O creatură bizară cu dinți din abundență este un animal complet unic și nedescris până acum

Faceți cunoștință cu Ophiojura, un animal bizar din adâncurile mărilor pe care oamenii de știință de la Muzeul de Istorie Naturală din Franța l-au descoperit în 2011, în timp ce explorau vârful unui munte izolat numit Banc Durand, la 500 de metri sub valuri și la 200 de kilometri est de Noua Caledonie, în sud-vestul Oceanului Pacific.

Fiind un expert în animalele de mare adâncimi, Tim O’Hara a știut imediat că animalul era cu adevărat special atunci când l-a văzut pentru prima oară în 2015.

Creatura are opt brațe, fiecare cu o lungime de 10 centimetri și șiruri de cârlige și spini, dar și dinți spectaculoși. Analizele microscopice au dezvăluit o abundență de șiruri de dinți ascuțiți care căptușesc fiecare maxilar, despre care cercetătorii cred că sunt folosite pentru a prinde și a sfărâma prada.

Un animal complet unic și nedescris până acum

O’Hara și colegii săi au publicat un studiu în jurnalul Proceedings of the Royal Society B care arată că Ophiojura reprezintă într-adevăr un tip de animal complet unic și nedescris până acum. Aceasta este ultima specie cunoscută a unei descendențe antice, precum celacantul sau tuatara.

Oamenii de știință au comparat ADN-ul de la serie de specii marine diferite și au ajuns la concluzia că Ophiojura este separată de cele mai apropiate rude vii ale sale prin aproximativ 180 de milioane de ani de evoluție. Asta înseamnă că cel mai recent strămoș comun al lor a trăit în Triasic sau Jurasicul timpuriu, atunci când dinozaurii abia începeau să se răspândească pe planetă.

Încă o dovadă a originilor antice ale creaturii

De atunci, strămoșii lui Ophiojura au continuat să evolueze, ajungând în cele din urmă la situația de astăzi, în care animalul este singurul supraviețuitor cunoscut dintr-o descendență evolutivă care datează din urmă cu 180 de milioane de ani, potrivit Science Alert.

În mod uimitor, cercetătorii au găsit oase fosilizate mici care seamănă cu noua specie în roci din Jurasic (vechi de 180 de milioane de ani) din nordul Franței, ceea ce este încă o dovadă a originii lor antice.

Oamenii de știință obișnuiau să numească „fosile vii” animalele precum Ophiojura, însă denumirea nu este foarte corectă. Organismele vii nu rămân înghețate în timp de milioane de ani fără să se schimbe deloc. Strămoșii lui Ophiojura ar fi continuat să evolueze, în moduri foarte subtile, în ultimii 180 de milioane de ani.

Vă mai recomandăm să citiți și:

O creatură bizară și acoperită cu buline a eșuat pe o plajă din Carolina de Nord

„O grămadă încâlcită” găsită pe o plajă din SUA este, de fapt, o creatură marină ciudată

O misterioasă creatură „roșie” cu multe brațe, descoperită eșuată pe o plajă. Despre ce specie ar fi vorba

Creatura din ocean care îi îngrozește pe marii rechini albi

Articolul O creatură bizară cu dinți din abundență este un animal complet unic și nedescris până acum apare prima dată în Descopera.

Articol original

Dinții ar putea crește din nou, iar cercetătorii au găsit soluția

Dinții falși ar putea deveni ceva de domeniul trecutului datorită descoperirii unui anticorp care stimulează regenerarea dinților pierduți. Prin inhibarea acțiunii unei gene numite USAG-1, anticorpul impulsionează anumiți factori de creștere. În cele din urmă, ar putea fi folosit pentru a ajuta oamenii să aibă un set nou de dinți naturali.

O echipă de cercetători de la Universitatea din Kyoto, Japonia, a modificat genetic șoareci pentru a suferi de agenezie dentară sau anodonție, condiție care face ca unii dinți să nu se dezvolte deloc.

Injectarea șoricioaicelor gestante cu anticorpul USAG-1 a determinat dezvoltarea normală a dinților în rândul descendenților acestora. Mai mult, o singură administrare a anticorpului a determinat creșterea unui dinte complet nou la șoarecii obișnuiți.

Cercetătorii au decis să vizeze gena USAG-1, deoarece este știut că inhibă două molecule de semnalizare cunoscute sub numele de BMP și Wnt, ambele fiind implicate în dezvoltarea dinților. Din cauza faptului că acești compuși controlează, de asemenea, creșterea unor alte organe, interferarea lor poate produce o serie de efecte secundare grave.

Cum au putut să crească dinți noi fără alte efecte nedorite

În timpul experimentelor lor, echipa a testat o serie de anticorpi monoclonali diferiți care modifică capacitatea USAG-1 de a interacționa atât cu BMP, cât și cu Wnt, deși mai mulți dintre aceștia au produs defecte grave la naștere.

În cele din urmă, au vizat un anumit anticorp care a împiedicat gena să se lege de BMP, dar nu a avut niciun impact asupra Wnt.

Credit foto: Jonathan Borba / Unsplash

Astfel, au putut să stimuleze creșterea dinților fără a produce alte efecte nedorite, potrivit IFL Science. Pe baza acestei descoperiri, autorii concluzionează că USAG-1 previne creșterea dinților prin legarea la BMP, reducându-i astfel activitatea.

Tehnica, testată cu succes și pe dihori care au modele dentare similare cu oamenii

Deși tehnica este încă foarte departe de a fi testată pe oameni, cercetătorii au testat anticorpul pe dihori. Aceste animale au modele dentare similare cu oamenii și, la fel ca noi, sunt difiodonți, ceea ce înseamnă că au un set de dinți de lapte care sunt înlocuiți ulterior cu dinți adulți.

Rezultatele au indicat faptul că tratamentul este la fel de eficient pentru dihori, o singură doză de anticorp care generează un dinte întreg. Acest lucru sugerează că tehnica ar putea funcționa și pentru oameni, însă vor trebui depășite o serie de probleme de siguranță înainte ca aceasta să poată fi testată.

Deocamdată, cercetătorii intenționează să repete experimentul pe alte mamifere, precum porci și câini.

Studiul care arată că dinții adulților ar putea crește din nou a fost publicat în revista Science Advances.

Vă recomandăm să citiți și:

Periuţa de dinţi pentru leneşi şi pentru grăbiţi care spală singură dantura în doar 10 secunde

Ce să nu mănânci pentru a nu-ţi strica dinţii

Cum ne afectează dinţii dietele drastice?

Cât de des trebuie să-ţi schimbi periuţa de dinţi?

Articolul Dinții ar putea crește din nou, iar cercetătorii au găsit soluția apare prima dată în Descopera.

Articol original