Anunț sumbru despre Marea Barieră de corali

Perspectivele pentru Marea Barieră de Corali rămân „foarte rele” în ciuda aparentei refaceri, din ultimul an, a acestui ecosistem unic. Anunțul a fost făcut de oamenii de ştiinţă din cadrul guvernului australian în contextul în care UNESCO urmează să se pronunţe în următoarele zile asupra statutului acesteia pe lista Patrimoniului Mondial.

Agenţia culturală a Naţiunilor Unite a recomandat într-un raport preliminar din iunie modificarea statutului celui mai mare ecosistem de corali din lume și includerea lui pe lista celor „în pericol” din cauza afectării coralilor la scară largă pe fondul  schimbărilor climatice.

Institutul Australian pentru Ştiinţe Marine (AIMS) a afirmat că, în prezent, recifele de corali se află într-o fază de recuperare după un deceniu de evenimente foarte stresante pentru întregul sistem și albire a lor din cauza încălzirii apei şi a impactului ciclonilor.

Aceste perioade de refacere sunt din ce în ce mai rare din cauza schimbărilor climatice, a precizat în raportul anual al agenției guvernamentale care monitorizează de 35 de ani starea Marii Bariere de Corali, înscrisă pe lista Patrimoniului Mondial din 1981.

„Intensificarea evenimentelor meteorologice extreme relaționate încălzirii şi proliferării stelelor de mare ‘coroană de spini’ reprezintă o presiune din ce în ce mai puternică şi mai frecventă, recifele având mai puţine oportunităţi de a se reface”, a explicat directorul general al AIMS, Paul Hardisty, citat de AFP.

Marea Barieră de Corali a pierdut jumătate din sistem

Oamenii de ştiinţă au monitorizat 127 de recife în 2021 şi au precizat că suprafaţa acoperită de coralii cu schelet dur a crescut în 69 dintre cele 81 de situri cercetate în ultimii doi ani.

O cercetare știinţifică separată, publicată în octombrie, a demonstrat că Marea Barieră, un ecosistem de 2.300 de kilometri, a pierdut jumătate dintre corali începând din 1995. Cauza a reprezentat-o mai multe episoare de încălzire a apei oceanului care a provocat albirea coralilor.

Britta Schaffelke, director al programelor de cercetare din cadrul AIMS, a declarat că ultimele date reprezintă „o rază de speranţă în ceea ce priveşte rezilienţa recifelor”.

Ea a avertizat, însă, că perspectivele pentru viitor ale acestei bijuterii naturale rămân încă foarte rele din cauza pericolelor schimbărilor climatice şi a altor factori care au un impact asupra organismelor care formează reciful.

Credit foto: Francesco Ungaroy, Unsplash

UNESCO a cerut Australiei să ia măsuri urgente pentru a combate încălzirea climatică, însă Canberra a rezistat presiunilor de a se angaja să aibă emisii zero până în 2050.

Totodată, autoritățile australiene fac eforturi pentru ca Marea Barieră de Corali să nu fie înscrisă pe lista siturilor din Patrimoniul Mondial UNESCO aflate „în pericol”.

Cel mai mare sistem de corali din lume aducea venituri anuale de 4,8 miliarde de dolari economiei Australiei înainte de pandemie, astfel că guvernul de la Canberra se teme că plasarea pe lista siturilor „în pericol” va afecta mult turismul.

O decizie în privința schimbării statutului Marii Bariere de Corali este aşteptată în jurul datei de 23 iulie.

Vă recomandăm să citiți și:

Omenirea a pierdut peste 50% din Marea Barieră de Corali. Ce îi îngrijorează cel mai mult pe oamenii de știință

Să te întorci la birou nu te mai încântă? O insulă tropicală din Marea Barieră de Corali are nevoie de îngrijitor

Sculptura care dezvăluie cât de sănătoasă este Marea Barieră de Corali

Cum arată insula Pumpkin din Marea Barieră de Corali scoasă la vânzare. Odată a fost câștigată la un joc de poker

Articolul Anunț sumbru despre Marea Barieră de corali apare prima dată în Descopera.

Articol original

De ce a fost această primăvară una a extremelor

Iarna 2020-2021 a adus o încălzire stratosferică de proporții. După 2 ani sub influența unui vortex polar de intensitate considerabilă, chiar record, trebuia să se întoarcă moneda. Semnele au fost prezente pe tot parcursul anului 2020, fie că vorbim de primul fenomen La Nina de intensitate ridicată din ultimii 8 ani sau că vorbim despre presiunea din Emisfera Nordică care a stabilit un nou record în iarnă: 1094.4 milibari în Mongolia.

Încălzirea stratosferică a sosit în Ianuarie și a avut multiple evenimente, perturbând puternic vortexul polar (Imaginea 1), se arată într-o analiză realizată de specialiștii de la Prognoze Meteo pentru Descopera.ro.

Efectele au venit luna următoare și aici putem menționa masa de aer foarte rece, de proporții, care a rămas blocată în dreptul continentului nord-american, coborând până-n Texas.

Astfel, zone calde, unde nu existau sisteme de încălzire, s-au confruntat cu temperaturi sub -10 grade, iar rețeaua de alimentare cu curent electric a cedat, regiuni vaste din Texas ajungând să fie calamitate (Imaginea 2).

Ce s-a întâmplat pe continentul Europa

Pentru continentul european, încălzirea stratosferică a adus o circulație atmosferică dominată de haos, în țara noastră apărând 2 perioade cu ger, lipsite însă de viscolele tradiționale. Depresiuni mediteraneene au fost, dar sincronizarea cu aerul rece a lipsit. După un astfel de haos, era clar că efectele nu se vor opri aici și vor continua în primăvară.

Astfel, primăvara 2021 începea în mijlocul unui tipar emisferic aproape complet opus față de primăvăra 2020, dominată de vortexul de intensitate record de atunci.

Perturbarea puternică din anul acesta a adus o dominație a emisferei polare. Lunile Martie și Aprilie au amintit mai degrabă de o iarnă prelungită decât de primăvară (imaginea de mai jos).

În același timp, regiunea polară foarte activă a continuat să aprovizioneze cu aer rece inclusiv regiuni calde precum zona Mării Mediterane.

După o iarnă rece, acestea au traversat la rândul lor perioade cu fenomene extreme și aici putem aminti faimoasa blocare a canalului Suez de către uriașul vapor Evergiven, al companiei Evergreen. Nava a lovit malul canalului, în urma rafalelor de vânt foarte puternice.

Viteza vântului era foarte ridicata în regiune încă de câteva zile, pe fondul unei mase de aer rece ce a avansat spre regiuni din Nordul Africii.

O lună Mai aparte

Odată cu finalul lunii Aprilie, estimările arătau o ușoară calmare a contextului emisferic datorită încălzirii stratosferice finale, fenomen ce are loc în fiecare an și marchează trecerea de la circulația specifica sezonului rece la cea specifică sezonului cald. Astfel, o dată cu disiparea părții superioare a vortexului polar, estimările arătau o luna Mai în care influența regiunii polare va pierde teren și în care vom vedea câteva perioade calde, pe fondul regiunii tropicale, marcată la rândul sau de o activitate peste medie.

Normalul nu a apărut pentru multă vreme. Vortexul troposferic a crescut greu în intensitate, sub estimările modelelor, așa că o nouă masa de aer rece, încărcată cu umiditate, a pătruns dinspre jumătatea nordică a Ocenului Atlantic, aducând instabilitate la nivelul continentului european (Imaginea 4).

Primăvara din România, dominată de regiunea polară

În țara noastră, primăvara a adus o lună Martie care a semănat cu o prelungire a iernii, o lună Aprilie în care am continuat să vorbim despre șanse pentru ninsori în prima parte. Spre final, vremea a început să semene cu una de primăvară timpurie.

Pentru luna Mai, estimările indicau o perioadă caldă, care a fost întreruptă de sosirea aerului oceanic. Am avut parte de ploi, furtuni și manifestări extreme ale vremii. Vântul a doborât copaci, iar cantitățile de apa nu au fost deloc de neglijat.

Primăvara a fost dominată de regiunea polară, prin aerul său rece și abia începând cu a doua parte a lunii Aprilie, am văzut acea luptă intre cald și rece. Din păcate, lupta a fost una intensă, însoțită de fenomene extreme.

Astfel, România nu a fost ferită de fenomene ce au apărut pe tot globul. De la cantități mari de nisip saharian transportate în Europa, la doborârea recordului de temperatură din Hong Kong și la valul de căldură ce a adus aproape 30 de grade în capitala Rusiei, primăvara 2021 a reprezentat o continuare a tiparului ce a debutat în luna Ianuarie, datorita încălzirii stratosferice puternice.

Cum considerăm că se vă încheia această primăvară? Cu singurul element ce a lipsit: un interval cald și secetos, în care e foarte posibil să avem parte de temperaturi ce vor depăși 30 de grade în Câmpia Română, mai spun specialiștii de la Prognoze Meteo.

Vă recomandăm să citiți și:

Inovaţie sau inconştienţă? Cercetătorii doresc să modifice compoziţia atmosferei pentru a opri încălzirea globală

Primul studiu care demonstreză că emisiile produse de oameni duc la micșorarea stratosferei Pământului

Incendiile de vegetație din Australia au avut un efect șocant asupra atmosferei Pământului

Gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii s-a micşorat

Articolul De ce a fost această primăvară una a extremelor apare prima dată în Descopera.

Articol original