Prețul argintului a crescut cu peste 70% în decurs de un an. Cât va mai dura creșterea?

De multe ori este trecut cu vederea în favoarea aurului, dar prețul argintului a crescut cu peste 70% în ultimul an, strategii mărfurilor spunând că evoluția va continua, odată cu redeschiderea economiei globale, scrie CNBC.

Cererea pentru metalul prețios a crescut în ultimele 12 luni. Argintul se tranzacționa miercuri cu aproximativ 27 dolari pe uncie, o creștere de 74% față de acum un an, când prețul spot era de aproximativ 15,5 dolari pe uncie. Pentru comparație, prețurile aurului au crescut cu 6,4% într-un an.

De la electronică la fotografie, bijuterii și monede, argintul face parte din numeroasele produse de zi cu zi.

Dar Ole Hanson, șeful Strategiei mărfurilor de la Saxo Bank, a declarat pentru CNBC că, deși aproximativ 50% din cererea de argint vine din zona industrială, restul venea de la investitori. Totuși, utilizările sale în industrie au fost unul dintre principalele motive care au determinat creșterea recentă a valorii, a spus el.

„Cererea industrială este probabil principalul motiv pentru care am văzut că argintul depășește aurul, așa cum a făcut-o în ultimul an … o parte din aceasta (creștere) provine cu siguranță din metalele industriale. Dacă te uiți la prețurile cuprului, acestea s-au dublat de când au atins un punct scăzut anul trecut”, a adăugat el.

Factori suplimentari au jucat, de asemenea, un rol în creșterea prețului argintului, a spus Hanson, cum ar fi trecerea către tehnologii ecologice care au stimulat o creștere a cererii de metale industriale.

Prețurile argintului rămân mult sub nivelul record din 2011

Cantitatea masivă de stimulente ale băncii centrale și guvernamentale din ultimul an a alimentat, de asemenea, îngrijorările legate de inflație, metalele prețioase fiind considerate un refugiu împotriva creșterii prețurilor și o scădere a valorii dolarului. Miercuri, datele oficiale din SUA au surprins piețele cu o creștere mai mare decât era de așteptat a prețurilor de consum în aprilie, comparativ cu un an în urmă, potrivit Mediafax.

Prețurile argintului rămân mult sub nivelul record din 2011, când metalul aproape a atins valoarea de 50 de dolari pe uncie. Cu toate acestea, Hanson a spus că, pe termen lung, cererea de argint nu prezintă semne de scădere.

Argintul are, de asemenea, de câștigat din redeschiderea economiei globale în urma pandemiei de coronavirus, având în vedere creșterea producției industriale, precum și cererea de investiții, potrivit Max Layton, director general de cercetare a mărfurilor la Citi Global Markets.

El a declarat că argintul a beneficiat de cererea de investiții în timpul pandemiei și că va continua să facă acest lucru. „Creșterea poate dura atâta timp cât lumea rămâne preocupată de impactul mutației Covid-19 și îngrijorată de impactul Covid asupra industriei serviciilor. Ambele preocupări pot determina factorii de decizie să mențină ratele reale la niveluri scăzute și pot susține cererea de investiții la niveluri ridicate. ”

Articolul Prețul argintului a crescut cu peste 70% în decurs de un an. Cât va mai dura creșterea? apare prima dată în Descopera.

Articol original

Cât de mult au scăzut emisiile de CO2 în urma exploziei cererii de maşini electrice

Au scăzut cu 12% emisiile emanate de autoturisme de CO2 anul trecut. Preferinţele clienţilor pentru maşini electrice şi restricţiile au scăzut noxele. Staţiile publice de alimentare este în paritate cu numărul maşinilor înregistrate.

Emisiile de CO2 ale vehiculelor înmatriculate în 2020 au scăzut în Europa cu 12% datorită vânzărilor de maşini electrice, arată o analiză realizată de către Jato Dynamics.

Restricţiile din Uniunea Europeană au contribuit prin reducerea circulaţiei, dar şi schimbarea comportamentului cumpărătorilor. România se numără printre ţările cu cele mai ridicate emisii, la egalitate cu Ungaria, cu noxe de 115,4 grame pe kilometru.

Mihai Stoica, director executiv la 2Celsius, o organizaţie românească non-profit de mediu concentrată pe problemele de politică climatică şi energetice la nivel naţional şi european, spune că, deși infrastructura din România este destul de săracă pentru susţinerea transportului electric, se află în paritate cu numărul autoturismelor înregistrate în ţara noastră: „România trebuie să îşi reducă emisiile din sectorul de transporturi către 2030. Trebuie să ne crească capacitatea de transport electric. Infrastructura are o acoperire destul de bună pentru numărul de maşini electrice înregistrate în România. Anul trecut s-au înregistrat sub 3.000 de maşini electrice în România. Am văzut anul trecut două licitaţii pentru puncte de încărcare electrice de 50 kw. De-a lungul coridoarelor europene va trebui să avem puncte de încărcare nu de 50, ci de 150 de kw”.

„M-am obişnuit foarte uşor cu maşina electrică”

Adrian Mitrea şi-a cumpărat o maşină electrică. Într-o iarnă a lăsat motorul pornit la maşina sa pe combustie și acela a fost momentul în care a simţit cum se sufocă şi cât de poluant este vehiculul, potrivit Mediafax.

„Mi-am luat maşină electrică pentru că mi-a plăcut foarte mult experienţa de condus pe care le-am avut. Ulterior am început să fac şi calcule, desigur, pentru ce înseamnă o maşină electrică. Să îmi dau seama dacă este o variantă mai bună financiar sau nu, din perspectiva mediului. Îmi voi scoate, să zic aşa, investiţia sau cheltuiala iniţială cu maşina după aproximativ 100.000 de kilometri. M-am obişnuit foarte uşor cu maşina electrică. Apreciez foarte mult liniştea din maşină, apreciez foarte mult confortul”, spune Adrian Mitrea.

Număr mașini electrice în România:

2020 – 8.900 unităţi (+33% vs. 2019)

State cu emisii de CO2 sub media europeană în 2020:

• Olanda
• Danemarca
• Portugalia
• Suedia
• Franţa
• Finlanda

State cu cel mai mare nivel de emisii CO2 în 2020:

• Cehia
• Polonia
• Slovacia

Articolul Cât de mult au scăzut emisiile de CO2 în urma exploziei cererii de maşini electrice apare prima dată în Descopera.

Articol original