Lista actualizată a țărilor din care este impusă carantina la sosirea în România

Guvernul a actualizat lista ţărilor cu risc epidemiologic ridicat.

Cei vaccinaţi împoriva COVID-19 nu trebuie să stea în carantină dacă vin din zona roşie sau galbenă, cu risc epidemiologic ridicat.

Dacă o persoană vine din zona galbenă, aceasta nu intră în carantină dacă este vaccinată sau prezintă un test PCR, nu mai vechi de 72 de ore. În ceea ce priveşte zona roşie, sunt scutite de carantină doar persoanele vaccinate.

„Lista este difrenţiată pe coduri – verde, galben şi roşu, exact după incidenţele din România. Motivul pentru care s-a făcut acest lucru este pentru a nu intra brusc ţări care ne depăşesc cu foarte puţin. Dacă este în codul galben, persoana nu intră în carantină dacă este vaccinată sau prezintă un test PCR, nu mai vechi de 72 de ore. Dacă este din zona roşie, fie persoana este vaccinată, fie intră în carantină. Testul nu mai scuteşte de carantină”, a declarat Raed Arafat în cadrul unei conferinţe de presă din 14 mai.

Măsura carantinei se aplică pentru 14 zile, însă dacă persoana carantinată face un test COVID în a opta zi, iar rezultatul este negativ, poate ieşi din carantină în a zecea zi.

Lista ţărilor cu risc epidemiologic ridicat – ZONA ROŞIE

Seychelles, Maldive, Bahrain, Uruguay, Argentina, Capul Verde, Costa Rica, Suedia, Lituania, Cipru, Olanda, Georgia, Letonia, Columbia, Paraguay, Nepal, Brazilia, Chile, Croaţia, India, Slovenia, Trinidad şi Tobago, Franţa, Kuweit, Puerto Rico, Estonia, Belgia, Mongolia, Africa de Sud.

ZONA GALBENĂ

Turcia, Grecia, Andorra, Suriname, Iran, Luxemburg, Bolivia, Danemarca, Peru, Emiratele Arabe Unite, Canada, Guyana, Botswana, Elveţia, Serbia, Germania, Qatar, Italia, Muntenegru, Kazahstan, Cehia, Malaysia, Oman, Aruba, Austria, Belarus, Slovacia, Irak,Ucraina, Spania, Statele Unite ale Americii.

ZONA VERDE

Timorul de Est, Bonaire, Saint Eustatius şi Saba, Ungaria, Sri Lanka, Saint Lucia, Honduras, Palestina, Panama,Bahamas,Armenia, Cuba, Polonia, Bulgaria, Ecuador, Tunisia, Insulele Virgine ale Statelor Unite, Bosnia şi Herţegovina, Sint Maarten, Liechtenstein, Liban, Monaco, Iordania, Norvegia, Insulele Virgine Britanice, Irlanda, Namibia, Macedonia de Nord, Republica Dominicana, Anguilla, Bermuda, Federaţia Rusă, Azerbaidjan, Filipine, Kosovo, România, Guatemala, Kârgâzstan, Djibouti, Republica Moldova, Thailanda, Japonia, Guam, Saint Vincent şi Grenadine, San Marino, Venezuela, Finlanda, Libia, Portugalia, Jamaica, Marea Britanie, Cambodgia, Arabia Saudita,Gabon, Insulele Cayman, Papua Noua Guinee, Barbados, Insulele Turks şi Caicos, Curaçao, Albania, El Salvador, Camerun, Malta, Mexic, Indonezia, Bhutan, Pakistan, Polinezia Franceză, Antigua şi Barbuda, Uzbekistan, Islanda, Belize, Coreea de Sud, Egipt,Insulele Feroe, Congo, Bangladesh, Angola, Madagascar, Republica Centrafricană, Kenia, Gibraltar, Wallis şi Futuna, Mauritania, Laos, Maroc, Afghanistan, Sao Tome şi Principe, Insulele Mariane de Nord, Rwanda, Etiopia, Mauritius, Israel,Singapore, Algeria, Fiji, Dominica, Eritreea,Eswatini, Siria, Tadjikistan, Guineea, Zambia, Taiwan, Somalia, Insula Man, Togo, Nicaragua, Haiti, Lesotho, Comoros, Senegal, Burundi, Gambia, Ghana, Sudan, Uganda, Coasta de Fildeş, Zimbabwe, Jersey, Mozambic, Mali, Benin, Vietnam, Brunei Darussalam, Malawi, Republica Democrata Congo, Yemen, Noua Zeelanda, Australia, Liberia, Sierra Leone, Guineea Bissau, Ciad, Sudanul de Sud. Myanmar, Burkina Faso, Niger, Nigeria, Republica Populara Chineză, Guineea Ecuatoriala, Saint Kitts şi Nevis, Grenada, Insulele Falkland (Malvine), Groenlanda, Guernsey, Vatican, Insulele Marshall, Micronezia, Montserrat, Noua Caledonie, Insulele Solomon, Tanzania, Vanuatu, Sahara de Vest.

Articolul Lista actualizată a țărilor din care este impusă carantina la sosirea în România apare prima dată în Descopera.

Articol original

Pandemia de COVID-19 a erodat democraţia şi statul de drept în multe ţări ale UE, inclusiv România

Criza pandemiei a generat deteriorarea stării democraţiei şi a statului de drept în multe ţări din cadrul Uniunii Europene, inclusiv în România, relevă un raport elaborat de organizaţia nonguvernamentală Uniunea Libertăţilor Civile pentru Europa (Civil Liberties Union for Europe).

„Democraţia şi statul de drept au fost afectate în numeroase ţări europene în anul pandemiei de COVID-19„, conform Raportului publicat în martie 2021, intitulat „UE 2020: Cerinţe privind democraţia”, elaborat de organizaţia nonguvernamentală Uniunea Libertăţilor Civile pentru Europa (Civil Liberties Union for Europe), care are sedii în Berlin şi Bruxelles.

Printre concluziile „alarmante”, raportul, consultat de MEDIAFAX, enumeră presiunile din ce în ce mai mari asupra libertăţii presei şi asupra spaţiului societăţii civile. „Aceste lucruri sunt cu atât mai îngrijorătoare în momente de criză, iar atunci când democraţia devine mai fragilă şi libertăţile ne sunt limitate, avem nevoie de organizaţii de monitorizare libere şi puternice pentru a-i trage la răspundere pe cei puternici”, subliniază organizaţia.

„România, singura ţară în care au fost raportate unele progrese reale în acest domeniu”

Raportul semnalează „presiuni politice” asupra presei în Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovenia. Un „mediu din ce în ce mai ostil” pentru companiile media a fost observat în Bulgaria, Italia, Spania, Slovenia şi Croaţia. În Spania, Italia şi Cehia, au fost observate îmbunătăţiri în privinţa protejării activiştilor de integritate.

„Restricţiile privind libertatea de asociere nu doar că au persistat, dar s-au şi agravat, spre exemplu, în Bulgaria, Germania, Ungaria, Irlanda şi Slovenia, România fiind singura ţară în care au fost raportate unele progrese reale în acest domeniu”, arată raportul.

„Dispersarea protestatarilor şi detenţiile arbitrare sunt tendinţe din ce în ce mai îngrijorătoare în multe ţări, inclusiv în Franţa, Bulgaria, Croaţia, Polonia, Spania şi Slovenia. Persecuţiile arbitrare şi procesele strategice împotriva participării publice intentate de corporaţii şi de politicieni pentru hărţuirea activiştilor şi reducerea la tăcere a criticilor reprezintă, de asemenea, practici în creştere, mai ales în Croaţia, Polonia, Slovenia şi Spania. Aceste practici au devenit mai frecvente în numeroase alte state, inclusiv în Franţa, Irlanda şi Italia”, subliniază raportul, potrivit Mediafax.

Pandemia de COVID-19 a avut un rol important în erodarea democraţiei

„Independenţa sistemelor judiciare a continuat să se erodeze în ţări în care existau deja deficienţe grave, precum Bulgaria, Ungaria şi Polonia. Dar preocupări privind integritatea sistemului judiciar şi privind transparenţa numirilor sunt în creştere şi în alte ţări, precum Irlanda şi Spania”, precizează raportul.

„Pandemia de COVID-19 a avut un rol important în erodarea democraţiei pe întregul continent. Libertăţile oamenilor, inclusiv dreptul la protest, au fost restricţionate în efortul de oprire a răspândirii virusului, iar proiectele de lege au fost trecute frecvent prin proceduri rapide, ceea ce a limitat monitorizarea instituţiilor executive şi posibilitatea ca societatea civilă să se implice în procedurile politice. Aceste practici pot avea efecte negative pe termen lung, inclusiv în ţări cu puternice tradiţii de participare democratică, precum Germania, Irlanda sau Suedia”, atrage atenţia raportul.

„Dar cele mai grave schimbări s-au produs în ţări cu probleme îndelungate privind democraţia şi statul de drept, precum Bulgaria şi România, la fel şi în ţări conduse de guverne cu tendinţe autoritariste, precum Ungaria, Polonia şi Slovenia, în cadrul tentativelor continue ale acestora de consolidare a controlului asupra puterii şi de a limita criticile la adresa guvernelor”, subliniază raportul.

Articolul Pandemia de COVID-19 a erodat democraţia şi statul de drept în multe ţări ale UE, inclusiv România apare prima dată în Descopera.

Articol original

Topul celor mai puternice pașapoarte din lume. Pe ce loc se situează România

Oferind acces fără viză în 172 de țări din lume, pașaportul românesc se situează pe locul 17 în clasamentul Henley Passport Index, care clasifică documentele în funcție de numărul de state care sunt accesibile fără o viză prealabilă.

Cel mai puternic pașaport din lume este cel japonez, care permite accesul fără o viză prealabilă în 191 de destinații din întreaga lume, urmat de cel din Singapore (190 de state) și Coreea de Sud și Germania, cu 189 de state.

Topul celor mai puternice pașapoarte

În top 10 se mai află Finlanda, Spania, Italia și Lxembourg, pe locul 4, Austria și Danemarca pe locul 5, precum și Franța, Irlanda, Olanda, Portugaliza și Suedia, pe 6. Statele Unite și Marea Britanie sunt pe locul 7, alături de Belgia, Noua Zeelandă, Norvegia și Elveția, după ce în 2015 se situau pe primul loc.

Pe locul 8 se află Malta, Republica Cehă, Australia și Grecia (184 de destinații), pe locul 9 Canada – 183 de destinații, iar pe 10 Ungaria, cu 182 de destinații, potrivit Mediafax.

Țările de pe ultimele locuri

Pe ultimele locuri se mai află pașapoartele din Afghanistan (26 de destinații), Irak (28), Siria (29) și Pakistan (32 de destinații fără viză).

Indicele ia în calcul 199 de pașapoarte și 227 de destinații.

Articolul Topul celor mai puternice pașapoarte din lume. Pe ce loc se situează România apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original