Cetatea Sucevei, unul dintre cele mai emblematice atracții ale Bucovinei

Cetatea de Scaun a Sucevei este unul dintre cele mai emblematice atracții ale Bucovinei. Încărcată cu istorie și legende, însă abandonată timp de 300 de ani, Cetatea Sucevei a trecut prin ample lucrări de renovare în anul 2004, cu ocazia comemorării a 500 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare.

De fapt, este recomandată folosirea termenului de Cetatea de Scaun a Sucevei, nu cel de Cetatea Sucevei, având în vedere că au existat două cetăți în Suceava. Este vorba despre Cetatea de Scaun și Cetatea de Apus (Cetatea Șcheia), cea din urmă aflându-se într-un stadiu avansat de degradare. Ambele cetăți au fost construite de Petru Mușat, domn al Moldovei între 1375 și 1391.

Cetatea de Scaun a Sucevei făcea parte din sistemul de fortificații construit în Moldova la sfârșitul secolului XIV, după apariția amenințării otomane. Acest sistem de fortificații era alcătuit din așezări fortificate (mânăstiri cu ziduri înalte și cetăți de importanță strategică). Toate aveau ca scop principal al apărarea, fiind întărite cu ziduri de piatră, valuri de pământ sau șanțuri adânci.

Cetatea de Scaun a Sucevei a apărut pentru prima oară într-un document la data de 10 februarie 1388, fiind inclusă într-un text al lui Petru Mușat. Între anii 1393 și 1395, cetatea mai este menționată și în alte documente din Moldova.

Fortificată de Ștefan cel Mare și distrusă de Dumitrașcu Cantacuzino

În secolul XV, Cetatea de Scaun a Sucevei a fost fortificată de Ștefan cel Mare, domn al Moldovei între 1457 și 1504. Însă, în XVII, cetatea a fost parțial distrusă de Dumitrașcu Cantacuzino, la ordinul Înaltei Porți de la Constantinopol. Astfel, timp de aproape 300 de ani, Cetatea de Scaun a Sucevei a rămas abandonată, degradându-se tot mai mult.

La începutul secolului XX, Karl A. Romstorfer, arhitect austriac, a efectuat lucrări de restaurare a Cetății de Scaun a Sucevei. Romstorfer a desfășurat și primele săpături arheologice aici și a consolidat părțile care erau în pericol de prăbușire.

Sursa foto: Shutterstock

În 1951, la inițiativa Academiei Române, la Cetatea de Scaun a Sucevei a fost organizat primul șantier școală de arheologie medievală din România, descoperindu-se că au existat mai multe etape de construire a cetății. Între anii 1961 și 1970, cetatea a trecut prin lucrări de consolidare și restaurare. Atunci, paraclisul refăcut de Ștefan cel Mare a fost consolidate, iar unele ziduri au fost înălțate.

Lucrări de restaurare cu ocazia comemorării a 500 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare

Totuși, Cetatea de Scaun a Sucevei nu mai are zidurile nordice, care s-au prăbușit în timpul cutremurului din 1684.

În 2004, cu ocazia comemorării a 500 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare, lucrări de restaurare parțială au fost desfășurate la Cetatea de Scaun a Sucevei. Printre acestea s-au numărat consolidarea arcadelor de la interior și restaurarea podului de acces. Începând cu anul 2005, Cetatea de Scaun a Sucevei găzduiește expoziții de pictură sau alte teme diverse.

De asemenea, Cetatea de Scaun a Sucevei a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava în 2015.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Trădarea polonezilor, pedepsită aspru de Ştefan Cel Mare. Una dintre cele mai mari VICTORII ale românilor

Lucruri esenţiale pe care sigur nu le ştiai despre Mănăstirea Putna

Muzeul Bucovinei a fost numit muzeu de importanţă naţională

Doi studenţi din Suceava şi-au donat bursele pentru a cumpăra elevilor kit-uri de roboţi

Articolul Cetatea Sucevei, unul dintre cele mai emblematice atracții ale Bucovinei apare prima dată în Descopera.

Articol original

În ce regiuni ale țării locuiesc cei mai mulți români care nu vor să se vaccineze împotriva COVID-19

Cele mai puține persoane vaccinate în raport cu numărul total al populației din județ sunt în Suceava, Botoșani, Giurgiu, Bacău și Neamț, potrivit datelor comunicate de medicul Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare împotriva COVID-19.

Aproape toate județele codașe în ceea ce privește rezultatele campaniei de vaccinare sunt din Moldova. Excepție este județul Giurgiu care se află spre finalul listei. Medicul Valeriu Gheorghiță a încercat marți, în cadrul unei conferințe de presă, să explice de ce oamenii din județele menționate nu vor să se vaccineze.

„Sunt județe în care, probabil, numărul persoanelor care au trecut prin boală este mare. Acesta este unul dintre motivele pentru care oamenii amână”, a mai spus Valeriu Gheorghiță. Alt motiv este dezinformarea populație care apare în special în rândul peroanelor în vârstă din mediul rural, a precizat Gheorghiță.

În județul Suceava, acoperirea vaccinală este de 10,4% din populația rezidentă, a dezvăluit Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare. Acesta a mai spus că dacă este eliminată populația sub 16 ani rezultă o acoperire de doar 13% din totalul populației.

Este nevoie de implicarea autorităților locale

În județul Botoșani procentele sunt 11% și 13,40%, în Giurgiu 11,38% și 13,51%, în Bacău 11,40% și 14,11%, iar în Neamț 11,9% și 14,45%.

În aceste regiuni este nevoie de implicarea autorităților locale, a arătat medicul Gheorghiță, potrivit Mediafax.

„În momentul de față este important ca la nivel local reprezentanții autorităților să se implice cât se poate de mult în tot ceea ce înseamnă campania de vaccinare, începând de la informare și comunicare până la organizarea efectivă a activităților. În mod deosebit în mediul rural cred că puterea exemplului, mai ales a celor care se bucură de credibilitate crescută, de exemplu primarul, numărul celor care doresc să se vaccineze este mai mare”, a explicat Valeriu Gheorghiță.

La polul opus se află București și județele Cluj și Sibiu care au o acoperire vaccinală cuprinsă între 28% și 35% din totalul populației.

Articolul În ce regiuni ale țării locuiesc cei mai mulți români care nu vor să se vaccineze împotriva COVID-19 apare prima dată în Descopera.

Articol original

Vidul legislativ, exploatat cu succes, a dus la Mica Unire a lui Cuza

Anul 1848. Europa este, din nou, în fierbere. Au loc numeroase revoluţii, impulsionate de ideile naţionalismului, ce se răspândesc în toate sferele societăţii. În provinciile locuite de români reapare ideea unirii, care putea fi făcută în momentul în care contextul internaţional era favorabil. Se face un prim pas: Gheorghe Bibescu desfiinţează Vama din Focşani, principalul punct vamal al Ţării Româneşti, aflat la graniţa cu Moldova.

Citeşte şi Ocaua lui Cuza şi sistemul metric care au aliniat Principatele Unite la sistemul european

 

Citeşte şi Tabloul ”Proclamarea Unirii”, de Theodor Aman, expus la Muzeul Naţional de Istorie a României

 

În timpul Războiului Crimeii (1853-1856), unirea Principatelor devine un subiect de discuţie tot mai întâlnit, acţionându-se pentru realizarea dezideratului. În acest sens, un rol important a jucat propaganda unionistă, care şi-a desfăşurat activitatea îndeosebi în Franţa, deoarece împăratul Napoleon al III-lea era principalul lider politic internaţional care susţinea ideea unirii celor două Principate româneşti.

Prin încheierea Tratatului de pace de la Paris (30 martie 1856), atât Moldova cât şi Ţara Românească erau puse sub protecţia colectivă a marilor puteri europene, urmând să se constituie Divanuri ad-hoc – adunări cu rol consultativ, având misiunea de a face propuneri referitoare la concretizarea unirii Principatelor. La început, ideea unirii celor două formaţiuni statale nu a fost împărtăşită de unii boieri moldoveni, care nu doreau limitarea rolului Moldovei în cadrul viitorului stat şi, de asemenea, refuzau mutarea capitalei la Bucureşti.

La 9 august 1857, împăratul Napoleon al III-lea şi regina Victoria au o întrevedere la Osborne, în Anglia, unde discută despre o unire parţială a Principatelor, urmând a avea doi domnitori, două guverne şi două Adunări Legislative. În Moldova şi Ţara Românească au loc alegeri, în urma cărora Divanurile ad-hoc dau avizul favorabil pentru realizarea unirii.

La 19 august 1858, puterile europene, întrunite la Paris, adoptă documentul cunoscut sub numele de „Convenţia de la Paris”, al cărui punct principal îl constituie stabilirea statutului Principatelor, ca fiind unul de autonomie sub suzeranitatea Porţii şi rămânerea sub protecţia marilor puteri europene. Acest act va juca rolul unei adevărate Constituţii.

Citeşte continuarea aici!

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 24 ianuarie:

1458 – Matei Corvin este ales rege al Ungariei.

1712 – S-a născut Frederic al II-lea, supranumit „cel Mare”, rege al Prusiei, din dinastia Hohenzolern (1740-1786);

1732 – S-a născut scriitorul şi dramaturgul Pierre-Augustin Caron de Beaumarchais, autorul unor texte de teatru, dintre care două s-au bucurat de o mare popularitate: „Bărbierul din Sevilla” şi „Nunta lui Figaro”.

1849 – S-a născut Badea Cârţan, ţăran român, celebru pentru călătoria sa pe jos până la Roma pentru a vedea Columna lui Traian şi alte mărturii despre originea latină a poporului român. (m.7 august 1911)

1889 – S-a născut scriitorul Victor Eftimiu („Înşir’te, mărgărite”) (m. 27 noiembrie 1972)

1905 – S-a născut actorul Grigore Vasiliu Birlic. A avut o îndelungată şi prestigioasă carieră teatrală în registrul comic (m. 14 februarie 1970)

1905 – A încetat din viaţă publicistul şi omul politic Nicolae Ionescu, membru fondator al Societăţii Academice Române şi vicepreşedinte al Academiei Române (n. 1820)

1906 – S-a născut sculptorul Boris Caragea, membru corespondent al Academiei Române (m. 8 august 1982)

1920 – A încetat din viaţă pictorul Amedeo Modigliani.

1921 – S-a născut regizoarea Sorana Coroamă – Stanca, creatoare a numeroase spectacole la Iaşi, Bucureşti, Cluj, precum şi la Televiziunea Română (d. 2007)

1932 – S-a născut actorul Silviu Stănculescu, (m. 22-23 octombrie 1998)

1965 – A încetat din viaţă Winston Churchill, prim-ministru al Marii Britanii, scriitor, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1953 (n. 30 noiembrie 1874).

1986 – A încetat din viaţă regizorul Vicente Minelli.

1990 – Ion Raţiu, preşedintele fondator al Uniunii Mondiale a Românilor Liberi (UMRL), a revenit în România după 50 de ani de exil.

2006 – A încetat din viaţă istoricul ieşean Gheorghe Platon, membru titular al Academiei Române. A colaborat la („Domeniul feudal în Moldova în preajma Revoluţiei de la 1848”, „Lupta românilor pentru unitate naţională. Ecouri în presa europeană”, „Cum s-a înfăptuit România modernă. O perspectivă asupra strategiei dezvoltării” (în colab.), „Unirea Principatelor Române”, „De la formarea naţiunii la Unirea cea Mare. Studii de istorie modernă” (6 volume) şi a colaborat la „Tratatul de Istorie a Românilor”. (n. 26 februarie 1926)

2006 – A încetat din viaţă scriitoarea Marta Cozmin (Pop), autoare de literatură pentru copii şi dramaturg („Croitorul de poveşti”, „Teatrul a murit. Trăiască teatrul”)

2006 – A încetat din viaţă actorul Chris Penn, fratele mai mic al celebrului Sean Penn („Mullholland Falls”, „Poliţişti fără maniere”, „Afacere de familie”).

2010  – A murit regizorul de teatru şi film Horea Popescu, cunoscut pentru pelicule devenite clasice precum „Cuibul de viespi” şi „Moartea unui artist”.

Articolul Vidul legislativ, exploatat cu succes, a dus la Mica Unire a lui Cuza apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Prognoza meteo pentru următoarele săptămâni. Cât mai durează frigul și când încep să crească temperaturile

Temperaturile vor fi scăzute în majoritatea regiunilor țării, săptămâna aceasta, până vineri, apoi cresc în weekend. În următoarea săptămână de prognoză, temperaturile scad față de sfârșitul săptămânii, dar nu va mai fi ger, minimele fiind ușor negative.

În Banat, săptămâna aceasta este vreme deosebit de rece, caracterizată prin valori maxime de -3…-2 grade și minime de aproximativ -9 grade, în medie. Apoi vremea se va încălzi de la o zi la alta, devenind deosebit de caldă pentru această perioadă în intervalul 21 – 23 ianuarie, când se va atinge o medie regională a maximelor diurne de 11…12 grade, iar a celor minime de 4…5 grade. Ulterior, valorile termice vor fi în ușoară scădere, astfel încât, în intervalul 24 – 31 ianuarie, temperaturile maxime vor fi de 6…8 grade, iar minimele nocturne vor scădea, în medie regională, spre -1 1 grad. Probabilitatea pentru precipitații va deveni semnificativă după data de 23 ianuarie, astfel încât, în a doua săptămână a intervalului de prognoză, acestea se vor semnala frecvent.

Vremea în Crișana se va încălzi semnificativ

În Crișana, vremea se va încălzi semnificativ în primele zile ale intervalului de prognoză, astfel încât temperaturile maxime vor crește de la -4 grade la început, spre 11…12 grade pe 22 – 23 ianuarie, când vremea va deveni deosebit de caldă pentru această perioadă. În cea de a doua săptămână se va resimți un proces de răcire ușoară, care va determina, în intervalul 24 – 31 ianuarie, maxime diurne de 4…6 grade. Regimul termic nocturn va avea o evoluție similară și se va concretiza prin valori medii de -11…-10 grade în primele dimineți, când vremea va fi local geroasă, pentru ca în jurul datei de 23 ianuarie să se înregistreze 4…5 grade, iar între 25 și 31 ianuarie să se înregistreze valori de -2…0 grade, în medie. Probabilitatea pentru precipitații va fi mai ridicată pe 19 și 20 ianuarie, iar după data de 22 ianuarie acestea se vor semnala în fiecare zi.

Cum va fi vremea în Transilvania

În Transilvania, primele zile ale intervalului de prognoză vor fi caracterizate de o vreme deosebit de rece, local geroasă, mai ales în cursul nopților și al dimineților, când se vor înregistra valori medii ale temperaturilor minime de -18…-14 grade. Apoi vremea se va încălzi și, în jurul datei de 24 ianuarie, media minimelor va fi de 0…1 grad, pentru ca apoi să coboare ușor, iar până la finalul celor două săptămâni, să se situeze în general între -4 și -2 grade. Maximele diurne vor fi de -6…-4 grade în primele zile, apoi vor crește spre 7…9 grade în intervalul 21 – 23 ianuarie, când vremea va deveni caldă pentru această perioadă. Ulterior, va avea loc o răcire ușoară, iar media temperaturilor maxime se va încadra între 2 și 4 grade în intervalul 25 – 31 ianuarie. Precipitații slabe și pe arii restrânse se vor semnala în jurul datei de 19 ianuarie, dar probabilitatea pentru precipitații mai importante cantitativ și pe arii extinse va fi în creștere după data de 22 ianuarie, potrivit Mediafax.

În Maramureș vremea va fi deosebit de rece

În Maramureș, vremea va fi deosebit de rece, geroasă mai ales în cursul nopților și al dimineților la începutul primei săptămâni de prognoză, când vor fi temperaturi maxime de -8…-7 grade și minime de -14…-12 grade. Apoi va avea loc o încălzire treptată, care va determina maxime diurne de 8 grade și minime nocturne de aproximativ 2 grade, în medie regională, în jurul datei de 23 ianuarie. Apoi vremea se va răci ușor, iar valorile termice vor fi între 2 și 4 grade, ziua și -3…-1 grad, noaptea, în medie, în intervalul 25 – 31 ianuarie. Probabilitatea pentru precipitații va fi ridicată în jurul datei de 19 ianuarie și, din nou, începând cu data de 23 ianuarie până la finalul celei de a doua săptămâni a intervalului de prognoză.

Prognoza pentru Moldova

În Moldova, la începutul intervalului, vremea va fi deosebit de rece, geroasă mai ales dimineața și noaptea, dar până în data de 23 ianuarie, valorile termice vor crește semnificativ. Maximele termice vor crește de la medii de -8…-6 grade, la medii în jurul a 10 grade, iar cele minime, de la medii de -16…-14 grade, la medii de 1…2 grade. În cea de-a doua săptămână, temperatura aerului va marca o scădere treptată spre medii ale maximelor de 4…5 grade și ale minimelor, de -3…-2 grade. La începutul intervalului vor fi ninsori slabe, izolate, dar probabilitatea pentru precipitații mai importante cantitativ și pe arii extinse va fi în creștere după data de 23 ianuarie.

Vreme deosebit de rece în Dobrogea

În Dobrogea, în primele zile ale intervalului, vremea va fi deosebit de rece, pe arii restrânse geroasă dimineața și noaptea, dar până spre sfârșitul primei săptămâni, valorile termice vor fi în creștere semnificativă. Temperaturile diurne vor crește de la medii de -3…-2 grade, la medii în jurul a 13 grade, iar cele nocturne, de la medii de -10…-8 grade, la medii de 6…7 grade. În cea de-a doua săptămână, temperatura aerului va marca o scădere ușoară și treptată spre medii ale maximelor de 6…8 grade și ale minimelor, de 1…2 grade. La începutul intervalului, doar trecător va mai ninge slab. Probabilitatea pentru precipitații importante cantitativ și pe arii extinse va fi în creștere după data de 23 ianuarie.

Maximele termice în Muntenia

În Muntenia, la începutul intervalului, vremea va fi deosebit de rece, local geroasă dimineața și noaptea, dar până în data de 23 ianuarie, valorile termice vor marca o creștere importantă. Maximele termice vor crește de la medii de -2…-1 grad, la medii de 10…11 grade, iar cele minime, de la medii de -11…-10 grade, la medii de 3…4 grade. În cea de-a doua săptămână, temperatura aerului va marca o scădere treptată spre medii ale maximelor de 6…8 grade și ale minimelor, de -2…0 grade. Probabilitatea pentru precipitații mai importante cantitativ și pe arii extinse va fi în creștere după data de 23 ianuarie.

Ce temperaturi vor fi înregistrate în Oltenia

În Oltenia, la începutul primei săptămâni, vremea va fi deosebit de rece, pe arii restrânse geroasă dimineața și noaptea. Până în jurul datei de 22 ianuarie, valorile termice vor crește semnificativ și astfel, maximele vor crește de la medii de -1…0 grade, la medii în jurul a 9 grade, iar minimele, de la medii de -11…-10 grade, la medii de 2…3 grade. În cea de-a doua săptămână, temperatura aerului va avea ușoare variații, media maximelor va fi de 6…8 grade, iar cea a minimelor, de -2…0 grade. Probabilitatea pentru precipitații importante cantitativ și pe arii relativ extinse va fi în creștere după data de 23 ianuarie.

Cum va fi vremea la munte

La munte, la începutul intervalului, vremea va fi deosebit de rece, geroasă mai ales dimineața și noaptea. Până în data de 23 ianuarie, valorile termice vor crește semnificativ. Media maximelor va crește de la -12…-10 grade, la 3…4 grade, iar a minimelor, de la -18…-16 grade, la -2…-1 grad. În cea de-a doua săptămână, temperatura aerului va marca o scădere treptată, spre medii ale maximelor de -4…-1 grad și ale minimelor, de -8…-6 grade. În prima parte a intervalului vor mai fi ninsori slabe, pe arii restrânse, dar probabilitatea pentru precipitații mai importante cantitativ și pe arii mai extinse va fi în creștere după data de 23 ianuarie.

Articolul Prognoza meteo pentru următoarele săptămâni. Cât mai durează frigul și când încep să crească temperaturile apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original