O creatură bizară cu dinți din abundență este un animal complet unic și nedescris până acum

Faceți cunoștință cu Ophiojura, un animal bizar din adâncurile mărilor pe care oamenii de știință de la Muzeul de Istorie Naturală din Franța l-au descoperit în 2011, în timp ce explorau vârful unui munte izolat numit Banc Durand, la 500 de metri sub valuri și la 200 de kilometri est de Noua Caledonie, în sud-vestul Oceanului Pacific.

Fiind un expert în animalele de mare adâncimi, Tim O’Hara a știut imediat că animalul era cu adevărat special atunci când l-a văzut pentru prima oară în 2015.

Creatura are opt brațe, fiecare cu o lungime de 10 centimetri și șiruri de cârlige și spini, dar și dinți spectaculoși. Analizele microscopice au dezvăluit o abundență de șiruri de dinți ascuțiți care căptușesc fiecare maxilar, despre care cercetătorii cred că sunt folosite pentru a prinde și a sfărâma prada.

Un animal complet unic și nedescris până acum

O’Hara și colegii săi au publicat un studiu în jurnalul Proceedings of the Royal Society B care arată că Ophiojura reprezintă într-adevăr un tip de animal complet unic și nedescris până acum. Aceasta este ultima specie cunoscută a unei descendențe antice, precum celacantul sau tuatara.

Oamenii de știință au comparat ADN-ul de la serie de specii marine diferite și au ajuns la concluzia că Ophiojura este separată de cele mai apropiate rude vii ale sale prin aproximativ 180 de milioane de ani de evoluție. Asta înseamnă că cel mai recent strămoș comun al lor a trăit în Triasic sau Jurasicul timpuriu, atunci când dinozaurii abia începeau să se răspândească pe planetă.

Încă o dovadă a originilor antice ale creaturii

De atunci, strămoșii lui Ophiojura au continuat să evolueze, ajungând în cele din urmă la situația de astăzi, în care animalul este singurul supraviețuitor cunoscut dintr-o descendență evolutivă care datează din urmă cu 180 de milioane de ani, potrivit Science Alert.

În mod uimitor, cercetătorii au găsit oase fosilizate mici care seamănă cu noua specie în roci din Jurasic (vechi de 180 de milioane de ani) din nordul Franței, ceea ce este încă o dovadă a originii lor antice.

Oamenii de știință obișnuiau să numească „fosile vii” animalele precum Ophiojura, însă denumirea nu este foarte corectă. Organismele vii nu rămân înghețate în timp de milioane de ani fără să se schimbe deloc. Strămoșii lui Ophiojura ar fi continuat să evolueze, în moduri foarte subtile, în ultimii 180 de milioane de ani.

Vă mai recomandăm să citiți și:

O creatură bizară și acoperită cu buline a eșuat pe o plajă din Carolina de Nord

„O grămadă încâlcită” găsită pe o plajă din SUA este, de fapt, o creatură marină ciudată

O misterioasă creatură „roșie” cu multe brațe, descoperită eșuată pe o plajă. Despre ce specie ar fi vorba

Creatura din ocean care îi îngrozește pe marii rechini albi

Articolul O creatură bizară cu dinți din abundență este un animal complet unic și nedescris până acum apare prima dată în Descopera.

Articol original

O fosilă fantastică din Jurasic surprinde un prădător care devine la rândul său pradă

Cândva în timpul Jurasicului timpuriu, o creatură antică asemănătoare unui calamar a străpuns un crustaceu gustos cu tentaculele sale. Tocmai când începea să se înfrupte din gustarea sa, calamarul a început și el să fie mâncat.

Un prădător mult mai mare a intervenit și a smuls o bucată din calamar, iar apoi a plecat, lăsând în urmă rămășițele acestui ospăț.

După aproximativ 180 de milioane de ani mai târziu, scene fosilizată a fost descoperită într-o carieră din Germania, iar după analize detaliate arheologii cred că au înțeles cine se afla în acel moment în vârful lanțului trofic.

Potrivit experților, cefalopodul dispărut și similar unui calamar, cunoscut drept belemnit, a fost cel mai probabil ucis de un crocodil, rechin sau alt tip de pește prădător antic.

Orice ar fi fost, prădătorul uriaș nu a zăbovit prea mult timp pentru a-și termina mâncarea, cel mai probabil din cauza faptului că cefalopodele au ciocuri tari, ascuțite și dificil de digerat.

Creaturile antice înfulecau întreaga pradă, înghițind chiar și părțile tari ale calamarului

Asta înseamnă că prădătorul nu ar fi fost un ihtiozaur, chiar dacă fosilele acestor reptile marine dispărute sugerează că erau destul de pricepute la evitarea zonelor tari ale belemnitului.

Pe de altă parte, stomacurile fosilizate ale crocodililor marini și peștilor prădători sugerează că aceste creaturi înfulecau întreaga pradă, înghițind chiar și părțile tari ale calamarului.

Totuși, consumarea întregului calamar nu este neapărat un lucru bun. Un rechin fosilizat din perioada Jurasic, găsit tot în Germania, a fost descoperit cu o grămăjoară întreagă de ciocuri de belemnit în stomac, iar experții au spus că aceste structuri tari au cauzat cel mai probabil moartea rechinului. Ciocurile au creat un blocaj extrem în stomacul creaturii.

De ce este remarcabilă descoperirea?

După câteva experiențe neplăcute, autorii studiului sugerează că rechinii și crocodilii antici din Jurasic au învățat că trebuie doar să consume părțile moi ale calamarului, potrivit Science Alert.

„Noi sugerăm că asta reprezintă rămășițele mesei unui prădător vertebrat, posibil un rechin Hybodus hauffianus din Jurasicul timpuriu. Descoperirea este remarcabilă pentru că ne dezvăluie detalii despre comportamentul unui cefalopod și al unui prădător vertebrat”, au precizat oamenii de știință.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Imagini în premieră cu o specie extrem de rară de calamar care are „coarne de berbec”

Premieră în apele australiene: Cercetătorii au surprins mai mulți indivizi dintr-o specie bizară de calamar

Un superb calamar eșuat pe o plajă i-a uimit pe trecători. „Arăta ca un animal preistoric”

Creierul calamarilor este la fel de complex precum cel al câinilor

Articolul O fosilă fantastică din Jurasic surprinde un prădător care devine la rândul său pradă apare prima dată în Descopera.

Articol original