Anul acesta, creștere cu aproape 73% a numărului de firme...

Anul acesta, creștere cu aproape 73% a numărului de firme sucevene care și-au suspendat activitatea

Numărul firmelor din România care şi-au suspendat activitatea a fost de 10.355 în primele zece luni din 2021, în creştere cu 15,34% comparativ cu perioada similară a anului trecut, conform datelor publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). 

Cele mai multe companii care şi-au suspendat activitatea în perioada ianuarie – octombrie 2021 au fost din Bucureşti, respectiv 1.043 (în creştere cu 12,39% faţă de aceeaşi perioadă din 2020), Capitala fiind urmată de judeţele Cluj, cu 532 firme suspendate (în scădere cu 4,49%), Bihor – 452 firme (+8,92%) şi Iaşi – 417 (+12,10%).La polul opus, cele mai puţine suspendări au fost consemnate în judeţele Ialomiţa – 63 (în creştere cu 70,27% faţă de ianuarie-octombrie 2020), Alba – 75 (-60,53%) şi Caraş-Severin – 92 (+2,22%).Cele mai mari creşteri ale numărului de suspendări s-au înregistrat în judeţele Mehedinţi (plus 85,51%), Gorj (plus 77,97%) şi Suceava (plus 72,78%), în timp ce scăderile cele mai semnificative au fost consemnate în Alba (minus 60,53%), Satu Mare (minus 9,49%) şi Harghita (minus 6,59%).Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de suspendări s-a înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, respectiv 2.940 (+19,37%), alte activităţi de servicii – 1.161 suspendări (+22,21%) şi în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice – 809 suspendări (+12,67%).Conform Agerpres, în octombrie 2021 au fost consemnate 1.257 suspendări de firme, cele mai multe în Bucureşti (111) şi în judeţele Cluj (71), Argeş (68) şi Braşov (58).

Va multumim pentru ca ati citit acest articol si va invitam sa aflati si alte stiri interesante pe ACTUALITATE. Cititi aici articolul original.
December 05, 2021 at 10:59PM

Goluri de 5 hectare formate din tăieri repetate în mai multe...

Goluri de 5 hectare formate din tăieri repetate în mai multe păduri private din cadrul Ocolului silvic Dealu Negru. Cetățean prins în flagrant în timp ce dobora ilegal arbori

În cadrul controlului tematic demarat în data de 21 octombrie, Garda Forestieră Suceava a  desfășurat  acțiuni  de verificare în zone din  fondul  forestier national proprietate privată persoane fizice gestionate de către Ocolul silvic privat Dealu Negru,  precum și în zone cu vegetație forestieră din afara fondului forestier national, pe raza de competență a Gărzii Forestiere Suceava, ocazie  cu  care  au  fost  identificate diferite încălcări ale legislației silvice în vigoare.

”Astfel, parcurgând suprafața a 31 de proprietăți însumând 173 ha, arondate cantonului silvic Neagra din cadrul Ocolului silvic Dealu Negru, s-au identificat goluri provenite din extragerea repetată a produselor accidentale, în 6 proprietăți însumând circa 5 ha, care necesită reîmpădurirea în  perioada imediat următoare. De asemenea, într-o proprietate s-au identificat un număr de 22 cioate provenite de la tăieri fără drept de arbori esență rășinoase, însumând un  volum de 7,66 mc, cu o valoare a prejudiciului de 1948 lei. În altă zonă, a fost surprins un cetățean în flagrant în timp ce dobora ilegal arbori esență rășinoase din proprietatea sa; s-au identificat un număr de 12 cioate provenite de la tăieri fără drept de arbori esență rășinoase, însumând un  volum de 4,62 mc, cu o valoare a prejudiciului de 2989 lei. S-au transmis sesizări către organele de cercetare penală competente”, a arătat șeful Gărzii Forestiere Suceava, Mihai Gășpărel.

Va multumim pentru ca ati citit acest articol si va invitam sa aflati si alte stiri interesante pe ACTUALITATE.Cititi aici articolul original.
October 26, 2021 at 10:59PM

Cetatea Sucevei, unul dintre cele mai emblematice atracții ale Bucovinei

Cetatea de Scaun a Sucevei este unul dintre cele mai emblematice atracții ale Bucovinei. Încărcată cu istorie și legende, însă abandonată timp de 300 de ani, Cetatea Sucevei a trecut prin ample lucrări de renovare în anul 2004, cu ocazia comemorării a 500 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare.

De fapt, este recomandată folosirea termenului de Cetatea de Scaun a Sucevei, nu cel de Cetatea Sucevei, având în vedere că au existat două cetăți în Suceava. Este vorba despre Cetatea de Scaun și Cetatea de Apus (Cetatea Șcheia), cea din urmă aflându-se într-un stadiu avansat de degradare. Ambele cetăți au fost construite de Petru Mușat, domn al Moldovei între 1375 și 1391.

Cetatea de Scaun a Sucevei făcea parte din sistemul de fortificații construit în Moldova la sfârșitul secolului XIV, după apariția amenințării otomane. Acest sistem de fortificații era alcătuit din așezări fortificate (mânăstiri cu ziduri înalte și cetăți de importanță strategică). Toate aveau ca scop principal al apărarea, fiind întărite cu ziduri de piatră, valuri de pământ sau șanțuri adânci.

Cetatea de Scaun a Sucevei a apărut pentru prima oară într-un document la data de 10 februarie 1388, fiind inclusă într-un text al lui Petru Mușat. Între anii 1393 și 1395, cetatea mai este menționată și în alte documente din Moldova.

Fortificată de Ștefan cel Mare și distrusă de Dumitrașcu Cantacuzino

În secolul XV, Cetatea de Scaun a Sucevei a fost fortificată de Ștefan cel Mare, domn al Moldovei între 1457 și 1504. Însă, în XVII, cetatea a fost parțial distrusă de Dumitrașcu Cantacuzino, la ordinul Înaltei Porți de la Constantinopol. Astfel, timp de aproape 300 de ani, Cetatea de Scaun a Sucevei a rămas abandonată, degradându-se tot mai mult.

La începutul secolului XX, Karl A. Romstorfer, arhitect austriac, a efectuat lucrări de restaurare a Cetății de Scaun a Sucevei. Romstorfer a desfășurat și primele săpături arheologice aici și a consolidat părțile care erau în pericol de prăbușire.

Sursa foto: Shutterstock

În 1951, la inițiativa Academiei Române, la Cetatea de Scaun a Sucevei a fost organizat primul șantier școală de arheologie medievală din România, descoperindu-se că au existat mai multe etape de construire a cetății. Între anii 1961 și 1970, cetatea a trecut prin lucrări de consolidare și restaurare. Atunci, paraclisul refăcut de Ștefan cel Mare a fost consolidate, iar unele ziduri au fost înălțate.

Lucrări de restaurare cu ocazia comemorării a 500 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare

Totuși, Cetatea de Scaun a Sucevei nu mai are zidurile nordice, care s-au prăbușit în timpul cutremurului din 1684.

În 2004, cu ocazia comemorării a 500 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare, lucrări de restaurare parțială au fost desfășurate la Cetatea de Scaun a Sucevei. Printre acestea s-au numărat consolidarea arcadelor de la interior și restaurarea podului de acces. Începând cu anul 2005, Cetatea de Scaun a Sucevei găzduiește expoziții de pictură sau alte teme diverse.

De asemenea, Cetatea de Scaun a Sucevei a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava în 2015.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Trădarea polonezilor, pedepsită aspru de Ştefan Cel Mare. Una dintre cele mai mari VICTORII ale românilor

Lucruri esenţiale pe care sigur nu le ştiai despre Mănăstirea Putna

Muzeul Bucovinei a fost numit muzeu de importanţă naţională

Doi studenţi din Suceava şi-au donat bursele pentru a cumpăra elevilor kit-uri de roboţi

Articolul Cetatea Sucevei, unul dintre cele mai emblematice atracții ale Bucovinei apare prima dată în Descopera.

Articol original