Showing posts with label terorism. Show all posts
Showing posts with label terorism. Show all posts

”Unabomber”, unul dintre cei mai temuÅ£i teroriÅŸti din istorie

Celebrul terorist, denumit de presa americană Unabomber, din cauza metodei sale preferate de a ucide se numea de fapt Theodore John „Ted” Kaczynski ÅŸi s-a născut pe data de 22 mai 1945 în Chicago, din părinÅ£i emigranÅ£i polonezi.

Kaczynski a fost un copil fragil şi bolnăvicios, care a suferit de reacţii alergice la multe medicamente şi a fost nevoit să trăiască în condiţii de izolare şi recuperare medicală.

 

 

De fapt, mulţi dintre specialiştii care l-au studiat şi i-au analizat ulterior motivaţiile sunt convinşi că multe incidente din copilăria sa tristă, l-au marcat serios pe viaţă. De fapt, conform observaţiilor medicilor care l-au tratat, se pare că după perioadele sale de spitalizare, personalitatea lui Ted s-a schimbat categoric. Până şi naşterea fratelui său mai tânăr, David Kaczynski, a avut un efect puternic asupra sa.

Părinţii săi au observat de la bun început sclipirile de geniu ale lui Ted faţă de domeniul matematicii, prin urmare l-au impulsionat şi susţinut avid în această direcţie.

Copil cu o inteligenţă sclipitoare, Ted a avut totuÅŸi de suferit în perioada ÅŸcolii. AfecÅ£iunile sale medicale l-au împiedicat cu doi ani de zile să meargă la ÅŸcoală la vârsta normală de ÅŸcolarizare. ÃŽn plus, a fost marginalizat ÅŸi tratat drept „diferit” atât de profesorii din ÅŸcoală ÅŸi liceu, cât ÅŸi de colegi. „Vina” consta doar în inteligenÅ£a sa deosebită care-i complexa pe cei din jur. ÃŽn ciuda acestor neajunsuri la nivel de integrare socială, Ted a fost un copil activ în grupurile ÅŸcolare în care a activat, inclusiv în grupul de limbă germană ÅŸi cel de ÅŸah.

Povestea integrală o găsiţi aici

Descoperă îţi prezintă semnificaţiile istorice ale zilei de 3 aprilie:

1926 – ReprezentanÅ£ele diplomatice din România ÅŸi Egipt au fost ridicate la nivel de legaÅ£ie.

1933 – Un avion a survolat pentru prima dată Everestul.

1933 – La BucureÅŸti, a fost inaugurat “Institutul de Cultură Italiană”.

1941 – Trupele germane ÅŸi maghiare invadează Iugoslavia.

1948 – PreÅŸedintele Harry Truman a semnat Planul Marshall.

1966 – StaÅ£ia “Luna 10” a devenit primul satelit artificial al Lunii.

1967 – România ÅŸi Canada au stabilit relaÅ£ii diplomatice la nivel de ambasadă.

1992 – S-a semnat, la BucureÅŸti, Acordul privind relaÅ£iile comerciale dintre Guvernul României ÅŸi Guvernul SUA.

1992 – Au fost stabilite relaÅ£ii diplomatice la nivel de ambasadă cu Ucraina.

1996 – Biroul de legătură pentru România al ÃŽnaltului Comisariat ONU pentru RefugiaÅ£i (UNHCR) a salutat promulgarea, la 1 aprilie, a Legii privind statutul ÅŸi regimul refugiaÅ£ilor în România, criticînd, însă, limitarea duratei statutului de refugiat ÅŸi restricÅ£iile de acordare a azilului pentru persoanele care călătoresc fără documente sau cu paÅŸapoarte false.

1997 – Cabinetul Ciorbea a adoptat o Hotărâre de Guvern privind reorganizarea Ministerului Apărării NaÅ£ionale, potrivit căreia organizarea Statului Major General urma să fie similară cu cea a ministerelor pentru apărare din ţările membre NATO.

1997 – Criticul literar LaurenÅ£iu Ulici a fost reales preÅŸedinte al Uniunii Scriitorilor.

1997 – A avut loc semnarea Tratatului de uniune Rusia-Belarus.

2006 – ReprezentanÅ£i ai unor regiuni din Ungaria, România, Republica Moldova ÅŸi Ucraina, au semnat, în Ungaria, o declaraÅ£ie de intenÅ£ie privind construcÅ£ia unei ÅŸosele rapide pe traseul Nyiregyhaza (Ungaria) – Odessa (Ucraina) prin Suceava ÅŸi ChiÅŸinău, drum care se va conecta cu coridorul pan european V.

Articolul ”Unabomber”, unul dintre cei mai temuÅ£i teroriÅŸti din istorie apare prima dată în Descopera.

Articol original

Cum a instituit CeauÅŸescu ”starea de necesitate” ca urmare a ”acÅ£iunilor irendentise”

Potrivit ordinelor şefului MStM, Ştefan Guşă, în noaptea de 19 spre 20 decembrie, la Timişoara, tehnica armatei este retrasă în cazărmi, precum şi cea mai mare parte a efectivelor. Rămân în stradă doar patrulele armatei, comasate în Piaţa Operei şi împrejurimi.

 

 

La prima oră a zilei de 20 decembrie, generalul Milea, ministrul Apărării, cere comandanÅ£ilor de unităţi din TimiÅŸoara să acÅ£ioneze la cererea factorului politic, pentru „evitarea distrugerii edificiilor”, dar numai cu aprobarea sa directă.

În jurul orei 9.00, prim-secretarul Radu Bălan este informat că marile uzine se pregătesc de grevă generală şi că, organizaţi în coloane, vor merge către CJ PCR şi Piaţa Operei.

După ora 10.00, coloanele angajaÅ£ilor din marea majoritate a întreprinderilor din oraÅŸ se îndreaptă spre centru. TimiÅŸorenii fluturau steaguri tricolore cu stema socialistă decupată, purtau brasarde albe ÅŸi scandau lozinci împotriva guvernului ÅŸi a lui Nicolae CeauÅŸescu. Au scandat, de asemenea, „Armata e cu noi”, întrucât, tehnica rămasă, în parte, pe străzi, nu a acÅ£ionat. Mai mult, militarii în termen, aflaÅ£i în TAB-urile staÅ£ionate, s-au îmbrăţiÅŸat cu demonstranÅ£ii.

Informat, la rândul său, de faptul că muncitorii organizau un mare protest, Generalul Guşă le ordonă, din nou, militarilor, în jurul orei 11.00, să nu deschidă foc asupra oamenilor, şi să nu se opună deplasării manifestanţilor.

Aproape de ora 12.00, coloanele de timişoreni se întâlnesc în faţa Catedralei Ortodoxe. Oamenii îngenunchează, se roagă şi ţin un moment de reculegere pentru cei ucişi. Din faţa Catedralei, marea majoritate a demonstranţilor se îndreaptă către Operă; o parte, mai redusă numeri, se îndreaptă către CJ PCR.
„Am înÅ£eles că, într-un fel sau altul, mulÅ£imea trebuia condusă; îi trebuia lideri, o formă de organizare, un grup care să o mobilizeze coerent” spune profesorul Ioan Lorin Fortuna.

În faţa clădirii Operei, manifestanţii au fost întâmpinaţi de o formaţiune de 250-300 de militari, precum şi de şase TAB-uri; Comitetul Judeţean, era apărat de şapte astfel de maşini de război.

Profesorul Lorin Fortuna înfiinţează Frontul Democratic Român

În faţa Operei, profesorul Fortuna a luat decizia ca, împreună cu alţi câţiva protestatari, să urce în balconul clădirii, pentru a le vorbi oamenilor. S-a creat o stare de puternică emoţie, comandantul militarilor aflaţi în dispozitiv ameninţându-i pe timişoreni că va deschide focul împotriva lor.

ÃŽn acel moment, scriitorul Claudiu Iordache a ieÅŸit în faÅ£a mulÅ£imii ÅŸi le-a cerut soldaÅ£ilor să tragă în el. SoldaÅ£ii s-au retras, făcând ca oamenii să scandeze „Armata e cu noi!”.

În jurul orei 13.00, clădirea fusese ocupată de protestatari, iar conducătorii lor se aflau deja în balcon. Între aceştia, Lorin Fortuna, Claudiu Iordache, Ioan Marcu.
ÃŽn acest timp, aterizează la TimiÅŸoara avionul în care se aflau emisarii Elenei CeauÅŸescu – premierul Constantin Dăscălescu ÅŸi Emil Bobu -, trimiÅŸi să negocieze cu manifestanÅ£ii. Dăscălescu este condus de generalul Nuţă la CJ PCR, unde are un schimb dur de replici cu Ion Coman, referitor la neimplicarea armatei în situaÅ£ia la zi din TimiÅŸoara.

Cei 10.000 de oameni aflaÅ£i în faÅ£a CJ – potrivit lui Constantin Corneanu în „Victorie însângerată–Decembrie 1989” -, fraternizau cu militarii, cărora le ofereau pâine, apă ÅŸi flori. „TimiÅŸoara este în mâna timiÅŸorenilor”, i-a replicat Coman lui Dăscălescu.

La ora 15.00, Coman îl sună pe generalul Milea, pe firul „scurt”, ÅŸi îi raportează că oamenii din stradă nu sunt huligani ÅŸi diversioniÅŸti, ci salariaÅ£i ai întreprinderilor timiÅŸorene, în care armata nu poate trage. Nimeni nu-ÅŸi asumă, însă, răspundearea să o informa de această situaÅ£ie ÅŸi pe Elena CeauÅŸescu.

CiteÅŸte continuarea aici!

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 20 decembrie:

1803 – Statele Unite au cumpărat provincia Louisiana de la oficialii francezi, cu 15 milioane de dolari

1808 – S-a născut mitropolitul Andrei Åžaguna, cel care prin întreaga sa activitate a întărit spiritualitatea ortodoxă a românilor din Ardeal (m.1873)

1837 – Apare, la BucureÅŸti, primul cotidian românesc „România”

1842 – ObÅŸteasca Adunare Extraordinară a Ţării RomâneÅŸti a ales ca domn pe Gheorghe Bibescu care a abdicat în iunie 1848

1852 – S-a născut Ion Mincu, arhitect, întemeietorul ÅŸcolii naÅ£ionale româneÅŸti de arhitectură (Casa Lahovary, Åžcoala Centrală de Fete) (m. 6 dec. 1912)

1861 – S-a născut Constantin Mille, gazetar ÅŸi scriitor (m. 20 feb. 1927).

1890 – S-a născut Jaroslav Heyrovský, chimist ceh, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie pe anul 1959 (m. 1967)

1915 – Prima audiÅ£ie, la Ateneul Român din BucureÅŸti, sub bagheta lui Dimitrie Dinicu, a primului poem simfonic românesc „Acteon” de Alfred Alessandrescu.

1917 – Consiliul Comisarilor Poporului decretează înfiinÅ£area Comisiei Extraordinare de Combatere a ContrarevoluÅ£iei (CEKA), prima organizaÅ£ie de poliÅ£ie secretă din epoca modernă; mai târziu, aceasta va purta o serie de denumiri, ultima fiind KGB.

1937 – Alegeri pentru Parlament. Partidul Totul pentru Å¢ară câstigă poziÅ£ia a treia, cu 66 de locuri în legislativ. Alarmat, regele Carol al II-lea demite guvernul liberal ÅŸi numeÅŸte premier pe Octavian Goga. Va fi ultimul guvern dinainte de dictatura regală

1966 – A încetat din viaţă Mihail Sorbul, dramaturg, autor al pieselor „Patima roÅŸie”, „LetopiseÅ£i”. Mihail Sorbul a fost primul laureat al Premiului naÅ£ional pentru literatură dramatică (1937) (n. 29 octombrie 1885)

1968 – A încetat din viaţă John Steinbeck, scriitor american (romanele „Fructele mâniei” ÅŸi „La răsărit de Eden” au fost ecranizări de succes); Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 1962 (n. 27 februarie 1902)

1982 – A încetat din viaţă Arthur Rubinstein, compozitor ÅŸi pianist american de origine poloneză, recunoscut ca un desăvârÅŸit interpret al muzicii lui Chopin (n. 28 ianuarie 1887).

1989 – ÃŽntors în Å£ară din Iran, Nicolae CeauÅŸescu emite un decret prezidenÅ£ial pentru constituirea stării de necesitate pe teritoriul judeÅ£ului TimiÅŸ, ca urmare a „gravei încălcări a ordinii publice prin acte teroriste, de vandalism ÅŸi de distrugere a unor bunuri obÅŸteÅŸti”.

1996 – A încetat din viaţă Carl Sagan, astronom american, scriitor (n. 9 noiembrie 1934)

1998 – A încetat din viaţă Alan Lloyd Hodkin, laureat al Premiului Nobel pentru medicină pe anul 1963 (n. 5 februarie 1914)

1999 – ÃŽncepând cu această dată, Macao, care a fost timp de 442 de ani colonie portugheză, revine sub suveranitatea R.P.Chineze, având statutul de Regiune Administrativă Specială

2009  – A murit actriÅ£a americană Brittany Murphy: „Liceenele din Beverly Hills”, „TinereÅ£e furată”, „Nicio vorbă”, „Sin City”.

Articolul Cum a instituit CeauÅŸescu ”starea de necesitate” ca urmare a ”acÅ£iunilor irendentise” apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

UE vrea să coopereze cu alianÅ£a „Cinci Ochi” pentru accesarea comunicaÅ£iilor criptate

Uniunea Europeană intenÅ£ionează să coopereze cu serviciile secrete ale alianÅ£ei anglo-saxone „Cinci Ochi” („Five Eyes”), pentru schimburi de informaÅ£ii colectate din sisteme digitale de comunicaÅ£ii, în scopul combaterii terorismului, relevă un document obÅ£inut de publicaÅ£ia Süddeutsche Zeitung.

PreÅŸedinÅ£ia germană a Consiliului Uniunii Europene a elaborat un proiect de directivă adresat statelor membre care conÅ£ine „recomandări privind viitoarea utilizare a datelor criptate„. Documentul prevede intensificarea cooperării cu ţările din grupul „Cinci Ochi” („Five Eyes”), care au semnat în octombrie un acord internaÅ£ional intitulat „Criptarea de la sursă la destinatar ÅŸi siguranÅ£a publică”.

Din alianÅ£a „Cinci Ochi” („Five Eyes”) fac parte Marea Britanie, Statele Unite, Canada, Australia ÅŸi Noua Zeelandă. Acordul privind accesarea comunicaÅ£iilor criptate în interesul siguranÅ£ei publice a fost semnat ÅŸi de Japonia ÅŸi India.

Modalităţi care să le permită serviciilor secrete să acceseze aplicaţiile de mesagerie criptate

După recentele atacuri teroriste din Franţa şi Austria, statele membre UE au început să analizeze modalităţi care să le permită serviciilor secrete să acceseze aplicaţiile de mesagerie criptate.

Conform unui document UE obÅ£inut de postul austriac ORF, deÅŸi „Uniunea Europeană susÅ£ine deplin dezvoltarea ÅŸi utilizarea sistemelor criptate”, trebuie să se ajungă la „crearea unui echilibru mai bun” între protejarea drepturilor fundamentale în sfera protecÅ£iei datelor ÅŸi accesul „legitim” al autorităţilor competente la date „extrem de importante” despre activităţi de crimă organizată sau terorism.

„Există o necesitate clară de revizuire a efectelor diverselor sisteme de reglementare, pentru a dezvolta un cadru legal substanÅ£ial la nivelul Uniunii Europene care să le permită autorităţilor competente să îşi desfăşoare eficient atribuÅ£iile. PotenÅ£ialele soluÅ£ii tehnice vor trebui să le permită autorităţilor să utilizeze atribuÅ£iile de investigare, în mod proporÅ£ional, necesar ÅŸi sub monitorizarea sistemului judiciar în virtutea legislaÅ£iei interne, prin susÅ£inerea drepturilor fundamentale ÅŸi păstrarea avantajelor comunicaÅ£iilor criptate”, arată un proiect de document elaborat pe 6 noiembrie 2020 de Consiliul UE.

Articolul UE vrea să coopereze cu alianÅ£a „Cinci Ochi” pentru accesarea comunicaÅ£iilor criptate apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Paul Rusesabagina, eroul care a inspirat filmul „Hotel Rwanda”, a fost arestat. AcuzaÈ›iile grave care i se aduc

Paul Rusesabagina, prezentat în filmul „Hotel Rwanda” ca un erou care a salvat vieÅ£ile a peste 1.200 de oameni în genocidul din 1994, a fost arestat de guvernul ruandez sub acuzaÅ£ii de terorism, a anunÅ£at luni poliÅ£ia.

Un cunoscut critic al preşedintelui Paul Kagame, Rusesabagina locuia în afara Ruandei din 1996 şi poliţia nu a spus unde a fost reţinut.

El era cetăţean belgian şi locuia în Texas, SUA, în ultima perioadă. Fiica sa a declarat pentru Associated Press că Rusesabagina a călătorit din SUA la Dubai săptămâna trecută, unde a fost răpit şi dus în Rwanda.

În cătuşe şi cu o mască pe faţă, Rusesabagina, în vârstă de 66 de ani, a fost arătat presei în capitala Ruandei, Kigali, de către poliţie.

Rusesabagina ar fi fondatorul unor grupări teroriste extremiste

„Prin cooperarea internaÅ£ională, Biroul de InvestigaÅ£ii din Rwanda doreÅŸte să informeze publicul larg că Paul Rusesabagina a fost arestat”, a anunÈ›at poliÅ£ia printr-un comunicat.

„Rusesabagina este suspectat că este fondatorul, liderul, sponsorul ÅŸi membru al grupărilor teroriste extremiste inclusiv MiÅŸcarea Ruandei pentru Schimbare Democrată (MRCD) care operează din diferite locuri din regiune ÅŸi din străinătate”, a spus poliÅ£ia, potrivit Mediafax.

Acuzaţii grave, inclusiv terorism, incendiere, răpire şi crimă

Poliţia din Rwanda a anunțat că a emis un mandat de arestare pentru Rusesabagina pentru a răspunde acuzaţiilor de infracţiuni grave, inclusiv terorism, incendiere, răpire şi crimă, săvârşite împotriva civililor neînarmaţi şi nevinovaţi de pe teritoriul ruandez.

Poliţiștii au declarat presei din Kigali că anchetele împotriva lui Rusesabagina vor continua şi vor fi comunicate mai multe informaţii despre presupusele sale activităţi.

Articolul Paul Rusesabagina, eroul care a inspirat filmul „Hotel Rwanda”, a fost arestat. AcuzaÈ›iile grave care i se aduc apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Terorism versus terorism

Noam Chomsky a publicat un articol interesant ce merita sa fie citit, un articol despre terorism in general intitulat "Terorismul 'lor' versus terorismul 'nostru'". Recomand sa faceti un click pe link si sa cititi tot articolul. Voi incerca doar sa subliniez unele nereguli ale mass media si politicienilor in relatarile despre terorism, traducand parti din articolul original.
Terorism versus terorism
Dupa atacul Charlie Hebdo in urma caruia si-au pierdut viata 16 persoane, Manuel Valls, PM Frantei a declarat razboi impotriva jihadistilor, radicalismului islamist si a tot ceea ce ameninta fraternitatea, libertatea si solidaritatea. Milioane de oameni au demonstrat condamnand atrocitatile si mii de voci au condamnat terorismul sub orice ce forma.
Scenele tragice de la Paris au fost descrise in presa cu lux de amanunte, elicoptere zburand in aer, elevi evacuand scolile, cordoane de politisti si grupuri de oameni panicati, sirene de politie s.a.m.d. Steven Erlanger, jurnalist, descrie scena ca fiind un amalgam de geamuri sparte, pereti prabusiti, lemn crapat, vospea scorojit:
"was an increasingly familiar one of smashed glass, broken walls, twisted timbers, scorched paint and emotional devastation."
Totusi, citatul de mai sus nu apartine scenei de la Paris, ci este descrierea a ceea s-a intamplat mult mai demult, in 1999, 24 aprilie, cand fortele NATO au bombardat televiziunea sarba si au ucis 16 jurnalisti. Obiectivul era sa intrerupa transmisia postului TV Radio Television Serbia.
Bineinteles, NATO si 'prietenii' americani nu au condamnat atacul, ba mai mult, l-au considerat un succes. Purtatorul de cuvant al Pentagonului - Kenneth Bacon -  a avut nerusinarea sa compare postul TV cu o masinarie de razboi a presedintelui Yugoslaviei Slobodan Milosevic, justificand astfel asasinatele. Si nu au existat demonstratii si pancarde "Eu sunt RTV", presa aplaudand cele intamplate.
Si au mai existat si alte atentate care nu au captivat atentia presei cum ar fi trebuit, ci au trecut mai degraba neobservate, companiile de stiri alegand sa le ignore. In Europa zilelor bnoastre poate ca cel mai grav act terorist a fost cel al lui Anders Breivik - crestin, zionist extremist si islamofob - care in iulie 2011 a masacrat 77 de persoane, majoritatea tineri adolescenti.
Alte stiri despre terorism ignorate de catre posturile de stiri sunt asasinatele comise cu aprobarea predintelui american, Barac Obama, ale unor oameni pe care nici nu-i cunoastem si care este posibil sa fi planuit sa ne atace intr-o buna ziu, precum si pe cei aflati, din nefericire, in preajma lor. Mai recent si aproape trecuta cu vederea este moartea a circa 50 de civili din Siria, ucisi de bombardamentele americanilor.
Ironic cum ca in urma atacului din Serbia si a mortii celor 16 jurnalisti, o singura persoana a fost pedepsita cu 10 ani de inchisoare. Aceasta nu este una dintre atacatori, insa, ci directorul postului TV, Dragoljub Milanović. Motivul condamnarii a fost faptul ca nu a evacuat la timp cladirea (!?)
O alta crima trecuta cu vederea de stiri si aprobata de politicieni ci bineinteles cei ce au executat-o s-a petrecut in timpul invaziei Iraqului de catre SUA. In noiembrie 2004 fortele armate americane au preluat controlul spitalului din Fallujah - o grava crima de razboi - fortand personalul medical si pacientii sa pareseasca camerele si sa se culce pe podea cu fata in jos, fiindu-le legate apoi mainile la spate. Pentru a justifica aceasta atrocitate s-a scris in presa cum ca spitalul facea propaganda anti US si ca inchiderea acestuia a fost, bineinteles, un lucru bun.
Ne intoarcem la Franta, scena atacului Charlie Hebdo. Franta, o tara in care se presupune ca valorile "fraternitate, libertate, solidaritate" sunt principii sacre. O tara in care o parte dintre supravietuitorii holocaustului, tiganii, sunt persecutati si lipsiti de drepturi si unde emigrantii africani sunt impinsi la periferiile oraselor si marginalizati in toate, facand pe multi sa devina extremisti.
Si vorbind de holocaust sa nu uitam si crimele comise de Israel (sustinut neconditionat de Statele Unite ale Americii) impotriva Palestinei. In vara anului trecut multi jurnalisti palestinieni si-au pierdut viata fiind atacati si usici de fortele armate israelite in timp ce conduceau masinile companiile de presa, clar inscriptionate cu insemnurile corespunzatoare. In cele din urma International Criminal Court a hotarat deschiderea unei anchete pentru a cerceta aceste crime si abuzuri. Raspunsul Israelului, venit din partea lui Netanyahu este ca ICC si-a depasit atributiile deoarece Palestina nu este (inca) o tara - astfel deducem ca, in conceptia acestuia, in inchisoarea in aer liber numita Palestina fiecare poate face ce vrea, neputand fi tras la raspundere. Este legala si morala bombardarea Palestinei ori de cate ori se vrea acest lucru precum si uciderea palestinienilor.
Si crimele comise impotriva jurnalistilor din America latina sunt trecute cu vederea. Sau cel putin unele, precum cele din Honduras. Acolo armata a preluat puterea inca din 2009 si conducerea tarii nu a fost recunoscuta decat de SUA si alte cateva state. De atunci cel putin o duzina de jurnalisti au fost asasinati - de catre cine? Cine ar putea avea acest interes?
In Israel, viitorul candidat pentru functia de prim ministru - Isaac Herzog - declara ca "Terorismul este terorism. Nu poate fi interpretat altfel"
"Terrorism is terrorism. There's no two ways about it"
Din pacate, se pare ca poate fi interpretat si altfel. Se pare ca exista si a existat dintotdeauna un terorism "al nostru" si un terorism "al lor".
© all rights reserved
made with by templateszoo