România, pe ultimul loc în Uniunea Europeană la numărul de absolvenţi cu studii superioare

România a fost pe ultimul loc în UE în 2020 la numărul de absolvenţi de studii superioare cu vârsta cuprinsă între 30 şi 34 de ani, conform datelor Eurostat.

Astfel, în 2020, puţin peste 26% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 şi 34 de ani erau absolvenţi de studii superioare.

La nivelul Uniunii Europene, 41% dintre tinerii din această categorie de vârstă erau absolvenţi de studii superioare anul trecut.

Unde sunt cei mai mulți absolvenți de studii superioare?

Cea mai mare pondere a absolvenţilor de studii superioare de 30-34 de ani a fost înregistrată în Luxemburg – 62,2%, urmată de cea din Cipru – 59,8% şi de cea din Lituania – 59,6%, potrivit Mediafax.

La polul opus, cele mai mici valori au fost înregistrate în România – 26,4%, Italia – 27,8% şi Ungaria, cu o pondere de 33,2% a absolvenţilor de studii superioare de 30-34 de ani, informează Ziarul Financiar.

Articolul România, pe ultimul loc în Uniunea Europeană la numărul de absolvenţi cu studii superioare apare prima dată în Descopera.

Articol original

Euro digital, șanse mari să fie adoptat în UE cât de curând

Criptomonedele forțează apariția euro digital și dolarului digital, scrie o analiză a XTB Romania, casa de brokeraj listată pe Bursa de la Varsovia și realizată de Claudiu Cazacu, Consulting Strategist in cadrul XTB.

Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat luna aceasta că se gândește la posibilitatea introducerii unei variante digitale a Euro. Planul ar fi de a adăuga o nouă variantă la opțiunile de plată actuale, și nu de a le înlocui. Concret, va demara un studiu care va dura doi ani (aproximativ), începând din octombrie anul acesta. Fără a avea garanția că răspunsul va fi favorabil, suntem de părere că șansele de adoptare a inițiativei, sub rezerva aprobării de către mediul politic european, sunt destul de ridicate.

Se întrevăd premise favorabile: potrivit BCE, o porțiune experimentală a studiului, deja realizată, semnalează că nu sunt restricții majore de ordin tehnic pentru introducerea unui Euro digital, oferind astfel o lumină verde preliminară; apoi, simpla intenție de a explora această opțiune, după ce s-a realizat deja o muncă preliminară e un semnal al deschiderii față de un Euro digital, iar în cele din urmă toate băncile centrale majore examinează ipoteza lansării propriilor monede digitale.

Parlamentul European și alți decidenți vor fi ținuți la curent cu progresul studiului, și comunicarea cu publicul și instituțiile de plată va fi menținută, parte a unui proces care ne-ar putea oferi un nou mecanism de plată în câțiva ani.

Inițiativa BCE nu este, de fapt, o surpriză. Între băncile centrale majore, China este într-un stadiu avansat, oferind deja yuani digitali spre cheltuire, într-un experiment la nivel restrâns din 2019. De atunci, proiectul a fost extins către 11 orașe și provincii, ajungând la un volum de tranzacții de 34.5 mld yuani, aprox. 5.3 mld. dolari.

Diferențele majore între criptomonede și varianta digitală a Euro

În SUA, banca centrală studiază posibilitatea lansării unui dolar digital. Președintele Fed Jerome Powell a susținut în fața Congresului beneficiile unei astfel de monede: nu ar mai fi nevoie de criptomonede sau de „stablecoins” (criptomonede cu preț stabilizat în raport cu monedele clasice, spre deosebire de fluctuațiile libere ale unor active ca BTC sau ETH) dacă SUA ar lansa acest proiect. Acesta ar fi unul dintre argumentele puternice în favoarea sa, a adăugat Powell.

La rândul său, BCE vorbește despre diferențele majore între criptomonede și varianta digitală a Euro, formulând întrebarea astfel: „de ce ar fi un Euro digital mai bun decât criptomonedele sau „stablecoins”. Răspunsul său: ar fi bani emiși de o bancă centrală, cu un mandat de menținere a valorii acestora, fără risc și respectând intimitatea și protecția datelor personale. În cazul „stablecoins”, totul depinde de credibilitatea și aplicabilitatea promisiunilor oferite de instituțiile emitente, se afirmă pe pagina BCE, în timp ce emitenții ar putea folosi date personale în scop comercial.

Competiția la nivel global din partea unui număr tot mai mare de criptomonede, deși doar câteva domină capitalizarea totală, ar putea fi un factor care să accelereze proiectele monedelor digitale emise de bănci centrale (MDBC). Putem presupune că se dorește oferirea unui răspuns la succesul de imagine și piață al monedelor virtuale, o alternativă, oprind alunecarea resurselor financiare spre zone mai puțin sau deloc reglementate? Dincolo de utilizarea ca mijloc de plată, de speculații, investiții pe termen mai lung sau de plasare a unor active „la adăpost”, criptomonedele sunt tot mai des o poartă de intrare către un univers financiar alternativ, acoperit în parte de sintagma „decentralized finance” (finanțe descentralizate). Defi, prescurtarea folosită des (poate fi amuzant sau relevant că în franceză cuvântul înseamnă sfidare, provocare) crește în amploare, volume de utilizare și număr de participanți, cu rapiditate.

Apetitul pentru monede virtuale poate rămâne crescut

Totuși, fără restricții și reglementări suplimentare, ne imaginăm că apetitul pentru monede virtuale poate rămâne înalt în general, deși foarte oscilant ocazional. Ar fi așa pentru că preferința pentru deținerea de criptomonede este motivată foarte divers, de la anonimitate, ușurința de a realiza plăți rapide oriunde pe glob până la stocare de active sau, deloc neglijabil, apetitul speculativ. Fluctuația imensă a prețurilor criptomonedelor este o sursă de interes pe care Euro sau dolarul digital nu o pot imita, potrivit Mediafax.

Trendul este, vizibil, unul de sporire a regulilor și limitărilor în domeniu. Utilizarea anonimă a criptomonedelor este sub asediu: după SUA, care a schițat norme pentru declararea beneficiarilor plăților de peste 10 mii de dolari, Comisia Europeană propune o măsură și mai strictă: obligația legală de a declara proprietarul oricărui portofel electronic de monede virtuale. Scopul viitoarei autorități împotriva spălării banilor (AMLA), așteptată a opera din 2023, va fi supravegherea plăților, inclusiv a celor cu criptomonede, cu obiectivul unei trasabilități totale.

Preocuparea pentru mediu reduce, de asemenea, din atractivitatea formulei actuale de menținere a rețelei bitcoin, din cauza consumului uriaș de energie electrică. Propunerile tehnice pentru Euro digital sunt încă în discuție, dar potrivit documentelor oficiale, eficiența va fi un obiectiv. Pentru zeci de mii de tranzacții pe secundă, consumul va fi neglijabil față de cel actual al bitcoin, potrivit BCE, care studiază o variantă de tip blockchain, una clasică sau una mixtă, pentru arhitectura tehnică. O variantă emisă de băncile centrale ar fi astfel mai eficientă energetic, reducând amprenta asupra mediului, și făcând mai puțin atractive plasamentele în criptomonede din perspectiva schimbărilor climatice.

Bitcoin a pierdut din valoare aproximativ jumătate, de la vârful din 14 aprilie până astăzi, ajungând temporar chiar sub pragul de 30 de mii de dolari. Din nou, Elon Musk și-a pus amprenta asupra pieței, de data aceasta ajutând, mai ales ethereum să revină în atenție.

Totuși, trendul descendent al ultimelor luni nu s-a încheiat, deocamdată. Introducerea monedelor digitale de către băncile centrale înseamnă o concurență în creștere pentru unele din funcțiile oferite de bitcoin și alte instrumente similare. Deschiderea lumii întregi pentru noi tipuri de active a inspirat băncile centrale în demersul lor, inclusiv la nivelul tehnologiei utilizate. De cealaltă parte, criptomonedele care se vor adapta noii lumi vor avea deschise drumuri mai largi. Competiția este, deseori, sursă de progres.

Articolul Euro digital, șanse mari să fie adoptat în UE cât de curând apare prima dată în Descopera.

Articol original

China acuză NATO de „mentalitate de Război Rece”: „Nu vom rămâne indiferenți”

Misiunea Chinei în Uniunea Europeană a cerut NATO „să nu mai exagereze teoria ameninţărilor chineze”, după ce liderii grupului au avertizat că ţara prezintă „provocări sistemice”.

Liderii NATO au adoptat o poziţie puternică faţă de Beijing într-un comunicat, la primul summit al preşedintelui Statelor Unite Joe Biden cu alianţa.

„Ambiţiile declarate ale Chinei şi comportamentul asertiv prezintă provocări sistemice pentru ordinea internaţională bazată pe reguli şi pentru securitatea alianţei”, au spus liderii NATO.

„Nu vom reprezenta o provocare sistemică pentru nimeni”

Noul președinte american a îndemnat liderii NATO să reziste autoritarismului şi puterii militare din ce în ce mai mari a Chinei, o schimbare de focalizare pentru alianţa creată pentru a apăra Europa de Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece, potrivit Mediafax.

Declaraţia NATO a „calomniat” dezvoltarea paşnică a Chinei, a evaluat greşit situaţia internaţională şi a indicat o „mentalitate de Război Rece”, au reacţionat reprezentanţii Chinei printr-un comunicat postat pe site-ul misiunii.

„Nu vom reprezenta o provocare sistemică pentru nimeni, dar dacă cineva vrea să ne prezinte drept provocare sistemică, nu vom rămâne indiferenți”, se mai precizează în comunicat.

Articolul China acuză NATO de „mentalitate de Război Rece”: „Nu vom rămâne indiferenți” apare prima dată în Descopera.

Articol original

UE a stabilit redeschiderea completă a granițelor pentru persoanele vaccinate

Uniunea Europeană a convenit miercuri să-și redeschidă complet granițele pentru persoanele vaccinate împotriva COVID-19, potrivit surselor AFP.

Decizia vine odată cu scăderea numărului de cazuri pozitive nou înregistrate, majoritatea statelor membre ale UE observând o tendință săptămânală descendentă.

Între timp, Olanda și Franța își relaxează măsurile de restricție legate de coronavirus începând de miercuri.

Potrivit mai multor surse, oficialii UE au recomandat miercuri la o şedinţă ca normele să fie modificate pentru a permite vizite în UE de către persoanele care au avut două doze de vaccin coronavirus.

Dovezi ale unui test negativ

O decizie cu privire la adăugarea Regatului Unit şi a altor ţări la „lista sigură” a UE va fi luată oficial vineri.

Călătorilor din locaţiile de pe „lista sigură” li se permite să intre în blocul comunitar chiar dacă nu sunt vaccinaţi, dar, în general, vor fi obligaţi să prezinte dovezi ale unui test negativ recent.

„Astăzi, am depășit 200 de milioane de vaccinări în UE. Suntem pe cale să ne atingem obiectivul: livrăm suficiente doze pentru a vaccina 70% din populația adultă a UE până în iulie. Vaccinarea ne va ajuta să depășim pandemia”, a scris pe Twitter preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit Mediafax.

Articolul  UE a stabilit redeschiderea completă a granițelor pentru persoanele vaccinate apare prima dată în Descopera.

Articol original

Merkel a propus facilităţi pentru persoanele vaccinate, în pofida criticilor intense

Guvernul cancelarului Angela Merkel a decis să propună Parlamentului Germaniei aprobarea de privilegii pentru persoanele vaccinate şi pentru cele vindecate de Covid-19, ignorând criticile referitoare la drepturile fundamentale şi la starea de confuzie socială.

Guvernul de la Berlin a dispus acordarea de facilităţi pentru persoanele vaccinate şi pentru cele care s-au vindecat de Covid-19. Aceste persoane nu vor mai avea nevoie de teste negative pentru a avea acces în centre comerciale şi nu vor mai fi vizate de restricţii de circulaţie.

Restul persoanelor vor trebui să prezinte rezultat negativ la teste anticoronavirus pentru aceleaşi activităţi, conform publicaţiei Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Ministrul german al Justiţiei, Christine Lambrecht, susţine că sunt respectate „drepturile fundamentale”, argumentând că persoanele vaccinate şi cele vindecate prezintă riscă scăzut de contagiere.

Pentru a intra în vigoare, măsurile controversate vor avea nevoie de aprobarea Parlamentului german, ceea ce s-ar putea întâmpla săptămâna aceasta.

Critici puternice la adresa planului

Planul este criticat dur de Bodo Ramelow, premierul landului Turingia. „Situaţiile celor testaţi, celor vaccinaţi şi celor care trebuie să demonstreze imunizarea ar trebui tratate egal. Guvernul pare a contribui la confuzie, nu la facilitarea situaţiei”, a afirmat Bodo Ramelow, conform site-ului Tagesschau.de, citat de Mediafax.

Şi Robert Habeck, liderul Partidului Verzilor, a criticat iniţiativa, avertizând că apar ambiguităţi. „Câteva puncte legale ar trebui formulate mai clar”, a spus el.

Pe 14 aprilie, Consiliul Europei a emis o serie de recomandări adresate guvernelor statelor membre privind protejarea drepturilor omului.

Consiliul Europei: Certificatele de vaccinare, probleme referitoare la respectarea drepturilor omului

Consiliul Europei admite că, „în contextul pandemiei, mai ales în cazul călătoriilor, sunt necesare unele măsuri pentru armonizarea sau facilitarea procedurilor de certificare că o persoană este vaccinată”.

„Pe de altă parte, utilizarea unor astfel de certificate sau date privind imunizarea în scopuri nonmedicale pentru a garanta acces privilegiat sau exclusiv la anumite drepturi generează multe probleme referitoare la respectarea drepturilor omului şi ar trebui luate în considerare cu prudenţă”, a atras atenţia Consiliul Europei.

Proiectele privind certificatele de vaccinare au generat tensiuni politice în Statele Unite şi în Marea Britanie. Administraţia Joseph Biden a anunţat deja că nu va juca niciun rol în crearea vreunui sistem de acces la anumite activităţi în baza certificatelor de vaccinare. Deciziile vor putea fi luate doar la nivel local.

În Uniunea Europeană, unii politicieni şi unele state membre se opun proiectului Comisiei Europene privind instituirea „certificatului verde digital”. Utilitatea documentului urmează să fie stabilită.

Certificatul Verde Digital, aprobat de Parlamentul European

Parlamentul European a aprobat, săptămâna trecută, poziţia de negociere privind „Certificatul UE COVID-19”. Comisia Europeană a propus crearea „Certificatului Verde Digital„, care ar urma să certifice vaccinarea, vindecarea de Covid-19 sau neinfectarea (prin prezentarea unui rezultat negativ).

Parlamentul European a decis schimbarea denumirii în „Certificatul UE COVID-19”, un document care, dacă va fi aprobat alături de Consiliul UE, ar urma să fie în vigoare cel mult 12 luni.

Pentru a evita situaţiile de discriminare, Parlamentul UE cere ca testele pentru imunitate şi depistarea contagierii să fie gratuite, pentru a fi egalitate cu persoanele vaccinate.

„Oricum, certificatele UE COVID-19 nu vor fi niciodată documente de călătorie şi nici nu vor fi o precondiţie pentru exercitarea libertăţii de circulaţie”, a subliniat Parlamentul European.

Articolul Merkel a propus facilităţi pentru persoanele vaccinate, în pofida criticilor intense apare prima dată în Descopera.

Articol original

Pandemia de COVID-19 a erodat democraţia şi statul de drept în multe ţări ale UE, inclusiv România

Criza pandemiei a generat deteriorarea stării democraţiei şi a statului de drept în multe ţări din cadrul Uniunii Europene, inclusiv în România, relevă un raport elaborat de organizaţia nonguvernamentală Uniunea Libertăţilor Civile pentru Europa (Civil Liberties Union for Europe).

„Democraţia şi statul de drept au fost afectate în numeroase ţări europene în anul pandemiei de COVID-19„, conform Raportului publicat în martie 2021, intitulat „UE 2020: Cerinţe privind democraţia”, elaborat de organizaţia nonguvernamentală Uniunea Libertăţilor Civile pentru Europa (Civil Liberties Union for Europe), care are sedii în Berlin şi Bruxelles.

Printre concluziile „alarmante”, raportul, consultat de MEDIAFAX, enumeră presiunile din ce în ce mai mari asupra libertăţii presei şi asupra spaţiului societăţii civile. „Aceste lucruri sunt cu atât mai îngrijorătoare în momente de criză, iar atunci când democraţia devine mai fragilă şi libertăţile ne sunt limitate, avem nevoie de organizaţii de monitorizare libere şi puternice pentru a-i trage la răspundere pe cei puternici”, subliniază organizaţia.

„România, singura ţară în care au fost raportate unele progrese reale în acest domeniu”

Raportul semnalează „presiuni politice” asupra presei în Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovenia. Un „mediu din ce în ce mai ostil” pentru companiile media a fost observat în Bulgaria, Italia, Spania, Slovenia şi Croaţia. În Spania, Italia şi Cehia, au fost observate îmbunătăţiri în privinţa protejării activiştilor de integritate.

„Restricţiile privind libertatea de asociere nu doar că au persistat, dar s-au şi agravat, spre exemplu, în Bulgaria, Germania, Ungaria, Irlanda şi Slovenia, România fiind singura ţară în care au fost raportate unele progrese reale în acest domeniu”, arată raportul.

„Dispersarea protestatarilor şi detenţiile arbitrare sunt tendinţe din ce în ce mai îngrijorătoare în multe ţări, inclusiv în Franţa, Bulgaria, Croaţia, Polonia, Spania şi Slovenia. Persecuţiile arbitrare şi procesele strategice împotriva participării publice intentate de corporaţii şi de politicieni pentru hărţuirea activiştilor şi reducerea la tăcere a criticilor reprezintă, de asemenea, practici în creştere, mai ales în Croaţia, Polonia, Slovenia şi Spania. Aceste practici au devenit mai frecvente în numeroase alte state, inclusiv în Franţa, Irlanda şi Italia”, subliniază raportul, potrivit Mediafax.

Pandemia de COVID-19 a avut un rol important în erodarea democraţiei

„Independenţa sistemelor judiciare a continuat să se erodeze în ţări în care existau deja deficienţe grave, precum Bulgaria, Ungaria şi Polonia. Dar preocupări privind integritatea sistemului judiciar şi privind transparenţa numirilor sunt în creştere şi în alte ţări, precum Irlanda şi Spania”, precizează raportul.

„Pandemia de COVID-19 a avut un rol important în erodarea democraţiei pe întregul continent. Libertăţile oamenilor, inclusiv dreptul la protest, au fost restricţionate în efortul de oprire a răspândirii virusului, iar proiectele de lege au fost trecute frecvent prin proceduri rapide, ceea ce a limitat monitorizarea instituţiilor executive şi posibilitatea ca societatea civilă să se implice în procedurile politice. Aceste practici pot avea efecte negative pe termen lung, inclusiv în ţări cu puternice tradiţii de participare democratică, precum Germania, Irlanda sau Suedia”, atrage atenţia raportul.

„Dar cele mai grave schimbări s-au produs în ţări cu probleme îndelungate privind democraţia şi statul de drept, precum Bulgaria şi România, la fel şi în ţări conduse de guverne cu tendinţe autoritariste, precum Ungaria, Polonia şi Slovenia, în cadrul tentativelor continue ale acestora de consolidare a controlului asupra puterii şi de a limita criticile la adresa guvernelor”, subliniază raportul.

Articolul Pandemia de COVID-19 a erodat democraţia şi statul de drept în multe ţări ale UE, inclusiv România apare prima dată în Descopera.

Articol original

Eticheta energetică UE s-a schimbat de la 1 martie

De luni, 1 martie 2021, o versiune complet nouă a etichetei energetice a UE, recunoscută pe scară largă, este disponibilă în toate magazinele și la toate punctele online de vânzare cu amănuntul, anunță Comisia Europeană.

Noile etichete se vor aplica inițial unui număr de patru categorii de produse – frigidere și congelatoare, mașini de spălat vase, mașini de spălat rufe și televizoare (precum și alte monitoare externe). Vor urma etichete noi pentru becuri și lămpi cu surse de lumină fixe la 1 septembrie, iar în anii următori se vor adăuga și alte produse.

Având în vedere că tot mai multe produse obțin clasificarea A+, A++ sau A+++ conform scării actuale, cea mai mare schimbare este revenirea la o scară mai simplă A-G. Aceasta este mai strictă și este concepută astfel încât foarte puține produse să poată obține inițial clasificarea „A”, ceea ce permite includerea unor produse mai eficiente pe viitor.

„Eticheta energetică inițială s-a dovedit a avea mare succes”

Produsele cele mai eficiente din punct de vedere energetic aflate actualmente pe piață vor fi acum etichetate în mod specific ca „B”, „C” sau „D”. Pe etichete va fi inclusă o serie de elemente noi, inclusiv codul QR care face legătura cu o bază de date paneuropeană, permițându-le consumatorilor să găsească mai multe detalii despre produs. Tot la 1 martie va intra în vigoare o serie de norme privind „proiectarea ecologică” – îndeosebi referitoare la posibilitatea de reparare și la necesitatea ca producătorii să asigure disponibilitatea pieselor de schimb timp de mai mulți ani după ce produsele ies de pe piață.

Comisarul pentru energie, Kadri Simson, a declarat: „Eticheta energetică inițială s-a dovedit a avea mare succes, întrucât datorită ei o gospodărie medie din Europa a putut economisi mai multe sute de euro pe an, iar societățile au fost motivate să investească în cercetare și dezvoltare. Până la finele lunii februarie, peste 90 % dintre produse au fost etichetate cu A+, A++ sau A+++. Noul sistem va fi mai clar pentru consumatori și prin intermediul său întreprinderile vor putea continua să inoveze și să vină cu produse și mai eficiente. Se reduc în acest mod și emisiile noastre de gaze cu efect de seră.”

O altă schimbare semnificativă este introducerea unui cod QR

Pe lângă reclasificarea clasei de eficiență energetică a produsului în cauză, s-a schimbat și aspectul noii etichete, care conține icoane mai clare și mai moderne. La fel ca și etichetele anterioare, etichetele reclasificate indică mai mult decât clasa de eficiență energetică. În cazul unei mașini de spălat rufe, de exemplu, etichetele permit aflarea, dintr-o privire, a numărului de litri de apă pe ciclu de spălare, a duratei ciclului de spălare și a consumului de energie, astfel cum sunt măsurate de un program standardizat.

O altă schimbare semnificativă este introducerea unui cod QR în partea din dreapta sus a noilor etichete. Scanând codul QR, consumatorii pot găsi informații suplimentare despre modelul de produs, cum ar fi date despre dimensiuni, caracteristici specifice sau rezultate ale testelor, în funcție de aparat. Toate aparatele de pe piața UE trebuie înregistrate în noua bază de date paneuropeană – baza de date europeană a produselor pentru etichetare energetică (EPREL). Se va facilita astfel și mai mult compararea unor produse similare în viitor, potrivit Mediafax.

Regulamente noi corespunzătoare privind proiectarea ecologică

Pe lângă noile norme privind etichetarea energetică, există și regulamente noi corespunzătoare privind proiectarea ecologică care intră în vigoare la 1 martie 2021. Acestea se referă în special la cerințele minime de eficiență actualizate și consolidează drepturile consumatorilor de a repara produsele, sprijinind totodată economia circulară. Producătorii sau importatorii vor fi de acum obligați să pună o serie de piese de schimb esențiale (motoare și perii de motor, pompe, amortizoare și suspensii, tamburi de spălare, etc.) la dispoziția reparatorilor profesioniști timp de cel puțin 7-10 ani după ce ultima unitate dintr-un anumit model a fost introdusă pe piața UE. Pentru utilizatorii finali (consumatorii care nu sunt reparatori profesioniști, însă cărora le place să facă singuri reparații), producătorii trebuie să asigure disponibilitatea pieselor de schimb timp de mai mulți ani după ce un produs a fost scos de pe piață – produse precum uși, balamale sau garnituri, adecvate pentru bricolaj. Timpul maxim de livrare pentru toate aceste piese trebuie să fie de 15 zile lucrătoare de la plasarea comenzii.

Eticheta energetică a UE este un element recunoscut la scară largă care se aplică pe produsele de uz casnic (de exemplu, becuri, televizoare sau mașini de spălat) și care, de peste 25 de ani, îi ajută pe consumatori să facă alegeri în cunoștință de cauză. În cadrul unui sondaj (Eurobarometru) realizat la nivelul întregii UE în 2019, 93 % dintre consumatori au confirmat că au recunoscut eticheta, iar 79 % dintre consumatori au spus că aceasta le-a influențat alegerea produsului cumpărat. Se preconizează că, împreună cu cerințele minime de performanță armonizate (cunoscute sub denumirea de „proiectare ecologică”), normele UE în materie de etichetare energetică vor determina o reducere a cheltuielilor consumatorilor cu mii de miliarde de euro anual, generând totodată multe alte beneficii pentru mediu și pentru producători și distribuitori.

Proces de consultare riguros și complet transparent

Noile categorii pentru eticheta reclasificată au fost convenite în urma unui proces de consultare riguros și complet transparent, cu implicarea strânsă a părților interesate și a statelor membre în toate etapele, a unui control din partea Consiliului și a Parlamentului European și după ce producătorii au fost implicați într-un grad suficient și li s-a acordat destul timp. Astfel cum prevede regulamentul-cadru, și alte grupe de produse vor fi „reclasificate” în anii ce urmează – inclusiv uscătoarele de rufe cu tambur, aparatele pentru încălzire locală, aparatele de aer condiționat, aparatele de gătit, unitățile de ventilație, dulapurile frigorifice profesionale, instalațiile de încălzire a incintelor și a apei și cazanele cu combustibil solid.

Trecerea la etichetele reclasificate coincide cu intrarea în vigoare a două regulamente orizontale („omnibus”) recent adoptate pentru a corecta sau a clarifica o serie de aspecte identificate în regulamentele respective privind etichetarea energetică și proiectarea ecologică, astfel cum au fost inițial adoptate în 2019.

Articolul Eticheta energetică UE s-a schimbat de la 1 martie apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Tratatul de la Maastricht, documentul care stă la baza Uniunii Europene de astăzi

Tratatul privind Uniunea Europeană (numit şi „Tratatul de la Maastricht”) a fost semnat de Consiliul European la 7 februarie 1992, în localitatea olandeză Maastricht, reprezentând până atunci cea mai profundă schimbare a tratatelor de la înfiinţarea Comunităţii Europene. Acest tratat a pus bazele Uniunii Europene.

Citeşte şi O cameră funerară de 2.600 de ani, plină de bogăţii, atestă legături foarte strânse între societăţile antice europene – GALERIE FOTO

 

Citeşte şi Singurul moment din istorie în care vitejii spartani s-au predat. ”Vă puteţi decide singuri soarta, atâta timp cât nu dezonoraţi”

Din cauza unor probleme apărute în procesul de ratificare (în Danemarca a fost nevoie de un al doilea referendum, în Germania s-a înaintat o excepţie de neconstituţionalitate împotriva acordului parlamentar dat tratatului), Tratatul UE a intrat în vigoare de-abia la 1 noiembrie 1993. Documentul este considerat ca o “nouă treaptă pe calea înfăptuirii unei uniuni tot mai strânse a popoarelor Europei”.

Principalul obiectiv al tratatului este crearea Uniunii Economice şi Monetare în trei etape. Conform tratatului, moneda unică europeană urmează să fie introdusă cel mai devreme la 1 ianuarie 1997 şi cel mai târziu la 1 ianuarie 1999. Pentru ca o ţară să participe la Uniunea monetară trebuie să îndeplinească anumite criterii economice (criteriile de convergenţă), prin care trebuie asigurată stabilitatea monezii unice. Criteriile de convergenţă sunt următoarele: politica financiară, nivelul preţurilor, al dobânzilor şi al cursului de schimb. În timp ce criteriul de politică financiară (deficit bugetar < 3% şi gradul de îndatorare < 60% din PIB) este un criteriu permanent, celelalte două au fost valabile numai pentru anul de referinţă 1997.

Odată cu semnarea tratatului s-a pus în mişcare un automatism, conform căruia ţările care îndeplinesc criteriile de convergenţă în urma constatărilor făcute de Consiliul de Miniştri pot participa şi la uniunea monetară.

Vechea Politică Europeană de Colaborare a fost înlocuită prin Tratatul de la Maastricht de Politica Externă şi de Securitate Comună (PESC). Cu toate că PESC este un pilon al UE, deciziile sunt luate în cele din urmă de statele membre. Pentru cele mai multe din hotărâri este nevoie de aceea de un vot în unanimitate.

Nu înlocuieşte cetăţenia naţională, ci o completează. Cetăţenia europeană o deţine orice persoană care are cetăţenia unuia din statele membre ale UE. Aceasta acordă printre altele dreptul de şedere pe întreg teritoriul UE, dreptul de vot pasiv şi activ la alegerile locale precum şi dreptul de a alege deputaţii din Parlamentul European, indiferent de domiciliul avut pe teritoriul UE.

O altă noutate a tratatului a fost introducerea procedeului codecizional. În felul acesta Parlamentul European are în anumite domenii aceleaşi drepturi ca şi Consiliul de Miniştri. În afară de aceasta s-a hotărât constituirea Comitetului Regiunilor, cu rolul de a asigura reprezentarea adecvată a intereselor tuturor regiunilor europene.

În tratat s-a hotărât îmbunătăţirea colaborării în domeniul juridic şi al afacerilor interne. Pentru o mai bună coordonare a colaborării poliţieneşti a fost înfiinţat Oficiul European de Poliţie, „Europol”, cu sediul la Haga.

Sursa: wikipedia.org

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 7 februarie:

1301 – Edward de Caernarvon (mai târziu regele Eduard al II-lea al Angliei) a devenit primul Prinţ de Wales al Angliei;

1510 – S-a încheiat, la Iaşi, tratatul de pace între domnul Moldovei, Bogdan al III-lea şi regele Poloniei, Sigismund I cel Bătrân;

1613 – Mihail Romanov devine ţar al Rusiei;

1895 – Comitetul de conducere al ASTREI decide elaborarea şi publicarea „Enciclopediei române”, sub îndrumarea lui Cornel Diaconovici, primul secretar al asociaţiei. Lucrarea a apărut în 3 volume, între anii 1898-1904;

1929 – România ratifică Tratatul multilateral pentru renunţarea la război ca instrument de politică (Pactul Briand–Kellog);

1935 – Stroe şi Vasilache, celebrul cuplu de comici, prezintă în premieră „Bing Bang” – primul film sonor realizat la Bucureşti cu o aparatură construită de inginerul român Argani;

1964 – Celebra trupă The Beatles efectuează primul turneu în SUA;

1971 – Femeile şi-au câştigat dreptul de vot în Elveţia;

1977 – Uniunea Sovietică lansează Soyuz 24;

1992 – În baza Tratatului de la Maastricht s-a constituit Uniunea Europeană.

Vă mai recomandăm să citiţi şi: SUCCES fără precedent în crearea ”soarelui artificial” chinez – VIDEO

                                                   

                                                           Planeta roşie poate fi observată dintr-o altă perspectivă. Un VIDEO interactiv funizat de NASA

                                                       

                                                         Dispozitivul SPECIAL care va reda speranţa persoanelor paralizate. Au fost nevoie de 5 ani de muncă pentru realizarea lui – VIDEO

 

Articolul Tratatul de la Maastricht, documentul care stă la baza Uniunii Europene de astăzi apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Când ar putea aproba Agenția Europeană pentru Medicamente vaccinul împotriva COVID-19

Vaccinul împotriva SARS-CoV-2 e pe drum. O decizie importantă a Agenţiei Europene pentru Medicamente, aşteptată pe 29 decembrie.

Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) va decide pe 29 decembrie dacă are suficiente date care să dovedească eficienţa şi siguranţa vaccinului anti-Covid-19 dezvoltat de Pfizer și BioNTech. Pentru vaccinul Moderna va fi luată o decizie pe 12 ianuarie.

Dosarele pentru autorizare pentru cele două vaccinuri au fost deja depuse şi o primă audiere va avea loc pe 11 decembrie.

„Este urgent să înceapă campania de vaccinare”

„Trebuie să ţinem cont de faptul că ţările membre trebuie să fie consultate, dar Comisia va face tot ce este posibil ca să ajungă la o decizie rapid, dat fiind faptul că este urgent să înceapă campania de vaccinare”, spune Stefan de Keersmaecker, purtător de cuvânt al EMA.

În cazul unei decizii pozitive, aşa cum se aşteaptă, de altfel, toată lumea – cele două vaccinuri au arătat o eficienţă în jur de 95 la sută – campaniile de vaccinare vor începe rapid.

Preşedinta Comisiei Europene spune că primii europeni ar putea fi vaccinaţi împotriva COVID-19 la sfârşitul lunii decembrie.

„O lumină la capătul tunelului”

„Trebuie să spun că este o lumină la capătul tunelului, dar trebuie să fim disciplinaţi până în momentul în care ajungem la un plan de vaccinare adecvat să eradicăm acest virus”, a declarat Ursula von der Leyen, potrivit Mediafax.

Realist vorbind, mai devreme de luna ianuarie nu va începe campania de vaccinare în România. Românii se vor putea vaccina abia în primăvară, dacă nu fac parte dintr-o categorie de oameni care au prioritate la vaccinare.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat că o campanie de vaccinare pentru publicul larg va fi organizată la ei între aprilie şi mai.

Articolul Când ar putea aproba Agenția Europeană pentru Medicamente vaccinul împotriva COVID-19 apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

UE vrea să coopereze cu alianţa „Cinci Ochi” pentru accesarea comunicaţiilor criptate

Uniunea Europeană intenţionează să coopereze cu serviciile secrete ale alianţei anglo-saxone „Cinci Ochi” („Five Eyes”), pentru schimburi de informaţii colectate din sisteme digitale de comunicaţii, în scopul combaterii terorismului, relevă un document obţinut de publicaţia Süddeutsche Zeitung.

Preşedinţia germană a Consiliului Uniunii Europene a elaborat un proiect de directivă adresat statelor membre care conţine „recomandări privind viitoarea utilizare a datelor criptate„. Documentul prevede intensificarea cooperării cu ţările din grupul „Cinci Ochi” („Five Eyes”), care au semnat în octombrie un acord internaţional intitulat „Criptarea de la sursă la destinatar şi siguranţa publică”.

Din alianţa „Cinci Ochi” („Five Eyes”) fac parte Marea Britanie, Statele Unite, Canada, Australia şi Noua Zeelandă. Acordul privind accesarea comunicaţiilor criptate în interesul siguranţei publice a fost semnat şi de Japonia şi India.

Modalităţi care să le permită serviciilor secrete să acceseze aplicaţiile de mesagerie criptate

După recentele atacuri teroriste din Franţa şi Austria, statele membre UE au început să analizeze modalităţi care să le permită serviciilor secrete să acceseze aplicaţiile de mesagerie criptate.

Conform unui document UE obţinut de postul austriac ORF, deşi „Uniunea Europeană susţine deplin dezvoltarea şi utilizarea sistemelor criptate”, trebuie să se ajungă la „crearea unui echilibru mai bun” între protejarea drepturilor fundamentale în sfera protecţiei datelor şi accesul „legitim” al autorităţilor competente la date „extrem de importante” despre activităţi de crimă organizată sau terorism.

„Există o necesitate clară de revizuire a efectelor diverselor sisteme de reglementare, pentru a dezvolta un cadru legal substanţial la nivelul Uniunii Europene care să le permită autorităţilor competente să îşi desfăşoare eficient atribuţiile. Potenţialele soluţii tehnice vor trebui să le permită autorităţilor să utilizeze atribuţiile de investigare, în mod proporţional, necesar şi sub monitorizarea sistemului judiciar în virtutea legislaţiei interne, prin susţinerea drepturilor fundamentale şi păstrarea avantajelor comunicaţiilor criptate”, arată un proiect de document elaborat pe 6 noiembrie 2020 de Consiliul UE.

Articolul UE vrea să coopereze cu alianţa „Cinci Ochi” pentru accesarea comunicaţiilor criptate apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

F 35 turcesti pentru Grecia

Dupa ce au batut practic palma cu Parisul pentru 18 aparate Rafale, din care 12 vor veni foarte repede direct din inventarul fortelor aeriene franceze, Atena a avut din nou noroc de aceasta data cu americanii.

Acestia din urma s-au grabit si ei sa sprijine Grecia prin vanzarea a 20 de aparate F 35A, ba mai mult decat atat, au trecut comanda greceasca in fata – se stie deja, coada la F 35A a trecut de mult dupa colt si se asteapta destul pana sa-ti vezi aparatele in curte – si daca se va ajunge la semnare, primele sase aparate F 35A vor incepe sa soseasca  din 2022.

Vorbeste presa ca primele avioane (se pare ca de fapt toate cele 20 de bucati ar fi apartinut Turciei) vin de fapt din lotul destinate Turciei – ca sa vezi ironia sortii – si de aici si posibilitatea de livrare rapida. Mai ne aducem aminte ca aparatele F 35 destinatae Ankarei au fost in cele din urma repartizate US Air Forces dupa ce au fost refuzate de alti clienti.

Faptul ca primele sase F 35A ar ajunge atat de devreme va permite grecilor sa le integreze, sa-si pregateasca pilotii si infrastructura si eventual sa le foloseasca in lupta, asta daca se va ajunge aici.

Si uite-asa la “indemnurile” Turciei si cu sprijinul americanilor si francezilor, grecii s-ar putea sa se trezeasca “peste noapte” (asta daca tinem cont de perioada de timp destul de lunga intre comanda ferma si livrarea aparatelor noi in cazul altor clienti) cu Rafale si F 35A, ambii parteneri NATO grabindu-se sa dea o mana de ajutor Atenei in fata Ankarei, de unde Turcia ar trebui sa traga unele concluzii nu foarte favorabile ei, despre cine sprijina pe cine.

Si dupa cum se poate observa cu ochiul liber, cam toata lumea da sa sustina pozitia Greciei, nimeni nefiind prea dornic sa-i tina umbrela domnului Erdogan, nici macar Rusia ale carei forte aeriene tocmai de ce au bombardat (29 octombrie) niscai militii siriene loiale Ankarei iar Ankara n-a comentat mai deloc.

In acest moment Grecia a antamat modernizarea a peste 80 de F 16 la standardul “V”, se asteapta ca pana la sfarsitul anului sa semneze contractul pentru Rafale si asteptam ca americanii sa ceara aprobarea Congresului pentru F 35A.

GeorgeGMT

The post F 35 turcesti pentru Grecia appeared first on Romania Military.

Articol original

Uniunea Europeana se destrama

"Exista doua metode de a cuceri si subjuga o natiune. Prima este taisul sabiei. A doua este datoria externa." John Adams, 1975-1826

Să presupunem că Tsipras e un incompetent, desi a venit recent la guvernare si nu ii putem asuma lui raspunderile pentru datoria Greciei. Ori să presupunem că nu doriți să vedeți SYRIZA la putere sau poate ca nu va plac grecii si ii vreti dati afara din zona euro.
Chiar dacă toate acestea sunt adevărate, listă cerintelor Eurogroupului este o nebunie. Trendul ThisIsACoup de pe Twitter este corect din acest punct de vedere. Acest lucru merge dincolo de austeritate la pura răzbunăre, la distrugerea completă a suveranității naționale fara și nici o speranță de ușurare. Este o ofertă pe care Grecia nu o poate accepta; și este o trădare groteasca a tot ceea ce  proiectul european trebuia să sustina.
Ce poate trage Europa înapoi de pe marginea prăpastiei? Se spune că Mario Draghi încearcă să reintroducă bunul-simț si ca Olanda ar incepe sa se împotriveasca modelului german de economie germane, sa nu o mai sustina in toate ca in trecut. Dar marea parte a prejudiciului a fost deja făcut. Cine va avea încredere vreodată in bunele intenții ale Germaniei, după toate astea?
Într-un fel, economia a devenit aproape secundar. Dar totuși, să fie clar: ceea ce am învățat in aceste ultime săptămâni este că a fi un membru al zonei euro înseamnă că creditorii itin pot distruge economia dacă nu faci tot ceea ce ti se dicteaza. Acest lucru nu influențează deloc economia de austeritate. E foarte adevărat că impunerea austerității dure dar fără reducere a datoriilor este o politică condamnata, indiferent cât de dispusa este o țară sa accepte suferința. Iar asta inseamna ca, in final, chiar si o capitulare din partea Greciei nu este un pas inainte d.p.d.v. al proiectului european.
Poate Grecia ieși cu succes din Euro? Va încerca Germania  să blocheze o recuperare economica a Greciei? (Ne pare rău, dar acum trebuie sa ne intrebam si lucrul asta.)
Proiectul european - atat de lăudat și susținut - tocmai a primit o lovitură teribilă, poate fatală. Și orice vei gândi despre SYRIZA, sau Grecia, nu grecii sunt de vina.

Mai sus aveti o simpla dar clara analiza a situatiei Euro-Grecia din partea economistului Paul Krugman, laureat al premiului Nobel. Mi-am permis sa traduc un articol de pe blogul d-lui, in contrast cu multitudinea de stiri, reportaje si articole din mass-media care ii invinuiesc pe greci de situatia in care se afla. Mai mult, ii descriu pe acestia ca fiind lenesi, hoti s.a.m.d.

Iata si alte cateva articole/pagini pe care va recomand sa le cititi si care vor dezvalui cum politicienilor germani putin le pasa de Grecia si de greci, si mai mult de resursele acestei tari. Aceasta adaugare este special dedicata celor care sustin sus si tare ca 'datoriile trebuiesc platite' si, in plus, fac referiri la cinste, onoare, etc.