TOLERANȚĂ - SUBIECTUL DISCUTAT DE ECHIPA “IGNORANȚA FACE...

TOLERANȚĂ - SUBIECTUL DISCUTAT DE ECHIPA “IGNORANȚA FACE VICTIME”

Cu toate că Ziua Internațională a Toleranței a fost în 16 noiembrie, considerăm că e foarte important că subiectele discutate în această zi merită dezbătute în orice moment, așadar, vă invităm să ne spuneți despre toleranță și să oferiți câteva sfaturi celor din jur, deoarece ne dorim cu toții ca anumite comportamente de intimidare să fie din ce în ce mai invizibile printre noi. Câțiva membri ai echipei “Ignoranța face victime” au transmis niște gânduri. Așadar, vă lăsăm să le descoperiți în întregime pe rețelele de socializare ale Asociației Potaissa Art, publicând câteva fragmente din textele lor:

Denisa Mădălina Stanciu: (…) Toleranța înseamnă îngăduință, indulgență, acceptare, manifestate atât față de alții, cât și față de noi înșine. Atunci când faci loc toleranței în viața ta, vei reuși să fii mai aproape de obținerea acelei stări de echilibru pe care majoritatea dintre noi o căutăm de-a lungul vieții. (…)

Roxana Mureșan: (…) Pot spune că maturizarea mea a început cu toleranța. Oriunde am fost purtată de viață, am ales să tolerez anumite lucruri, astfel încât atât eu, cât și cei din jur, să învățăm câte ceva.

Codruța Andreica:

- Sunt lucruri pe care doriți să le faceți și nu le puteți face?

- Da, aș vrea să mă integrez în colectivul clasei, dar unii colegi nu mă tolerează. (…) (fragment dintr-un interviu anonim)

Emma Ana: (…) Viața mi-a arătat că, dacă nu învăț cum să mă detașez total de frustrările pe care le acumulez în urma diverselor incidente ce au loc cu alte tipologii de oameni, cu diferite comportamente față de al meu, s-ar putea să nu câștig roadele ce trebuie să le dobândesc odată cu maturizarea. (…)

ASOCIAȚIA POTAISSA ART

Va multumim pentru ca ati citit acest articol si va invitam sa aflati si alte stiri interesante pe ACTUALITATE.Cititi aici articolul original.
November 19, 2021 at 11:05PM

În perioada 13- 15 noiembrie, seria de spectacole subREPREZENTAT...

În perioada 13- 15 noiembrie, seria de spectacole subREPREZENTAT // Anxietăți contemporane face primii pași spre public

Programul subREPREZENTAT își propune să exploreze cu mijloace artistice teme, grupuri și subiecte actuale sau mai puțin vizibile la nivelul societății, care au impact asupra comunităților din care facem parte.

Primul proiect de sub umbrela subREPREZENTAT este seria de spectacole și evenimente conexe Anxietăți contemporane care își propun să trateze subiectul sănătății mintale, în special al tulburărilor din spectrul anxios, prin două spectacole de teatru, o serie de ateliere, o carte care conține textele celor două spectacole și un set de informații și exerciții validate psihologic cu ajutorul specialiștilor.

Începând de sâmbătă, 13 noiembrie, ora 19:00 până luni, 15 noiembrie, ora 19:00, publicul va putea urmări online cele două spectacole din cadrul proiectului.

Spectacolul de teatru-dans feelings are just visitors are ca temă atacul de panică, este scris și regizat de Denisse Conn Tubacu, coregrafiat și interpretat de Mariana Gavriciuc.

Sinopsis:

Ala simte un atac de panică venind. De-a lungul unei zile, ea trece prin tot repertoriul de soluții și mecanisme ca să-l amâne, ca să-l evite. Ca de obicei, unele funcționează, unele nu.

Spectacolul este realizat în parteneriat cu unteatru, unde se vor susține și reprezentațiile live, odată ce situația sanitară va permite.

Spectacolul-lectură după textul Lucruri (pe care le spun, ca să-mi fie mai puțin frică) este de asemenea disponibil pentru vizionare online între 13- 15 noiembrie. Piesa este construită în urma unui proces colaborativ, scrisă de Alex Mircioi, despre anxietatea generalizată și răspunsul la stimuli în timpul pandemiei. Spectacolul e regizat de Andreea Lăcătuș și interpretat de Oana Jipa, realizat în parteneriat cu Centrul de Teatru Educațional Replika, unde publicul va putea vedea spectacolele și live, odată ce situația sanitară o va permite.

Sinopsis:

O noapte albă înainte de un zbor important. O fată trebuie să-și ia la revedere de la spațiul ei de siguranță, de la lucrurile la care ține și de la oamenii cu care nu s-a conectat niciodată.

Luni, pe 15 noiembrie, de la ora 19:00 va fi organizată o întâlnire publică pe ZOOM cu echipa proiectului, unde publicul este invitat la o discuție despre reprezentarea tulburărilor mintale în artă și efectele anxiogene ale pandemiei. Link-ul de Zoom va fi anunțat luni pe pagina de Facebook subREPREZENTAT.

Calendar:

13 noiembrie, ora 19:00 -15 noiembrie, ora 19:00- spectacole disponibile pe Vimeo

15 noiembrie, ora 19:00 – întâlnire online cu echipa proiectului

Eveniment: https://www.facebook.com/events/615302119592806

Va multumim pentru ca ati citit acest articol si va invitam sa aflati si alte stiri interesante pe ACTUALITATE.Cititi aici articolul original.
November 13, 2021 at 10:59PM

Pop art, fenomenul cultural de la începutul anilor 1960

Curentul artistic „pop art” a fost în mare parte un fenomen cultural britanic și american la sfârșitul anilor 1950 și începutul anilor 1960, numele fiind dat de criticul de artă Lawrence Alloway care a făcut referire la iconografia prozaică a picturilor și sculpturilor mișcării artistice.

Operele creatorilor de „pop art” precum americanii Roy Lichtenstein, Andy Warhol, Claes Oldenburg, Tom Wesselman, James Rosenquist și Robert Indiana și britanicii David Hockney și Peter Blake, printre alții, erau caracterizate prin înfățișarea aspectelor culturii populare care avea un impact puternic asupra vieții contemporane.

Iconografia acestora, inspirată din televiziune, benzi desenate, reviste și toate formele de publicitate, a fost prezentat într-un mod empatic și obiectiv, fără admirație sau condamnare, dar cu o rapiditate copleșitoare, prin tehnici comerciale precise folosite de mijloacele din care era împrumutate iconografia.

Pop art a reprezentat o încercare de întoarcere la o formă a artei mai obiectivă și acceptată în mod universal după dominanța SUA și Europei prin expresionismul abstract. Totodată, curentul pop art era iconoclastic, respingând atât supremația „artei sofisticate” din trecut cât și pretențiile artei contemporane avangardiste.

O expresie artistică democratică care nu discriminează

Pop art a devenit un eveniment cultural datorită atenției sporite pentru o anumită situație socială și pentru că imaginile sale erau ușor de înțeles și exploatate cu repeziciune de către mass-media. Deși criticii mișcării pop art au descris-o ca fiind vulgară, senzațională, sau pur și simplu o glumă, susținătorii săi (o minoritate în lumea artei) au văzut-o ca pe o expresie artistică democratică, care nu discriminează și aduce laolaltă atât cunoscători cât și oameni simpli și nepregătiți.

Seria „Campbell’s Soup Cans”, de Andy Warhol. Credit foto: Profimedia

Pop art a fost un descendent al Dadaismului, un curent literar și artistic din anii 1920 care ridiculiza seriozitatea artei contemporane pariziene și situația culturală și politică ce adusese războiul în Europa, scrie Britannica.

Mare parte din artiștii pop art încercau să aibă o atitudine impersonală și urbană prin lucrările lor. Cu toate aceestea, unele exemple de pop art au exprimat în mod subtil critica socială.

 „Cred că toată lumea ar trebui să fie o mașinărie”

Curentul pop art american avea tendința de a fi emblematic, anonim și agresiv. În schimb, mișcarea pop art din Marea Britanie era mai subiectivă și mai referențială, exprimând o viziune oarecum romantică asupra culturii pop, favorizată probabil de distanța relativă a Angliei față de aceasta. Artiștii pop englezi aveau tendința de a trata tehnologia și cultura populară ca teme principale, uneori chiar și metafore. Unii artiști pop americani păreau să fie de acord cu aceste idei. Deviza lui Andy Warhol, spre exemplu, era  „Cred că toată lumea ar trebui să fie o mașinărie”. Artistul a încercat să producă lucrări pe care o mașinărie le-ar fi realizat.

Pop art a găsit acceptarea critică sub forma unei arte adecvate societății extrem de tehnologice și orientată către mass-media din țările Occidentalui. Deși publicul nu l-a luat inițial în serios, până la sfârșitul secolului XX, pop art a devenit una dintre cele mai recunoscute curente artistice.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Viața impresionantă a lui Constantin Brâncuși. Ce a iubit, mai presus de toate, artistul

Arta este o oportunitate „unică” pentru investitori. A înregistrat pierderi în doar 4% din cazuri

Catacombele din Brașov au fost transformate în primul muzeu de artă new media din România

Edvard Munch, artistul care a auzit „enormul și infinitul țipăt al naturii”

Articolul Pop art, fenomenul cultural de la începutul anilor 1960 apare prima dată în Descopera.

Articol original