Cetatea Sucevei, unul dintre cele mai emblematice atracții ale Bucovinei

Cetatea de Scaun a Sucevei este unul dintre cele mai emblematice atracții ale Bucovinei. Încărcată cu istorie și legende, însă abandonată timp de 300 de ani, Cetatea Sucevei a trecut prin ample lucrări de renovare în anul 2004, cu ocazia comemorării a 500 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare.

De fapt, este recomandată folosirea termenului de Cetatea de Scaun a Sucevei, nu cel de Cetatea Sucevei, având în vedere că au existat două cetăți în Suceava. Este vorba despre Cetatea de Scaun și Cetatea de Apus (Cetatea Șcheia), cea din urmă aflându-se într-un stadiu avansat de degradare. Ambele cetăți au fost construite de Petru Mușat, domn al Moldovei între 1375 și 1391.

Cetatea de Scaun a Sucevei făcea parte din sistemul de fortificații construit în Moldova la sfârșitul secolului XIV, după apariția amenințării otomane. Acest sistem de fortificații era alcătuit din așezări fortificate (mânăstiri cu ziduri înalte și cetăți de importanță strategică). Toate aveau ca scop principal al apărarea, fiind întărite cu ziduri de piatră, valuri de pământ sau șanțuri adânci.

Cetatea de Scaun a Sucevei a apărut pentru prima oară într-un document la data de 10 februarie 1388, fiind inclusă într-un text al lui Petru Mușat. Între anii 1393 și 1395, cetatea mai este menționată și în alte documente din Moldova.

Fortificată de Ștefan cel Mare și distrusă de Dumitrașcu Cantacuzino

În secolul XV, Cetatea de Scaun a Sucevei a fost fortificată de Ștefan cel Mare, domn al Moldovei între 1457 și 1504. Însă, în XVII, cetatea a fost parțial distrusă de Dumitrașcu Cantacuzino, la ordinul Înaltei Porți de la Constantinopol. Astfel, timp de aproape 300 de ani, Cetatea de Scaun a Sucevei a rămas abandonată, degradându-se tot mai mult.

La începutul secolului XX, Karl A. Romstorfer, arhitect austriac, a efectuat lucrări de restaurare a Cetății de Scaun a Sucevei. Romstorfer a desfășurat și primele săpături arheologice aici și a consolidat părțile care erau în pericol de prăbușire.

Sursa foto: Shutterstock

În 1951, la inițiativa Academiei Române, la Cetatea de Scaun a Sucevei a fost organizat primul șantier școală de arheologie medievală din România, descoperindu-se că au existat mai multe etape de construire a cetății. Între anii 1961 și 1970, cetatea a trecut prin lucrări de consolidare și restaurare. Atunci, paraclisul refăcut de Ștefan cel Mare a fost consolidate, iar unele ziduri au fost înălțate.

Lucrări de restaurare cu ocazia comemorării a 500 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare

Totuși, Cetatea de Scaun a Sucevei nu mai are zidurile nordice, care s-au prăbușit în timpul cutremurului din 1684.

În 2004, cu ocazia comemorării a 500 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare, lucrări de restaurare parțială au fost desfășurate la Cetatea de Scaun a Sucevei. Printre acestea s-au numărat consolidarea arcadelor de la interior și restaurarea podului de acces. Începând cu anul 2005, Cetatea de Scaun a Sucevei găzduiește expoziții de pictură sau alte teme diverse.

De asemenea, Cetatea de Scaun a Sucevei a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava în 2015.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Trădarea polonezilor, pedepsită aspru de Ştefan Cel Mare. Una dintre cele mai mari VICTORII ale românilor

Lucruri esenţiale pe care sigur nu le ştiai despre Mănăstirea Putna

Muzeul Bucovinei a fost numit muzeu de importanţă naţională

Doi studenţi din Suceava şi-au donat bursele pentru a cumpăra elevilor kit-uri de roboţi

Articolul Cetatea Sucevei, unul dintre cele mai emblematice atracții ale Bucovinei apare prima dată în Descopera.

Articol original

Cetatea Alba Iulia, cel mai impunător monument baroc al Transilvaniei

Cetatea Alba Iulia, sau Cetatea Alba Carolina, este atracția principală a orașului Alba Iulia. În cadrul acestei cetăți în formă de stea cu șapte colțuri sunt situate, printre altele, muzee, biserici și Sala Unirii.

Cetatea de la Alba Iulia este cea mai mare din țara noastră, fiind în picioare de mai bine de 300 de ani. Fiecare cetate ridicată aici a cuprins-o pe cea din urmă: castrul ridicat de romani, cetatea medievală și Cetatea Alba Carolina.

Primul proiect al fortificației a fost realizat de către arhitectul italian Giovanni Morando Visconti, care a condus și prima etapă a lucrărilor. Giovanni Morando Visconti a murit de ciumă și a fost înmormântat în Catedrala Romano-Catolică Sf. Mihail, situată în interiorul cetății.

Locul în care s-a desfășurat Marea Adunare Națională de la Alba Iulia

Piatra de temelie a Cetății Alba Iulia a fost pusă la data de 4 noiembrie 1715. În general, istoricii consideră că lucrările au fost finalizate în anul 1738, deși au mai fost desfășurate și alte lucrări în anii ce au urmat.

În antichitate, în locul Cetății Alba Iulia era situat castrul roman Apulum. Orașul Alba Iulia a fost între anii 1541 și 1711 reședința principilor Transilvaniei, fiind capitala politică a Principatului Transilvaniei. Între anii 1595–1596, sub Sigismund Báthory, și între 1600–1601, sub Mihai Viteazul, Alba Iulia a fost reședința conducătorului politic al Moldovei, Transilvaniei și Țării Românești.

Cetatea Alba Iulia are formă de stea cu șapte colțuri. Sursa foto: Shutterstock

La 1 decembrie 1918, în cetate s-a desfășurat Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, prin care a fost legitimată popular unirea Transilvaniei și a Banatului cu Regatul României. În 1922, la Alba Iulia a avut loc ceremonia oficială de încoronare a regilor României Mari, Ferdinand I și Maria. Astfel, momentul a consacrat importanța simbolică a orașului.

Cetatea Alba Iulia a fost atacată doar o singură dată, însă niciodată cucerită

Cetatea Alba Iulia are formă de stea cu șapte colțuri, astfel că în centrul său se formează „incinta de siguranță” a fortificației, cea mai importantă și mai bine protejată zonă. Bastioanele cetății au denumiri speciale, asociate cu patroni laici sau religioși. Zidurile au la bază 2,5 metri grosime, iar înălțimea acestora depășește 10 metri.

Cetatea Alba Iulia este cel mai impunător monument baroc al Transilvaniei. Cetatea a avut rol militar, de apărare, dat de sistemul de bastioane, de artileria cu care a fost înzestrată, precum și de trupele existente în interiorul ei. Cetatea Alba Iulia a fost atacată doar o singură dată în existența ei militară, însă nu a fost niciodată cucerită. Atacul a avut loc în 1849, atunci când 8.000 de soldați maghiari au asediat-o, însă fără succes.

În anii recenți, Cetatea Alba Iulia a trecut prin lucrări de restaurare importante, astfel că a devenit una dintre principalele atracții turistice ale României.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Care sunt cele mai importante cetăți din Dobrogea

Construirea unui bloc peste vestigiile cetăţii antice Tomis, sistată

Bucăţi din cetatea antică Tomis, aruncate pe câmp. Arheolog: S-au distrus mărturii din istoria Constanţei

Troia Carpaţilor, o cetate de trei ori mai mare decât cea descrisă de Homer, descoperită în România

Articolul Cetatea Alba Iulia, cel mai impunător monument baroc al Transilvaniei apare prima dată în Descopera.

Articol original

Histria, primul oraș construit pe meleagurile României

Histria a fost unul dintre cele mai importante oraşe-colonii-cetăţi ridicate de grecii antici pe teritoriul de astăzi al României. Alături de cetăți similare precum Callatis, Tomis şi Aegyssus, Histria a jucat un rol important în istoria României.

Numele Histria provine de la Istros, aceasta fiind denumirea dată de grecii antici fluviului Dunărea.

Histria a fost primul oraș în adevăratul sens al cuvântului ridicat pe meleagurile noastre. Coloniștii greci s-au stabilit la gurile Dunării și au ridicat Histria în jurul anului 657 î.Hr. (conform istoricului Eusebiu din Cezareea) sau anul 630 î.Hr. (potrivit Skymnos).

Orașul Histria a trecut printr-o dezvoltare continuă timp de 1.300 de ani. Histria a fost implicată în revolta orașelor pontice împotriva regelui macedonean Lisimah, conflictul împotriva Bizanțului și în războiul dintre romani și regele Mithridates VI Eupator. Grecii antici din Histria s-au aliat cu Zalmodegikos şi Rhemaxos, căpeteniile locale ale geților, iar la un moment dat orașul a fost stăpânit de Burebista. După moartea regelui, Histria ajunge sub stăpânirea romanilor. În ciuda faptului că Histria și-a pierdut astfel autonomia, stăpânirea romană a adus o perioadă de prosperitate economică și culturală.

De ce a fost Histria abandonată definitiv?

De-a lungul istoriei sale tulbure, Histria a fost cucerită, distrusă și reconstruită de mai multe ori. Histria a fost distrusă pentru ultima oară în secolul al VII-lea d.Hr., în urma atacurilor și invaziilor repetate ale triburilor slave și avare. Printre altele, Histria ar fi fost abandonată definitiv din cauza astupării vechiului golf de la Marea Neagră, acolo unde era situat portul orașului. În urma depunerii de material adus continuu de apa Dunării, golful a devenit acum complexul lagunar Razim-Sinoie.

În timp, arheologii au descoperit că aici au fost bătute primele monede de pe teritoriul actual al României, evenimentul având loc între anii 480 și 475 î.Hr.

Primele cercetări detaliate la Histria, desfășurate în 1914

Ruinele cetății Histria au fost identificate în 1868 de către arheologul Ernest Desjardin. Totuși, primele cercetări detaliate au fost desfășurate în 1914, fiind coordonate de Vasile Pârvan. Rămășițele cetății Histria sunt situate pe malul lacului Sinoie. Atunci când cetatea a fost construită, lacul Sinoe era, de fapt, un golf deschis la Marea Neagră.

În afară de ruinele templelor grecești, străzile pavate și băile termale, turiștii mai pot vizita centrul orașului și ruinele uneia dintre cele mai mari și mai vechi biserici creștine din zonă. Aceasta datează din secolul VI d.Hr. și a fost o bazilică episcopală, ceea ce sugerează că la acea vreme Histria avea rangul de episcopie.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Care sunt cele mai importante cetăți din Dobrogea

Care este cel mai vechi oraş din România?

Descoperire arheologică în Constanţa: o necropolă de acum 1.500 de ani, de la apariţia creştinismului pe acest teritoriu

Scandalul blocului ridicat la Constanţa deasupra unor vestigii. Arheolog: E ca şi cum ai da Turnul Eiffel la fier vechi

Articolul Histria, primul oraș construit pe meleagurile României apare prima dată în Descopera.

Articol original

Bucată dintr-un sarcofag de epocă romană, găsită în locuința unui constănțean

O bucată dintr-un sarcofag de epocă romană a fost găsită vineri în locuința unui constănțean.

Polițiști de la Protejarea Patrimoniului Cultural Național, din cadrul IPJ Constanța, au ridicat, vineri, în vederea indisponibilizării, de la locuința unui bărbat din localitatea Valu lui Traian, un bun cultural susceptibil a face parte din patrimoniul cultural național.

Bunul reprezintă o bucată dintr-un sarcofag de epocă romană, care ar proveni din cetatea Tomis, aflată pe teritoriul municipiului Constanța, ulterior fiind folosită ca material de construcție la valul mare de piatră (din apropierea comunei Valu lui Traian) .

Bunul cultural a fost datat de un expert din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța ca aparținând epocii romane (sec. al II/III-lea) și evaluat la aproximativ 2.500 de euro.

Polițiștii constănțeni continuă cercetările în cadrul unui dosar penal pentru furt calificat de bunuri care fac parte din patrimoniul cultural și tăinuire.

Vă recomandăm să citiți și:

Ferma unui bogătaş din Epoca Romană, descoperită de arheologi la Alba Iulia. Ce au găsit în vila antică

Un mozaic unicat din epoca romană, reprezentând muncile lui Hercule, a fost descoperit în Cipru – VIDEO

Prima autostradă a Europei, datând din în epoca romană, va fi ”readusă la viaţă”

Misterul mormântului unei tinere romane, îngropată la Londra, a fost elucidat

Articolul Bucată dintr-un sarcofag de epocă romană, găsită în locuința unui constănțean apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original