coeficientul intelectual verbal evaluat la vârsta de cinci ani şi jumătate s-a dovedit mai mic cu 3,2 puncte la copiii care au fost expuşi în permanenţă ecranului televizorului în timpul meselor pe când aveau doi ani, în comparaţie cu cei care nu au fost expuşi niciodată.

Studiul pune în evidenţă o corelare statistică şi nu o legătură de cauză-efect între expunerea la ecranul televizorului şi dezvoltarea limbajului.

”Televizorul în timpul servirii meselor poate constitui un obstacol în ceea ce priveşte interacţiunile verbale ale copilului, diminuând atât calitatea, cât şi cantitatea schimburilor între copii şi adulţi”, distrăgându-i pe primii, iar pe ceilalţi făcându-i să fie neatenţi, propune Jonathan Bernard ca explicaţie posibilă.

Echipa cercetătorului continuă să monitorizeze copiii care au luat parte la studiu, astăzi aflaţi la vârsta adolescenţei, pentru a vedea ”dacă aceste efecte asupra limbajului persistă sau au repercusiuni asupra nivelului şcolar”, a adăugat specialistul în sănătate publică.

Oamenii de ştiinţă sunt totodată interesaţi de ”impactul altor feluri de ecrane, smartphone-uri şi tablete, la care aceşti copii au acces în ultimii ani”.

Copiii cu vârsta cuprinsă între trei şi şase ani petrec în medie 1 oră şi 45 de minute în faţa ecranelor, iar această durată depăşeşte trei ore în cazul a 17% dintre ei, potrivit datelor publicate în 2017 de Agenţia pentru Alimentaţie, Sănătate, Securitate Profesională şi Sănătate din Franţa (ANSES).

”Înaintea vârstei de trei ani, evitaţi să lăsaţi copilul într-o cameră unde este pornit televizorul, chiar dacă nu se uită la el”, este recomandarea din 2018 a autorităţilor sanitare în ”sfaturile” pentru părinţi, difuzate totodată şi pe carnetele de sănătate.

”Joaca şi interacţiunea” cu un copil sunt cele ”mai bune modalităţi de a contribui la dezvoltarea acestuia”, au mai precizat autorităţile.

Articolul a fost preluat de aici.