Mânăstirile din Bucovina pe care trebuie neapărat să le vizitezi

Mânăstirile pictate din Bucovina sunt printre cele mai frumoase din lumea creștină. Mânăstirile din Bucovina nu sunt lăudate doar pentru frumusețea și calitatea artizanală, ci și pentru rezistența lor de-a lungul secolelor și semnificația lor culturală.

Aceste mănăstiri, răsfirate de-a lungul unei zone întinse din Bucovina, datează în principal din secolele al XV-lea și al XVI-lea, o perioadă în care Moldova ortodoxă se lupta cu forțele Imperiului Otoman aflate în expansiune.

Mănăstirile din Bucovina sunt apreciate în principal pentru frescele lor frumos colorate de la exterior, dintre care multe au supraviețuit iernilor crude din regiune și au rămas relativ intacte. Picturile de pe pereții exteriori au slujit atât ca expresii ale credinței, cât și ca o metodă eficientă de transmitere a unor povești biblice importante către o parohie formată în principal din soldați și țărani care nu puteau să scrie și să citească.

Mai multe mănăstiri din Bucovina au fost incluse în lista Patrimoniului Mondial UNESCO

Mănăstirea Putna este prima și cea mai importantă ctitorie a domnitorului Ștefan cel Mare. De mai bine de 500 de ani, Mănăstirea Putna primește credincioșii fascinați de istoria și legendele sale, fiind situată între Obcinele Bucovinei. Peisajul este unul pitoresc, înconjurat de dealuri împădurite și sălbatice.

Mănăstirea Voroneț este probabil cea mai cunoscută biserică din România, fiind celebră pentru frescele sale spectaculoase zugrăvite în pigmentul cunoscut drept „Albastru de Voroneț”. Mănăstirea Voroneț, numită și „Capela Sixtină a Estului”, a fost inclusă în lista Patrimoniului Mondial UNESCO în 1933.

În același an, UNESCO a mai inclus în patrimoniul mondial și alte mănăstiri din Bucovina, precum Moldovița, Sucevița și Humor.

Una dintre cele mai renumite ctitorii ale Evului Mediu moldovenesc

Cu mult timp în urmă, în locul Mănăstirii Moldovița, mai mulți pustnici au întemeiat o biserică de lemn, în jurul căreia au fost înălțate chilii, astfel formându-se o colectivitate duhovnicească. Odată cu extinderea sa, biserica de lemn a fost înlocuită cu una de piatra, ale cărei ruine mai pot fi observate și în ziua de astăzi. În apropierea ruinelor, la începutul secolului al XVI-lea, a fost ridicată actuala mănăstire.

Mănăstirea Sucevița este înconjurată de un zid de piatră construit pentru a o apăra de invadatori. Flancată de cinci turnuri de pază întărite, Sucevița este ctitoria fraților Movilă, familie de boieri și domnitori. Potrivit legendelor locale, în același loc s-ar fi aflat înainte o biserică din lemn. Mai apoi, pentru a-i fi iertate păcatele, o femeie a adus cu carul tras de boi, timp de 30 de ani, piatra pentru construirea mânăstirii.

Mănăstirea Humor este una dintre cele mai renumite ctitorii ale Evului Mediu moldovenesc și seamănă cu o citadelă în miniatură. Mănăstirea Humor are chiar și un turn de veghe, ridicat de domnitorul Vasile Lupu, care a înconjurat biserica cu ziduri masive din piatră.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Descoperiri importante la Mănăstirea Văratec, unde se află mormântul Veronicăi Micle

Acum 533 de ani începea construirea „Capelei Sixtine a Estului”. Străinii au rămas uimiţi de frumuseţea acestei mănăstiri româneşti

Bucovina, ţara „pădurilor de fagi”, alipită forţat de habsburgi şi sovietici – GALERIE FOTO

O comună din Bucovina a fost încadrată în topul unui faimos site de călătorii. Străinii sunt fascinaţi de culorile ei

Articolul Mânăstirile din Bucovina pe care trebuie neapărat să le vizitezi apare prima dată în Descopera.

Articol original

Cetatea Sucevei, unul dintre cele mai emblematice atracții ale Bucovinei

Cetatea de Scaun a Sucevei este unul dintre cele mai emblematice atracții ale Bucovinei. Încărcată cu istorie și legende, însă abandonată timp de 300 de ani, Cetatea Sucevei a trecut prin ample lucrări de renovare în anul 2004, cu ocazia comemorării a 500 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare.

De fapt, este recomandată folosirea termenului de Cetatea de Scaun a Sucevei, nu cel de Cetatea Sucevei, având în vedere că au existat două cetăți în Suceava. Este vorba despre Cetatea de Scaun și Cetatea de Apus (Cetatea Șcheia), cea din urmă aflându-se într-un stadiu avansat de degradare. Ambele cetăți au fost construite de Petru Mușat, domn al Moldovei între 1375 și 1391.

Cetatea de Scaun a Sucevei făcea parte din sistemul de fortificații construit în Moldova la sfârșitul secolului XIV, după apariția amenințării otomane. Acest sistem de fortificații era alcătuit din așezări fortificate (mânăstiri cu ziduri înalte și cetăți de importanță strategică). Toate aveau ca scop principal al apărarea, fiind întărite cu ziduri de piatră, valuri de pământ sau șanțuri adânci.

Cetatea de Scaun a Sucevei a apărut pentru prima oară într-un document la data de 10 februarie 1388, fiind inclusă într-un text al lui Petru Mușat. Între anii 1393 și 1395, cetatea mai este menționată și în alte documente din Moldova.

Fortificată de Ștefan cel Mare și distrusă de Dumitrașcu Cantacuzino

În secolul XV, Cetatea de Scaun a Sucevei a fost fortificată de Ștefan cel Mare, domn al Moldovei între 1457 și 1504. Însă, în XVII, cetatea a fost parțial distrusă de Dumitrașcu Cantacuzino, la ordinul Înaltei Porți de la Constantinopol. Astfel, timp de aproape 300 de ani, Cetatea de Scaun a Sucevei a rămas abandonată, degradându-se tot mai mult.

La începutul secolului XX, Karl A. Romstorfer, arhitect austriac, a efectuat lucrări de restaurare a Cetății de Scaun a Sucevei. Romstorfer a desfășurat și primele săpături arheologice aici și a consolidat părțile care erau în pericol de prăbușire.

Sursa foto: Shutterstock

În 1951, la inițiativa Academiei Române, la Cetatea de Scaun a Sucevei a fost organizat primul șantier școală de arheologie medievală din România, descoperindu-se că au existat mai multe etape de construire a cetății. Între anii 1961 și 1970, cetatea a trecut prin lucrări de consolidare și restaurare. Atunci, paraclisul refăcut de Ștefan cel Mare a fost consolidate, iar unele ziduri au fost înălțate.

Lucrări de restaurare cu ocazia comemorării a 500 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare

Totuși, Cetatea de Scaun a Sucevei nu mai are zidurile nordice, care s-au prăbușit în timpul cutremurului din 1684.

În 2004, cu ocazia comemorării a 500 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare, lucrări de restaurare parțială au fost desfășurate la Cetatea de Scaun a Sucevei. Printre acestea s-au numărat consolidarea arcadelor de la interior și restaurarea podului de acces. Începând cu anul 2005, Cetatea de Scaun a Sucevei găzduiește expoziții de pictură sau alte teme diverse.

De asemenea, Cetatea de Scaun a Sucevei a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava în 2015.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Trădarea polonezilor, pedepsită aspru de Ştefan Cel Mare. Una dintre cele mai mari VICTORII ale românilor

Lucruri esenţiale pe care sigur nu le ştiai despre Mănăstirea Putna

Muzeul Bucovinei a fost numit muzeu de importanţă naţională

Doi studenţi din Suceava şi-au donat bursele pentru a cumpăra elevilor kit-uri de roboţi

Articolul Cetatea Sucevei, unul dintre cele mai emblematice atracții ale Bucovinei apare prima dată în Descopera.

Articol original

Ceremonial militar-religios la statuia lui Ștefan cel Mare de la Băcăoani

Astăzi, la Ansamblul Monumental al lui Ștefan cel Mare, din localitatea Băcăoani, comuna Muntenii de Jos, Consiliul Județean Vaslui a organizat manifestarea ”Biruit-au Ștefan Vodă la Vaslui. 10 ianuarie 1475”, marcându-se, astfel, împlinirea a 546 de ani de la strălucită victorie a lui Ștefan cel Mare, ce i-a adus faimă în toată Europa.

Evenimentul a debutat cu oficierea slujbei religioase de către un sobor de preoți, condus de părintele protopop de Vaslui, Adrian Chirvasă, care a vorbit despre sfințenia lui:

”Ștefan cel Mare a fost cel care s-a dovedit a fi un atlet al credinței așa cum a fost numit. În viața Sfântului Ștefan, ca în viața fiecărui om, găsim și bune, dar găsim și rele. Ca în viața oricărui sfânt de fapt. De ce? Pentru că Sfântul Ștefan nu este un înger venit din cer pe pământ, ci e un om care a urcat de pe pământ la ceruri. Biserica îl are ca sfânt, iar poporul român l-a declarat cea mai iubită personalitate a tuturor timpurilor”.

La rândul său, președintele Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu, a precizat că Ştefan cel Mare a pus biruinţele în luptele purtate nu pe seama iscusinţei sale, ci a voii şi puterii lui Dumnezeu.

”Ștefan cel Mare, o personalitate covârșitoare a acestor locuri, a dus statul moldovenesc la cea mai mare putere și întindere a sa. Nu era numai un ostaș, era un apărător al bisericii și ctitor de biserici. Era un om de cultură, pentru că avea sfetnici buni, oameni cultivați, care îndeplineau misiuni în afara țării. Era un strateg desăvârșit, pentru că numai cu o asemenea vedere și abordare putea să se impună în fața marii puteri de la acea vreme, imperiul otoman. Ștefan a fost un exemplu pentru toți. Poate Ștefan trebuie să ne amintească și de cel mai important moment din istoria sa, lupta de la Podul Înalt. Având puține resurse bănești și materiale, el a ridicat oastea din rândurile poporului său, capabilă să înfrunte cu succes cea mai importantă forță imperială de atunci, imperiul otoman. E bine să ne amintim și de modestia cu care i-a condus timp de mulți ani pe moldoveni. Cronicarul ne spune că după victoria de la Podul Înalt, unde au căzut foarte mulți oșteni, Ștefan cel Mare a postit timp de 40 de zile și a dat poruncă strașnică, pentru ca nimeni să nu spună că victoria aceasta a fost numai a lui, ci se datorează lui Dumnezeu. In fiecare an organizăm această manifestare și sper să ne reamintească tuturor de personalitatea marelui voievod, care să fie de mare folos pentru viitorime”, a declarat Dumitru Buzatu, președintele Consiliul Județean Vaslui.

Invitat la manifestare, prof.univ. Cătălin Turliuc a evocat personalitatea lui Ștefan, dar și momentul bătăliei de la 10 ianuarie 1475.

”Cei 47 de ani, trei luni și două săptămâni, în care Ștefan a păstorit Moldova, au fost ani deopotrivă de război, marele voievod purtând nu mai puțin de 36 de războaie. Au fost ani de zidire, pentru că dincolo de cele 32 de lăcașuri de cult pe care le-a ctitorit, a ridicat o cetate nouă la Roman, a dat Moldovei strălucirea, pe care secolul al XV-lea nu a dat-o multor conducători ai acelor vremuri. Ștefan a mizat întotdeauna pe credință și putere, un binom care trebuie să fie pildă pentru noi și astăzi”, a spus Cătălin Turliuc.

Evenimentul a mai cuprins un moment artistic, prezentat de actorii de la Teatrul ”Victor Ion Popa” din Bârlad și s-a încheiat cu depuneri de coroane de flori.

Ceremonialul militar a fost asigurat de către Brigada 15 Mecanizată ”Podul Înalt” Iași.

General de brigadă Daniel Pop, comandantul unității, însoțit de fostul comandant al Corpului 10 Armată ”Ștefan cel Mare și Sfânt”, general (r) Mircea Chelaru, a depus o coroană la Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare.

”Priviți la statuie! Este o bornă de aducere aminte permanentă că niciodată pe aici nu s-a putut trece, decât dacă erai prieten. Ștefan cel Mare nu este mare doar pentru că i s-a spus acest lucru, ci pentru că a girat măreție. Măreția și gloria nu se urlă, se rabdă, se suferă. Este simbolul devenirii noastre și prin el noi ne regăsim într-o minunată devenire în civilizația unei Europe, care ne datorează încă mult”, a spus Mircea Chelaru.

Manifestarea a fost organizată cu sprijinul Muzeului Județean ”Ștefan cel Mare” Vaslui, Centrului Județean de Creație și Promovare a Culturii Tradiționale Vaslui și al Centrului Militar Județean Vaslui.

• 

• 

• 

• 

• 

Articolul Ceremonial militar-religios la statuia lui Ștefan cel Mare de la Băcăoani apare prima dată în Actual Vaslui.

Articol original