Pop art, fenomenul cultural de la începutul anilor 1960

Curentul artistic „pop art” a fost în mare parte un fenomen cultural britanic și american la sfârșitul anilor 1950 și începutul anilor 1960, numele fiind dat de criticul de artă Lawrence Alloway care a făcut referire la iconografia prozaică a picturilor și sculpturilor mișcării artistice.

Operele creatorilor de „pop art” precum americanii Roy Lichtenstein, Andy Warhol, Claes Oldenburg, Tom Wesselman, James Rosenquist și Robert Indiana și britanicii David Hockney și Peter Blake, printre alții, erau caracterizate prin înfățișarea aspectelor culturii populare care avea un impact puternic asupra vieții contemporane.

Iconografia acestora, inspirată din televiziune, benzi desenate, reviste și toate formele de publicitate, a fost prezentat într-un mod empatic și obiectiv, fără admirație sau condamnare, dar cu o rapiditate copleșitoare, prin tehnici comerciale precise folosite de mijloacele din care era împrumutate iconografia.

Pop art a reprezentat o încercare de întoarcere la o formă a artei mai obiectivă și acceptată în mod universal după dominanța SUA și Europei prin expresionismul abstract. Totodată, curentul pop art era iconoclastic, respingând atât supremația „artei sofisticate” din trecut cât și pretențiile artei contemporane avangardiste.

O expresie artistică democratică care nu discriminează

Pop art a devenit un eveniment cultural datorită atenției sporite pentru o anumită situație socială și pentru că imaginile sale erau ușor de înțeles și exploatate cu repeziciune de către mass-media. Deși criticii mișcării pop art au descris-o ca fiind vulgară, senzațională, sau pur și simplu o glumă, susținătorii săi (o minoritate în lumea artei) au văzut-o ca pe o expresie artistică democratică, care nu discriminează și aduce laolaltă atât cunoscători cât și oameni simpli și nepregătiți.

Seria „Campbell’s Soup Cans”, de Andy Warhol. Credit foto: Profimedia

Pop art a fost un descendent al Dadaismului, un curent literar și artistic din anii 1920 care ridiculiza seriozitatea artei contemporane pariziene și situația culturală și politică ce adusese războiul în Europa, scrie Britannica.

Mare parte din artiștii pop art încercau să aibă o atitudine impersonală și urbană prin lucrările lor. Cu toate aceestea, unele exemple de pop art au exprimat în mod subtil critica socială.

 „Cred că toată lumea ar trebui să fie o mașinărie”

Curentul pop art american avea tendința de a fi emblematic, anonim și agresiv. În schimb, mișcarea pop art din Marea Britanie era mai subiectivă și mai referențială, exprimând o viziune oarecum romantică asupra culturii pop, favorizată probabil de distanța relativă a Angliei față de aceasta. Artiștii pop englezi aveau tendința de a trata tehnologia și cultura populară ca teme principale, uneori chiar și metafore. Unii artiști pop americani păreau să fie de acord cu aceste idei. Deviza lui Andy Warhol, spre exemplu, era  „Cred că toată lumea ar trebui să fie o mașinărie”. Artistul a încercat să producă lucrări pe care o mașinărie le-ar fi realizat.

Pop art a găsit acceptarea critică sub forma unei arte adecvate societății extrem de tehnologice și orientată către mass-media din țările Occidentalui. Deși publicul nu l-a luat inițial în serios, până la sfârșitul secolului XX, pop art a devenit una dintre cele mai recunoscute curente artistice.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Viața impresionantă a lui Constantin Brâncuși. Ce a iubit, mai presus de toate, artistul

Arta este o oportunitate „unică” pentru investitori. A înregistrat pierderi în doar 4% din cazuri

Catacombele din Brașov au fost transformate în primul muzeu de artă new media din România

Edvard Munch, artistul care a auzit „enormul și infinitul țipăt al naturii”

Articolul Pop art, fenomenul cultural de la începutul anilor 1960 apare prima dată în Descopera.

Articol original

O populație indigenă din pădurea amazoniană ar putea deține cheia pentru încetinirea procesului de îmbătrânire

O echipă internațională de cercetători a descoperit că oamenii indigeni Tsimane din pădurea amazoniană din Bolivia suferă mai puțin de atrofia creierul față de oamenii din Americi și Europa.

Reducerea volumului creierului odată cu înaintarea în vârstă este cu 70% mai lentă decât în cazul populațiilor din Occident. Pierderea accelerată a volumului creierului poate fi un semn al demenței.

Deși oamenii din națiunile industrializate au acces la servicii medicale de ultimă generație, aceștia sunt mult mai sedentari și consumă diete mult mai bogate în grăsimi saturate. În schimb, oamenii Tsimane nu au aproape deloc acces la îngrijiri medicale, însă sunt extrem de activi și consumă o dietă bogată în fibre care include legume, pește și carne macră.

„Oamenii Tsimane ne-au oferit un experiment natural uimitor în privința efectelor posibil dăunătoare ale vieții moderne asupra sănătății noastre. Aceste descoperiri sugerează că atrofia creierului ar putea fi încetinită considerabil prin aceeași factori ai stilului de viață asociat cu un risc foarte scăzut de boli cardiace”, a explicat Andrei Irimia, unul dintre autorii studiului și cercetător la University of Southern California, Los Angeles.

Oamenii Tsimane suferă de mai puțină atrofie a creierului decât oamenii din Occident

Oamenii de știință au inclus în studiul lor 746 de adulți din populația Tsimane, cu vârste cuprinse între 40 și 94 de ani. Echipa a folosit scanări cerebrale pentru a calcula volumul creierului, iar apoi oamenii de știință au analizat legătura dintre volum și vârstă. După aceea, cercetătorii au comparat rezultatele cu trei populații industrializate din SUA și Europa.

Echipa a descoperit că diferențele în volumul creierului începând cu vârsta de mijloc și până la vârste înaintate sunt cu 70% mai mici în cazul oamenilor Tsimane față de populațiile Occidentale. Asta sugerează că oamenii Tsimane suferă de mai puțină atrofie a creierului decât oamenii din Occident pe măsură ce îmbătrânesc. Atrofia este asociată cu tulburări cognitive, declin funcțional și demență.

Oamenii de știință au subliniat că populația Tsimane are niveluri ridicate de inflamație, ceea ce este de obicei asociată cu atrofia creierului în Occident. Însă, studiul sugerează că nivelurile ridicate de inflamație nu au un efect pronunțat asupra creierului indigenilor Tsimane, scrie SciTechDaily.

„Oamenii Tsimane pot fi un punct de referință pentru îmbătrânirea sănătoasă a creierului”

Potrivit studiului, riscurile cardiovasculare scăzute ale oamenilor Tsimane ar putea compensa pentru riscurile de inflamație, astfel ridicând noi semne de întrebare în privința cauzelor pentru demență. Un posibil motiv este că, în cazul Occidentului, inflamația este asociată cu obezitate și cauze metabolice, în timp ce, în cazul oamenilor Tsimane, aceasta este declanșată de infecții parazitare, respiratorii și gastrointestinale. Bolile infecțioase sunt cauzele principale de deces în rândul populației Tsimane.

„Stilul de viață sedentar și dietele bogate în zahăr și grăsimi ar putea accelera pierderea țesutului cerebral odată cu înaintarea în vârstă și ne-ar putea face mai vulnerabili la boli precum Alzheimer. Oamenii Tsimane pot fi un punct de referință pentru îmbătrânirea sănătoasă a creierului”, a precizat Hillard Kaplan, autor al studiului și profesor de antropologie la Universitatea Chapman din California.

Populația indigenă Tsimane a mai uimit în trecut oamenii de știință după ce un studiu a descoperit că acești oameni au inimi incredibil de sănătoase la vârste înaintate. Studiul, publicat în 2017 în jurnalul Lancet, a arătat că oamenii Tsimane au cea mai scăzută prevalență pentru ateroscleroza coronariană din toate populațiile cunoscute de comunitatea științifică și că au foarte puțin factori de risc pentru boli cardiovasculare.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Oamenii de știință cred că putem întârzia procesul de îmbătrânire

Cercetătorii cred că un medicament pentru diabetul de tip 2 poate amâna procesul de îmbătrânire

O nouă terapie genetică a inversat îmbătrânirea la șoareci fără efecte adverse observabile

Cercetătorii au reușit, în premieră, inversarea procesului de îmbătrânire umană. Ce fel de terapie au folosit

Articolul O populație indigenă din pădurea amazoniană ar putea deține cheia pentru încetinirea procesului de îmbătrânire apare prima dată în Descopera.

Articol original