Studiu: Aspirina nu îmbunătăţeşte rata de supravieţuire a bolnavilor de Covid-19 spitalizaţi

Aspirina nu îmbunătăţeşte rata de supravieţuire a bolnavilor de Covid-19 spitalizaţi, potrivit concluziilor unui studiu clinic britanic, potrivit AFP.

Profimedia

Pacienţii care suferă de Covid prezintă un risc crescut de formare a cheagurilor în vasele de sânge, în special în plămâni.

“S-a sugerat că sângele coagulat ar putea fi responsabil de deteriorarea funcţiei pulmonare şi de moartea la pacienţii afectaţi sever de Covid. Aspirina costă puţin şi este folosită pe scară largă de alţi bolnavi pentru a reduce riscul de cheaguri de sânge. Prin urmare, este dezamăgitor faptul că nu a avut un impact major asupra acestor pacienţi”, a comentat marţi Martin Landray, un responsabil pentru studiu, în comunicatul care a anunţat rezultatele preliminarii.

“Deşi aspirina a fost asociată cu o creştere uşoară a probabilităţii ieşirii din spital în viaţă, acest lucru nu este suficient pentru a justifica folosirea generalizată pentru pacienţii spitalizaţi cu Covid-19”, adaugă Peter Horby, co-responsabil de studiu.

Citește și:

Folosirea aspirinei “nu este asociată cu o reducere a mortalităţii (…), cu durata spitalizării sau cu riscul de a fi plasat la ventilaţie mecanică”, constată ei ca urmare a acestui studiu Recovery.

Studiu, care încă nu a fost publicat, a fost făcut între noiembrie 2020 şi martie 2021 aproape 15.000 de pacienţi spitalizaţi afectaţi de Covid.

Pacienţii au fost împărţiţi în două grupe, jumătate primind 150 de mg de aspirină o dată pe zi şi altă grupă a primit îngrijirile obişnuite.

Studiul nu arată diferenţe semnificative pentru obiectivul primar al mortalităţii la 28 de zile (17% în ambele grupe).

Pacienţii care au primit aspirină au avut o durată de spitalizare mai scurtă (8 zile faţă de 9 zile) şi o proporţie puţin mai mare dintre ei au părăsit spitalul în viaţă după 28 de zile (75% faţă de 74%).

De asemenea, nu a existat nicio diferenţă semnificativă în proporţia pacienţilor care necesită ventilaţie mecanică invazivă sau deces (21% contra 22%).

Pentru fiecare 1.000 de pacienţi trataţi cu aspirină, încă şase pacienţi au prezentat un eveniment hemoragic major şi aproximativ şase pacienţi mai puţini au avut un eveniment tromboembolic (cheag).

Rezultatele acestei evaluări a aspirinei vor fi publicate în curând pe site-ul medRxiv şi au fost transmise unui jurnal medical de vârf, evaluat de colegi, spun cercetătorii.

Descarcă aplicaţia Observator News din Google Play sau App Store şi fii la curent cu ştirile momentului din România şi din lume.

Articolul a fost preluat de aici.

Studiu: Servirea mesei în faţa televizorului poate avea efecte negative asupra dezvoltării limbajului la copii

Ştirile ca fundal sonor în timpul cinei sau un desen animat pentru ca cel mic să termine toată mâncarea din farfurie?

Este o situaţie de evitat potrivit unui studiu francez care a ajuns la concluzia că servirea mesei în faţa televizorului are efecte negative asupra dezvoltării limbajului în cazul copiilor de vârste mici, informează AFP, conform Agerpres. 

Copiii de vârste mici expuşi la televizor pe durata mesei în familie au în medie un limbaj mai slab dezvoltat, arată studiul francez publicat marţi, care invită la reflecţie mai mult pe tema utilizării ecranelor, decât a timpului de expunere.

”Constatăm că implicarea părinţilor şi modul în care aceştia utilizează ecranele este foarte importantă, nu trebuie să ne concentrăm exclusiv pe cantitate”, a subliniat Jonathan Bernard, cercetător în cadrul Institutului Naţional de Sănătate şi cercetare medicala (INSERM) şi autor principal al studiului, in cadrul unui interviu acordat AFP.

Autorii cercetării au monitorizat timp de mai mulţi ani 1.500 de copii, întrebând părinţii dacă cei mici servesc masa cu televizorul pornit, cât de des se întâmplă acest lucru, precum şi care este durata totală petrecută de copii în faţa televizorului, computerului sau jocurilor video.

Citește și

Cercetătorii au evaluat în paralel dezvoltarea limbajului copiilor participanţi: în cazul copiilor în vârstă de doi ani, părinţii au indicat cuvintele pe care cei mici ştiu să le pronunţe spontan, de pe o listă de 100. Apoi, la trei ani şi la cinci ani jumătate, un psiholog le-a măsurat ”coeficientul intelectual verbal”, parte din testele de IQ care se referă la aptitudinile legate de schimburile verbale (fluiditatea limbajului, înţelegerea, capacitatea de repetare a unor fraze, de a descrie o imagine etc).

Potrivit rezultatelor studiului, nu s-a descoperit o legătură între timpul total de expunere în faţa televizorului şi nivelul limbajului la copii.

În schimb, ”expunerea la televizor în timpul meselor în familie este asociată în mod sistematic cu rezultate mai slabe în ceea ce priveşte dezvoltarea limbajului” în cazul tuturor vârstelor studiate, potrivit cercetării publicate în Scientific Reports.

Astfel, copiii în vârstă de doi ani care servesc masa cu televizorul pornit ”mereu” au în medie un scor inferior cu 5,9 puncte (dintr-un total de maximum 100) în comparaţie cu cei pentru care micul ecran nu este ”niciodată” pornit în timpul meselor. Iar acest lucru, ”independent de perioada petrecută zilnic în faţa ecranelor” per ansamblu.

“Obstacol în calea interacţiunilor”

 

Câţiva ani mai târziu, coeficientul intelectual verbal evaluat la vârsta de cinci ani şi jumătate s-a dovedit mai mic cu 3,2 puncte la copiii care au fost expuşi în permanenţă ecranului televizorului în timpul meselor pe când aveau doi ani, în comparaţie cu cei care nu au fost expuşi niciodată.

Studiul pune în evidenţă o corelare statistică şi nu o legătură de cauză-efect între expunerea la ecranul televizorului şi dezvoltarea limbajului.

”Televizorul în timpul servirii meselor poate constitui un obstacol în ceea ce priveşte interacţiunile verbale ale copilului, diminuând atât calitatea, cât şi cantitatea schimburilor între copii şi adulţi”, distrăgându-i pe primii, iar pe ceilalţi făcându-i să fie neatenţi, propune Jonathan Bernard ca explicaţie posibilă.

Echipa cercetătorului continuă să monitorizeze copiii care au luat parte la studiu, astăzi aflaţi la vârsta adolescenţei, pentru a vedea ”dacă aceste efecte asupra limbajului persistă sau au repercusiuni asupra nivelului şcolar”, a adăugat specialistul în sănătate publică.

Oamenii de ştiinţă sunt totodată interesaţi de ”impactul altor feluri de ecrane, smartphone-uri şi tablete, la care aceşti copii au acces în ultimii ani”.

Copiii cu vârsta cuprinsă între trei şi şase ani petrec în medie 1 oră şi 45 de minute în faţa ecranelor, iar această durată depăşeşte trei ore în cazul a 17% dintre ei, potrivit datelor publicate în 2017 de Agenţia pentru Alimentaţie, Sănătate, Securitate Profesională şi Sănătate din Franţa (ANSES).

”Înaintea vârstei de trei ani, evitaţi să lăsaţi copilul într-o cameră unde este pornit televizorul, chiar dacă nu se uită la el”, este recomandarea din 2018 a autorităţilor sanitare în ”sfaturile” pentru părinţi, difuzate totodată şi pe carnetele de sănătate.

”Joaca şi interacţiunea” cu un copil sunt cele ”mai bune modalităţi de a contribui la dezvoltarea acestuia”, au mai precizat autorităţile.

Articolul a fost preluat de aici.