Studiu: Servirea mesei în faţa televizorului poate avea efecte negative asupra dezvoltării limbajului la copii

Ştirile ca fundal sonor în timpul cinei sau un desen animat pentru ca cel mic să termine toată mâncarea din farfurie?

Este o situaţie de evitat potrivit unui studiu francez care a ajuns la concluzia că servirea mesei în faţa televizorului are efecte negative asupra dezvoltării limbajului în cazul copiilor de vârste mici, informează AFP, conform Agerpres. 

Copiii de vârste mici expuşi la televizor pe durata mesei în familie au în medie un limbaj mai slab dezvoltat, arată studiul francez publicat marţi, care invită la reflecţie mai mult pe tema utilizării ecranelor, decât a timpului de expunere.

”Constatăm că implicarea părinţilor şi modul în care aceştia utilizează ecranele este foarte importantă, nu trebuie să ne concentrăm exclusiv pe cantitate”, a subliniat Jonathan Bernard, cercetător în cadrul Institutului Naţional de Sănătate şi cercetare medicala (INSERM) şi autor principal al studiului, in cadrul unui interviu acordat AFP.

Autorii cercetării au monitorizat timp de mai mulţi ani 1.500 de copii, întrebând părinţii dacă cei mici servesc masa cu televizorul pornit, cât de des se întâmplă acest lucru, precum şi care este durata totală petrecută de copii în faţa televizorului, computerului sau jocurilor video.

Citește și

Cercetătorii au evaluat în paralel dezvoltarea limbajului copiilor participanţi: în cazul copiilor în vârstă de doi ani, părinţii au indicat cuvintele pe care cei mici ştiu să le pronunţe spontan, de pe o listă de 100. Apoi, la trei ani şi la cinci ani jumătate, un psiholog le-a măsurat ”coeficientul intelectual verbal”, parte din testele de IQ care se referă la aptitudinile legate de schimburile verbale (fluiditatea limbajului, înţelegerea, capacitatea de repetare a unor fraze, de a descrie o imagine etc).

Potrivit rezultatelor studiului, nu s-a descoperit o legătură între timpul total de expunere în faţa televizorului şi nivelul limbajului la copii.

În schimb, ”expunerea la televizor în timpul meselor în familie este asociată în mod sistematic cu rezultate mai slabe în ceea ce priveşte dezvoltarea limbajului” în cazul tuturor vârstelor studiate, potrivit cercetării publicate în Scientific Reports.

Astfel, copiii în vârstă de doi ani care servesc masa cu televizorul pornit ”mereu” au în medie un scor inferior cu 5,9 puncte (dintr-un total de maximum 100) în comparaţie cu cei pentru care micul ecran nu este ”niciodată” pornit în timpul meselor. Iar acest lucru, ”independent de perioada petrecută zilnic în faţa ecranelor” per ansamblu.

“Obstacol în calea interacţiunilor”

 

Câţiva ani mai târziu, coeficientul intelectual verbal evaluat la vârsta de cinci ani şi jumătate s-a dovedit mai mic cu 3,2 puncte la copiii care au fost expuşi în permanenţă ecranului televizorului în timpul meselor pe când aveau doi ani, în comparaţie cu cei care nu au fost expuşi niciodată.

Studiul pune în evidenţă o corelare statistică şi nu o legătură de cauză-efect între expunerea la ecranul televizorului şi dezvoltarea limbajului.

”Televizorul în timpul servirii meselor poate constitui un obstacol în ceea ce priveşte interacţiunile verbale ale copilului, diminuând atât calitatea, cât şi cantitatea schimburilor între copii şi adulţi”, distrăgându-i pe primii, iar pe ceilalţi făcându-i să fie neatenţi, propune Jonathan Bernard ca explicaţie posibilă.

Echipa cercetătorului continuă să monitorizeze copiii care au luat parte la studiu, astăzi aflaţi la vârsta adolescenţei, pentru a vedea ”dacă aceste efecte asupra limbajului persistă sau au repercusiuni asupra nivelului şcolar”, a adăugat specialistul în sănătate publică.

Oamenii de ştiinţă sunt totodată interesaţi de ”impactul altor feluri de ecrane, smartphone-uri şi tablete, la care aceşti copii au acces în ultimii ani”.

Copiii cu vârsta cuprinsă între trei şi şase ani petrec în medie 1 oră şi 45 de minute în faţa ecranelor, iar această durată depăşeşte trei ore în cazul a 17% dintre ei, potrivit datelor publicate în 2017 de Agenţia pentru Alimentaţie, Sănătate, Securitate Profesională şi Sănătate din Franţa (ANSES).

”Înaintea vârstei de trei ani, evitaţi să lăsaţi copilul într-o cameră unde este pornit televizorul, chiar dacă nu se uită la el”, este recomandarea din 2018 a autorităţilor sanitare în ”sfaturile” pentru părinţi, difuzate totodată şi pe carnetele de sănătate.

”Joaca şi interacţiunea” cu un copil sunt cele ”mai bune modalităţi de a contribui la dezvoltarea acestuia”, au mai precizat autorităţile.

Articolul a fost preluat de aici.

Ziua în care a fost creat unul dintre cele mai puternice droguri psihedelice: ”Într-o stare ca de vis, am perceput imagini fantastice”

Născut la 11 ianuarie 1906, Hofmann (d. 2008) a descoperit LSD-ul întâmplător, atunci când, în 1943, în timpul unui experiment in laborator, o cantitate minusculă din substanţa nou creată s-a scurs pe mâna sa.

Citeşte şi Miracolul Luminii Sfinte de la Ierusalim, o farsă din raţiuni financiare?

 

Citeşte şi Data Paştelui în Răsărit şi Apus. De ce sărbătorim Învierea la date diferite?

 

„Am fost suprins de starea puternică de agitaţie, combinată cu o uşoară ameţeală. Am încetat imediat munca şi m-am îndreptat către casa, acolo unde m-am scufundat într-o stare neplăcută, asemănătoare cu cea de intoxicaţie, stimulată însă de o puternică imaginaţie. Într-o stare ca de vis, am perceput imagini fantastice, culori puternice şi forme ciudate care îmi treceau prin faţă. Totul a durat circa două ore”, declara elveţianul la cea de a 100-a aniversare.

Hofmann a crezut cu tărie în calităţile curative ale medicamentului său, cel pe care îl vedea ca pe un posibil leac al bolilor mentale severe, aşa cum este cazul schizofreniei; apărându-l chiar şi după interzicerea acestuia în anii ’60. LSD-ul a cunoscut o mare popularitate în rândul mişcării hippy şi a starurilor rock din acea perioadă, atunci când abuzul de droguri devenise o problemă majoră pentru numeroşi tineri.

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 16 aprilie:

1660 – S-a născut Hans Sloane, colecţionar; a donat o mare parte din colecţiile sale, obiecte pentru expunerea cărora s-a deschis British Museum (m. 1753)

1828 – A murit pictorul spaniol Francisco Jose de Goya y Lucientes, cunoscut pentru portretele familiei regale spaniole (n. 30 mar. 1746)

1844 – S-a născut romancierul francez Anatole France, laureat al premiului Nobel (12 oct. 1924)

1850 – A murit Marie Tussaud, fondatoarea celebrului muzeu al figurilor de ceară care-i poartă numele (n. 1 dec. 1761)

1869 – A apărut, la Bucureşti, gazeta „Columna lui Traian”, editată de Bogdan Petriceicu Haşdeu.

1877 – Mihail Kogălniceanu, ministrul Afacerilor Străine, şi baronul Dimitrie Stuart, consulul general al Rusiei la Bucureşti, au semnat, la Bucureşti, Convenţia ruso-română privind trecerea trupelor ruseşti prin România, în cazul izbucnirii unui război ruso-turc.

1879 – S-a născut scriitorul Gala Galaction (m. 8 martie 1961)

1889 – S-a născut actorul Charlie Chaplin (m. 25 dec. 1977)

1896 – S-a născut scriitorul Tristan Tzara, adept al curentului dadaist (25 dec. 1963)

1917 – Se întoarce în Rusia, din exil, V.I. Lenin, promotorul revoluţiei bolşevice.

1930 – România şi Egiptul au semnat, la Cairo, un aranjament comercial provizoriu prin care cele două ţări îşi acordau reciproc clauza naţiunii celei mai favorizate

1935 – A murit scriitorul român Panait Istrati, cunoscut pentru romanele „Kira Kiralina” şi „Ciulinii Bărăganului” (n. 10 aug. 1884)

1938 – A fost arestat comandantul legionarilor, Corneliu Zelea Codreanu.

1962 – România şi Algeria au stabilit relaţii diplomatice la nivel de ambasadă.

1972 – A fost lansată naveta spaţială „Apollo 16”.

1990 – A avut loc o manifestaţie de protest împotriva refuzului puterii de a acorda viza de intrare în ţară Regelui Mihai.

1997 – Laureatul premiului Nobel pentru Pace, scriitorul de origine română Elie Wiesel, a fost numit administratorul fondului monetar de 200 de milioane de dolari instituit de bancheri şi industriaşi elveţieni, în scopul ajutorării supravieţuitorilor Holocaustului.

2002 – Italia a fost afectată, pentru prima oară după 20 de ani, de o grevă generală, declanşată de cele trei mari centrale sindicale pentru a protesta faţă de politica socială a Guvernului condus de Silvio Berlusconi.

2006 – Prinţul Albert al II-lea de Monaco a ajuns la Polul Nord la capătul unei expediţii de patru zile şi a lansat un semnal de alarmă privitor la încălzirea globală.

2008 – Americanul Ollie Johnston, ultimul membru al grupului de nouă artizani care a conceput lungmetrajele animate ale epocii de aur ale companiei Disney, precum „Pinocchio”, „Peter Pan” şi „Bambi”, a murit. (n. 1913)

2008 – Cercetătorul american Edward Lorenz, considerat părintele teoriei haosului şi a efectului fluturelui, a murit. (n. 1917)

Articolul Ziua în care a fost creat unul dintre cele mai puternice droguri psihedelice: ”Într-o stare ca de vis, am perceput imagini fantastice” apare prima dată în Descopera.

Articol original

Poate vaccinul AstraZeneca să aibă efecte adverse mai severe decât Pfizer și Moderna?

Vaccinul AstraZeneca are efecte adverse mai severe decât vaccinurile împotriva coronavirus de la  Pfizer și Moderna? Răspunsul vine de la profesorul de sănătate publică la Universitatea Babeș-Bolyai, Răzvan Cherecheș.

„Nu. Efectele adverse relativ comune sunt: una din 10 persoane poate să dezvolte dureri la locul injectării, dureri articulare, durere de cap, febră până la 38 de grade, diaree, greață, vărsături. Aceste reacții durează 24 – 48 de ore”, a spus Răzvan Cherecheș.

Apoi, una din 100 de persoane poate să dezvolte roșeață sau umflătură la locul injectării.

1 din 100.000 de persoane poate să dezvolte reacții alergice

Una din 1.000 de persoane poate să dezvolte lipsa apetitului, amețeală, transpirație, ușoare umflături ale ganglionilor de la subsuoara mâinii în care a fost injectată, potrivit Mediafax.

„Aici apare o diferență față de vaccinul Pfizer, care poate să dea insomnie”, adaugă profesorul de sănătate publică.

Una din 100.000 de persoane poate să dezvolte reacții alergice, acesta fiind cel mai serios efect advers al vaccinului împotriva COVID-19 dezvoltat de AstraZeneca identificat până în acest moment, conform lui Cherecheș: „Efectele adverse ale vaccinului AstraZeneca nu sunt mai severe decât efectele adverse ale vaccinurilor Pfizer sau Moderna”.

Articolul Poate vaccinul AstraZeneca să aibă efecte adverse mai severe decât Pfizer și Moderna? apare prima dată în Descopera.

Articol original

Studiile finale arată că vaccinul Pfizer împotriva COVID-19 are o eficienţă de 95% și nu produce efecte adverse

O analiză finală a studiului de fază 3 a vaccinului coronavirus Pfizer arată că are o eficienţă de 95% în prevenirea infecţiilor, chiar şi la adulţii în vârstă, şi nu a cauzat probleme serioase de siguranţă, a declarat compania miercuri.

Conform CNN, compania a realizat un studiu pe 170 de cazuri de vountari infectaţi cu SARS-Cov-2. Dintre aceste cazuri, 162 de infecţii au fost la persoanele cărora li s-a administrat placebo sau vaccinuri cu soluţie salină simplă, în timp ce opt cazuri au fost la participanţii care au primit vaccinul propriu-zis. Acest lucru rezultă o eficacitate de 95%, a spus Pfizer.

Datele iniţiale arătau o eficienţă de peste 90%, potrivit Pfizer. „Eficacitatea a fost constantă în funcţie de vârstă, rasă şi etnie. Eficacitatea observată la adulţii cu vârsta peste 65 de ani a fost de peste 94%,” au declarat Pfizer şi partenerul său german BioNTech într-o declaraţie comună.

Care a fost singurul efect advers, prezent la 3,7 dintre pacienți

„Au fost 10 cazuri severe de COVID-19 observate în proces, cu nouă dintre cazuri care au apărut în grupul placebo şi unul în grupul vaccinat,” au adăugat cele două companii.

Un grup independent a urmărit rezultatele şi efectele secundare. „Până în prezent, Comitetul de monitorizare a datelor pentru studiu nu a raportat nicio problemă serioasă de siguranţă legată de vaccin”, au anunţat companiile.

„Singurul efect advers a fost oboseala, la 3,7% dintre pacienţi”, potrivit celor două companii. Pfizer a declarat că va solicita FDA autorizaţia de utilizare de urgenţă a vaccinului „în câteva zile”.

Un instrument important pentru abordarea pandemiei actuale

„Aceste date vor fi, de asemenea, transmise altor agenţii de reglementare din întreaga lume”, a spus Pfizer. Compania intenţionează să publice datele şi într-o revistă ştiinţifică, potrivit Mediafax.

„Protecţia rapidă pe care o oferă acest vaccin – combinată cu profilul său de tolerabilitate la toate grupele de vârstă studiate până acum – ar trebui să contribuie la transformarea acestui vaccin într-un instrument important pentru abordarea pandemiei actuale,” a declarat dr. Ugur Sahin, CEO şi cofondator al BioNTech.

Pfizer a declarat pe 9 noiembrie că datele intermediare au furnizat dovezi iniţiale că vaccinul avea o eficacitate de peste 90%. Aceste date s-au bazat pe primele 94 de cazuri de infecţie cu coronavirus în rândul voluntarilor. Compania a spus la momentul respectiv că va trebui să numere mai multe cazuri de infecţie în cadrul procesului înainte de a putea lua în considerare partea de fază 3 a procesului şi a solicita autorizaţia FDA.

Articolul Studiile finale arată că vaccinul Pfizer împotriva COVID-19 are o eficienţă de 95% și nu produce efecte adverse apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original