Prețul argintului a crescut cu peste 70% în decurs de un an. Cât va mai dura creșterea?

De multe ori este trecut cu vederea în favoarea aurului, dar prețul argintului a crescut cu peste 70% în ultimul an, strategii mărfurilor spunând că evoluția va continua, odată cu redeschiderea economiei globale, scrie CNBC.

Cererea pentru metalul prețios a crescut în ultimele 12 luni. Argintul se tranzacționa miercuri cu aproximativ 27 dolari pe uncie, o creștere de 74% față de acum un an, când prețul spot era de aproximativ 15,5 dolari pe uncie. Pentru comparație, prețurile aurului au crescut cu 6,4% într-un an.

De la electronică la fotografie, bijuterii și monede, argintul face parte din numeroasele produse de zi cu zi.

Dar Ole Hanson, șeful Strategiei mărfurilor de la Saxo Bank, a declarat pentru CNBC că, deși aproximativ 50% din cererea de argint vine din zona industrială, restul venea de la investitori. Totuși, utilizările sale în industrie au fost unul dintre principalele motive care au determinat creșterea recentă a valorii, a spus el.

„Cererea industrială este probabil principalul motiv pentru care am văzut că argintul depășește aurul, așa cum a făcut-o în ultimul an … o parte din aceasta (creștere) provine cu siguranță din metalele industriale. Dacă te uiți la prețurile cuprului, acestea s-au dublat de când au atins un punct scăzut anul trecut”, a adăugat el.

Factori suplimentari au jucat, de asemenea, un rol în creșterea prețului argintului, a spus Hanson, cum ar fi trecerea către tehnologii ecologice care au stimulat o creștere a cererii de metale industriale.

Prețurile argintului rămân mult sub nivelul record din 2011

Cantitatea masivă de stimulente ale băncii centrale și guvernamentale din ultimul an a alimentat, de asemenea, îngrijorările legate de inflație, metalele prețioase fiind considerate un refugiu împotriva creșterii prețurilor și o scădere a valorii dolarului. Miercuri, datele oficiale din SUA au surprins piețele cu o creștere mai mare decât era de așteptat a prețurilor de consum în aprilie, comparativ cu un an în urmă, potrivit Mediafax.

Prețurile argintului rămân mult sub nivelul record din 2011, când metalul aproape a atins valoarea de 50 de dolari pe uncie. Cu toate acestea, Hanson a spus că, pe termen lung, cererea de argint nu prezintă semne de scădere.

Argintul are, de asemenea, de câștigat din redeschiderea economiei globale în urma pandemiei de coronavirus, având în vedere creșterea producției industriale, precum și cererea de investiții, potrivit Max Layton, director general de cercetare a mărfurilor la Citi Global Markets.

El a declarat că argintul a beneficiat de cererea de investiții în timpul pandemiei și că va continua să facă acest lucru. „Creșterea poate dura atâta timp cât lumea rămâne preocupată de impactul mutației Covid-19 și îngrijorată de impactul Covid asupra industriei serviciilor. Ambele preocupări pot determina factorii de decizie să mențină ratele reale la niveluri scăzute și pot susține cererea de investiții la niveluri ridicate. ”

Articolul Prețul argintului a crescut cu peste 70% în decurs de un an. Cât va mai dura creșterea? apare prima dată în Descopera.

Articol original

Care a fost, de fapt, cel mai prost an din istoria omenirii

Cercetări recente arată că, de fapt, cel mai prost an din istoria omenirii este unul la care majoritatea oamenilor nici nu s-ar fi gândit. Cel mai prost an pentru umanitate a fost 536 e.n.

„A fost începutul uneia dintre cele mai proaste perioade pentru omenire. Ar putea fi chiar cel mai prost an din istorie”, a explicat Michael McCormick, arheolog la Universitatea Harvard.

Anul 536 a fost al zecelea an din domnia împăratului bizantin Iustinian I (numit și „cel Mare”). La acea vreme, încă nu se petreceau epidemii sau genocide neobișnuit de mari. Totuși, ceva ciudat avea loc pe cer. O ceață misterioasă și prăfuită apăruse și blocase lumina soarelui, cauzând temperaturile să scadă dramatic și producând haos în jurul lumii, de la secetă și foamete până la ninsoare în toiul verii în China.

Ce arată gheață din Antarctica sau copacii din Groenlanda?

Există dovezi care sugerează că erupțiile vulcanice catastrofale ar fi fost de vină, nu doar urmele rămase în gheața din Antarctica sau copacii din Groenlanda, dar și în efectele evenimentelor vulcanice de mai târziu, care au cauzat perioade devastatoare de foamete și răcirea planetei.

În anul 536 e.n., cenușa și resturile vulcanice, numite și „materialul piroclastic”, au fost amestecate în stratul de gheață, ceea indică un eveniment vulcanic uriaș. Gheața din Antarctica și Groenlanda au arătat dovezi ale unei alte erupții în 540 e.n., fapt ce ar fi prelungit suferința. Apoi, în 541, ciuma lui Iustinian s-a întâmplat, iar totul s-a schimbat.

Ce a provocat un declin al poluării cu plumb în jurul anilor 1349 – 1353?

Însă, în jur anului 640 e.n., oamenii de știință au observat semne ale reînnoirii gheții, anume plumbul. Desigur, poluarea cu plumb nu este nemaipomenită. Totuși, plumbul înseamnă că oamenii au început să mineze și să extragă argint din minereurile de plumb.

Apoi, a mai existat un vârf în 660 e.n. și încă unul în 695 e.n. Oamenii produceau monede din argint, potrivit Science Alert.

Pe scurt, economia trecea printr-o perioadă de recuperare, iar asta a durat doar o sută de ani. Interesant este că gheața mai arată și un declin al poluării cu plumb în jurul anilor 1349 – 1353. Asta coincide cu cronologia Ciumei Negre, iar oamenii de știință au folosit pandemia de ciumă bubonică drept indicator pentru a determina faptul că estimau în mod corect anii pentru evenimentele vulcanice și poluante.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Pietrele Îndrumătoare din Georgia, monumentul misterios care intrigă omenirea de zeci de ani

Schimbările climatice cauzate de omenire au dus la deplasarea axei Pământului în ultimele decenii

Omenirea își pierde abilitatea de a se reproduce. Ce este de vină pentru declinul ratei de fertilitate

Ce mesaje a trimis omenirea până acum extratereștrilor?

Articolul Care a fost, de fapt, cel mai prost an din istoria omenirii apare prima dată în Descopera.

Articol original