Un pește exotic, cunoscut drept „peștele lună”, găsit pe o plajă din Oregon, SUA. Ce se știe despre această specie

Oamenii care au s-au plimbat recent pe o plajă din Oregon, SUA, au fost surprinși să găsească rămășițele uimitoare ale unui pește exotic de 45 de kilograme care a eșuat la sute de kilometri distanță de habitatul său natural.

Peștele de 1 metru lungime, numit opah sau „peștele lună”, a fost descoperit pe malul din Sunset Beach în nordul statului Oregon în jurul orei 8 dimineața la data de 14 iulie. Creatura frumos colorată avea o combinație spectaculoase de nuanțe argintii și roșiatice pe corpul său circular, însoțite de pete albe și ochi aurii.

După ce au primit fotografii cu peștele eșuat de la un trecător, angajații de la un acvariu din apropiere au mers să recupereze rămășițele. Vizitatorii de la Seaside Aquarium au avut mai apoi oportunitatea de a vedea specimenul rar.

Cum a murit peștele?

Nu este clar ce s-a întâmplat cu peștele opah, însă creatura era „în stare bună, ceea ce înseamnă că se afla în apropiere de mal atunci când a murit”, a explicat Tiffany Boothe, manager la Seaside Aquarium.

Peștii opah sunt pelagici, ceea ce înseamnă că trăiesc în largul oceanului, însă sunt întâlniți de obicei de-a lungul coastei din California sau Hawaii, potrivit Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice (NOAA) din SUA. Cu toate acestea, „peștii lună” sunt extrem de dificil de găsit în această regiune nordică.

O explicație posibilă ar fi temperaturile tot mai calde ale mărilor și oceanelor, cauzate de schimbările climatice, care forțează peștii opah să părăsească apele care sunt prea calde și să se mute în altele mai răcoroase. „Peștii lună” sunt capabili să parcurgă distanțe lungi ca reacție la condițiile de mediu, potrivit NOAA.

Opah sau „peștii lună” sunt singurii pești cu sânge cald din zilele noastre

„Vedem unele organisme marine care se îndreaptă spre nord pe măsură ce temperaturile oceanului cresc. Cu toate acestea, nu avem suficiente date pentru a confirma că încălzirea mărilor face ca peștii să se deplaseze spre nord”, au adăugat cercetătorii de la Seaside Aquarium.

În 2015, un studiu coordonat de NOAA a arătat că peștii opah sunt singurii pești cu sânge cald din zilele noastre. Spre deosebire de alți pești ectotermici (cu sânge rece), peștii opah sunt endotermici și își pot controla temperatura corpului, scrie Live Science.

Foarte puține detalii sunt cunoscute despre biologia lor, deși oamenii de știință cred că „peștii lună” pot ajunge până la 1,8 metri lungime și pot cântări peste 272 de kilograme.

Vă mai recomandăm să citiți și:

„Caracatița de sticlă”, o creatură foarte rară, întâlnită în adâncurile întunecate ale Oceanului Pacific

O creatură bizară cu dinți din abundență este un animal complet unic și nedescris până acum

O creatură bizară și acoperită cu buline a eșuat pe o plajă din Carolina de Nord

„O grămadă încâlcită” găsită pe o plajă din SUA este, de fapt, o creatură marină ciudată

Articolul Un pește exotic, cunoscut drept „peștele lună”, găsit pe o plajă din Oregon, SUA. Ce se știe despre această specie apare prima dată în Descopera.

Articol original

Un incendiu de vegetație din SUA este atât de masiv încât generează furtuni cu descărcări electrice

Cel mai mare incendiu de vegetație al acestui sezon din Statele Unite ale Americii este atât de masiv încât provoacă un haos absolut și perturbă condițiile meteorologice.

Incendiul de vegetație din sudul statului american Oregon a ars deja peste 1.370 de kilometri pătrați de pădure și pășune în ultimele două săptămâni, fiind accentuat de valuri de căldură cauzate de schimbările climatice. Tot ce se întâmplă este un indicator al viitorului sumbru care ne așteaptă.

„Incendiul este atât de mare și generează atât de multă energie și căldură extremă încât schimbă vremea. În mod normal, vremea dictatează ce va face incendiul. În cazul de față, incendiul dictatează ce face vremea”, a explicat Marcus Kauffman, purtător de cuvânt pentru departamentul forestier din SUA.

„În cazul de față, incendiul dictatează ce face vremea”

Incendiile capabile să determine propriile tipare meteorologice sunt extrem de dificil de combătut pentru echipele de la sol. Condițiile haotice forțează pompierii să se refugieze în locuri mai sigure, potrivit Futurism.

Sursa foto: NASA Earth Observatory

Flăcările sunt atât de puternice încât incendiul a reușit să treacă de substanțele ignifuge. Aerul fierbinte, fumul și umiditatea cauzează norii pirocumulus, numiți și „nori de foc”, să depășească 9.000 de metri. Apoi, acești nori se prăbușesc și declanșează vânturi puternice care contribuie la răspândirea incendiului.

Un nor a ajuns atât de înalt încât a generat descărcări electrice

Un nor a ajuns atât de înalt încât a devenit pirocumulonimbus, ajungând la o altitudine de aproape 14.000 metri și generând descărcări electrice, care ar fi putut chiar să stârnească noi incendii. Experții sunt îngrijorați că incendiul ar fi creat tornade de foc. Până acum nu au fost confirmate astfel de cazuri.

„Este posibil. Cu siguranță. Atunci când ne confruntăm cu astfel de evenimente extreme, trebuie să fim foarte atenți”, a spus Chuck Redman, meteorolog la Serviciul Național de Meteorologie din SUA.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Incendiile de vegetație din Australia au avut un efect șocant asupra atmosferei Pământului

Un arbore sequoia continuă să ardă mocnit după incendiile de vegetație de anul trecut din California

Un nor dintr-o furtună deasupra Oceanului Pacific a doborât recordul pentru cea mai scăzută temperatură

Val de căldură istoric în Canada și nordul Statelor Unite. Noi recorduri de temperatură, doborâte în fiecare zi

Articolul Un incendiu de vegetație din SUA este atât de masiv încât generează furtuni cu descărcări electrice apare prima dată în Descopera.

Articol original

Anunț sumbru despre Marea Barieră de corali

Perspectivele pentru Marea Barieră de Corali rămân „foarte rele” în ciuda aparentei refaceri, din ultimul an, a acestui ecosistem unic. Anunțul a fost făcut de oamenii de ştiinţă din cadrul guvernului australian în contextul în care UNESCO urmează să se pronunţe în următoarele zile asupra statutului acesteia pe lista Patrimoniului Mondial.

Agenţia culturală a Naţiunilor Unite a recomandat într-un raport preliminar din iunie modificarea statutului celui mai mare ecosistem de corali din lume și includerea lui pe lista celor „în pericol” din cauza afectării coralilor la scară largă pe fondul  schimbărilor climatice.

Institutul Australian pentru Ştiinţe Marine (AIMS) a afirmat că, în prezent, recifele de corali se află într-o fază de recuperare după un deceniu de evenimente foarte stresante pentru întregul sistem și albire a lor din cauza încălzirii apei şi a impactului ciclonilor.

Aceste perioade de refacere sunt din ce în ce mai rare din cauza schimbărilor climatice, a precizat în raportul anual al agenției guvernamentale care monitorizează de 35 de ani starea Marii Bariere de Corali, înscrisă pe lista Patrimoniului Mondial din 1981.

„Intensificarea evenimentelor meteorologice extreme relaționate încălzirii şi proliferării stelelor de mare ‘coroană de spini’ reprezintă o presiune din ce în ce mai puternică şi mai frecventă, recifele având mai puţine oportunităţi de a se reface”, a explicat directorul general al AIMS, Paul Hardisty, citat de AFP.

Marea Barieră de Corali a pierdut jumătate din sistem

Oamenii de ştiinţă au monitorizat 127 de recife în 2021 şi au precizat că suprafaţa acoperită de coralii cu schelet dur a crescut în 69 dintre cele 81 de situri cercetate în ultimii doi ani.

O cercetare știinţifică separată, publicată în octombrie, a demonstrat că Marea Barieră, un ecosistem de 2.300 de kilometri, a pierdut jumătate dintre corali începând din 1995. Cauza a reprezentat-o mai multe episoare de încălzire a apei oceanului care a provocat albirea coralilor.

Britta Schaffelke, director al programelor de cercetare din cadrul AIMS, a declarat că ultimele date reprezintă „o rază de speranţă în ceea ce priveşte rezilienţa recifelor”.

Ea a avertizat, însă, că perspectivele pentru viitor ale acestei bijuterii naturale rămân încă foarte rele din cauza pericolelor schimbărilor climatice şi a altor factori care au un impact asupra organismelor care formează reciful.

Credit foto: Francesco Ungaroy, Unsplash

UNESCO a cerut Australiei să ia măsuri urgente pentru a combate încălzirea climatică, însă Canberra a rezistat presiunilor de a se angaja să aibă emisii zero până în 2050.

Totodată, autoritățile australiene fac eforturi pentru ca Marea Barieră de Corali să nu fie înscrisă pe lista siturilor din Patrimoniul Mondial UNESCO aflate „în pericol”.

Cel mai mare sistem de corali din lume aducea venituri anuale de 4,8 miliarde de dolari economiei Australiei înainte de pandemie, astfel că guvernul de la Canberra se teme că plasarea pe lista siturilor „în pericol” va afecta mult turismul.

O decizie în privința schimbării statutului Marii Bariere de Corali este aşteptată în jurul datei de 23 iulie.

Vă recomandăm să citiți și:

Omenirea a pierdut peste 50% din Marea Barieră de Corali. Ce îi îngrijorează cel mai mult pe oamenii de știință

Să te întorci la birou nu te mai încântă? O insulă tropicală din Marea Barieră de Corali are nevoie de îngrijitor

Sculptura care dezvăluie cât de sănătoasă este Marea Barieră de Corali

Cum arată insula Pumpkin din Marea Barieră de Corali scoasă la vânzare. Odată a fost câștigată la un joc de poker

Articolul Anunț sumbru despre Marea Barieră de corali apare prima dată în Descopera.

Articol original

Un studiu susține că prăbușirea ecosistemelor oceanice ar putea devasta omenirea în următorii 25 de ani

Pe măsură ce oceanele devin tot mai acide, un efect secundar deosebit de periculos al emisiilor de gaze cu efect de seră, lanțul trofic global s-ar putea prăbuși și omenirea s-ar putea confrunta cu devastarea totală în doar câteva decenii, potrivit unui nou studiu alarmant.

Studiul, elaborat de doi antreprenori și cercetători care încearcă să asigure acces la apă potabilă și care sunt afiliați Universității din Edinburgh, argumentează că până și cea mai mică creștere în aciditate va cauza schimbări profunde asupra ecosistemelor oceanice. Aceste schimbări vor produce efecte la nivel global.

Argumentul principal al cercetătorilor este că un ocean mai acid ar putea dizolva unii dintre compușii care alcătuiesc organisme precum plancton sau recife de corali, precum și materialele de care acestea au nevoie pentru supraviețuire.

Sursa de hrană pentru aproape 3 miliarde de oameni ar putea dispărea

Deși alte specii le-ar putea înlocui, formele de viață care pot supraviețui în condiții mai extreme sunt mai puțin potrivite pentru asigurarea bazele pentru lanțul trofic, ceea ce înseamnă că fenomenul ar eradica o sursă majoră de hrană. La capătul acelei reacții în lanț, susțin cercetătorii, sursa de hrană pentru aproape 3 miliarde de oameni ar putea dispărea cu totul.

Impactul schimbărilor climatice asupra oceanelor este deja vizibil pe planeta noastră, însă unele aspecte din noul studiu ar trebui luate în considerare cu precauție.

Trebuie să acționăm acum dacă vrem ca generațiile viitoare să mai aibă o șansă

Autorii au făcut mai multe afirmații fără a oferi dovezi sau surse, inclusiv faptul că microbi toxici vor otrăvi atmosfera atunci când vânturile puternice îi vor „sufla din ocean” și îi vor transporta în aer, scrie Futurism.

Totuși, lăsând la o parte afirmațiile discutabile, noul studiu lansează un avertisment pentru viitorul planetei Pământ. Având în vedere dificultatea monitorizării microbilor oceanici de care depinde Terra, cercetătorii mai argumentează că trebuie să luăm măsuri astăzi pentru ca generațiile viitoare să mai aibă o șansă.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Detectoarele de bombe nucleare au dezvăluit o populație secretă de balene în Oceanul Indian

Al cincilea ocean al Pământului, confirmat în sfârșit de oamenii de știință

Top 10 lumi oceanice extraordinare din Sistemul Solar

Cercetătorii japonezi au forat cea mai adâncă gaură oceanică din istorie

Articolul Un studiu susține că prăbușirea ecosistemelor oceanice ar putea devasta omenirea în următorii 25 de ani apare prima dată în Descopera.

Articol original

Cel mai ridicat nivel de dioxid de carbon din atmosfera Pământului din istorie

Deși primele zile ale pandemiei de COVID-19 au dus la o scădere ușoară a emisiilor poluante, nivelurile de dioxid de carbon din atmosfera Pământului sunt, în prezent, printre cele mai ridicate din istorie. Terra nu a mai avut în atmosfera sa un astfel de nivel de dioxid de carbon de aproximativ 4 milioane de ani.

Oamenii de știință de la Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA) și Institutul Scripps de Oceanografie din cadrul Universității din California, San Diego, au anunțat că Observatorul din Mauna Loa, din Hawaii, a înregistrat o concentrație record de dioxid de carbon în atmosferă, care a atins un vârf în mai 2021, media lunară fiind de 419,13 părți la milion.

Anul trecut, au existat speculații optimiste legate de faptul că pandemia COVID-19 și numeroasele schimbări și restricții pe care le-a generat, de la mai călătorii aeriene puține la reducerea producției economice din cauza blocajelor globale, putea contribui la diminuarea gaze cu efect de seră. În timp ce planeta a înregistrat o reducere pe termen scurt a emisiilor de gaze cu efect de seră, a devenit rapid evident că acest lucru nu va fi de durată.

„Avem nevoie de reduceri mult mai mari și susținute mai mult decât cele relaționate de COVID în 2020”, a afirmat Ralph Keeling, geochimist care conduce programul Scripps la Mauna Loa, citat de IFL Science.

Cele mai mari niveluri de CO2 de la începutul măsurătorilor

Nivelurile de CO2 observate în mai 2021 au fost cele mai mari înregistrate vreodată de când NOAA a început măsurătorile la stația meteo din Mauna Loa, în 1974.

Măsurătorile la stația meteorologică din Hawaii sunt considerate un punct de referință pentru măsurătorile de dioxid de carbon din atmosferă, la nivel global. Stația meteo a efectuat cea mai lungă măsurare neîntreruptă a nivelului dioxidului de carbon din atmosferă.

În mai 2020, la stația Mauna Loa a fost înregistrat maximul nivelului dioxidului de carbon atmosferic, depășind pragul de 417,1 părți pe milion pentru prima dată în istoria omenirii.

Criza climatică, alimentată de nivelul dioxidului de carbon

Creșterea nivelurilor dioxidului de carbon, de la an la an, alimentează criza climatică cu care se confruntă planeta noastră. Dioxidul de carbon eliberat în urma activităților umane, precum defrișările și arderea combustibililor fosili, se dezvoltă în atmosferă, unde captează mai mult din căldura Soarelui, încălzind planeta.

Nivelurile din prezent de dioxid de carbon din atmosferă sunt comparabile cu cele observate în Pliocen, în urmă cu între 4,1 și 4,5 milioane de ani.

Lumea de atunci era una destul de diferită, Homo sapiens se aflau la milioane de ani distanță de apariție, pădurile acopereau zona arctică, nivelul mării era cu 23 de metri mai ridicat decât în ​​prezent, iar temperaturile de vară erau cu aproximativ 8 grade Celsius mai calde.

Viitorul planetei este încă incert, însă este clar că trebuie să ne reducem drastic emisiile de carbon dacă vrem să evităm schimbările de mediu ireversibile și să ne prăbușim mai devreme într-o criză climatică în plină expansiune.

Vă recomandăm să citiți și:

Ce s-ar întâmpla dacă oamenii ar dispărea?

Cele mai interesante 20 de descoperiri ale ultimului deceniu

Oamenii de ştiinţă au creat un material care transformă dioxidul de carbon în materie organică

„Bateriile zombi” produc sute de incendii anual, iar situația se va agrava dacă oamenii nu își schimbă comportamentul

Articolul Cel mai ridicat nivel de dioxid de carbon din atmosfera Pământului din istorie apare prima dată în Descopera.

Articol original

De ce a fost această primăvară una a extremelor

Iarna 2020-2021 a adus o încălzire stratosferică de proporții. După 2 ani sub influența unui vortex polar de intensitate considerabilă, chiar record, trebuia să se întoarcă moneda. Semnele au fost prezente pe tot parcursul anului 2020, fie că vorbim de primul fenomen La Nina de intensitate ridicată din ultimii 8 ani sau că vorbim despre presiunea din Emisfera Nordică care a stabilit un nou record în iarnă: 1094.4 milibari în Mongolia.

Încălzirea stratosferică a sosit în Ianuarie și a avut multiple evenimente, perturbând puternic vortexul polar (Imaginea 1), se arată într-o analiză realizată de specialiștii de la Prognoze Meteo pentru Descopera.ro.

Efectele au venit luna următoare și aici putem menționa masa de aer foarte rece, de proporții, care a rămas blocată în dreptul continentului nord-american, coborând până-n Texas.

Astfel, zone calde, unde nu existau sisteme de încălzire, s-au confruntat cu temperaturi sub -10 grade, iar rețeaua de alimentare cu curent electric a cedat, regiuni vaste din Texas ajungând să fie calamitate (Imaginea 2).

Ce s-a întâmplat pe continentul Europa

Pentru continentul european, încălzirea stratosferică a adus o circulație atmosferică dominată de haos, în țara noastră apărând 2 perioade cu ger, lipsite însă de viscolele tradiționale. Depresiuni mediteraneene au fost, dar sincronizarea cu aerul rece a lipsit. După un astfel de haos, era clar că efectele nu se vor opri aici și vor continua în primăvară.

Astfel, primăvara 2021 începea în mijlocul unui tipar emisferic aproape complet opus față de primăvăra 2020, dominată de vortexul de intensitate record de atunci.

Perturbarea puternică din anul acesta a adus o dominație a emisferei polare. Lunile Martie și Aprilie au amintit mai degrabă de o iarnă prelungită decât de primăvară (imaginea de mai jos).

În același timp, regiunea polară foarte activă a continuat să aprovizioneze cu aer rece inclusiv regiuni calde precum zona Mării Mediterane.

După o iarnă rece, acestea au traversat la rândul lor perioade cu fenomene extreme și aici putem aminti faimoasa blocare a canalului Suez de către uriașul vapor Evergiven, al companiei Evergreen. Nava a lovit malul canalului, în urma rafalelor de vânt foarte puternice.

Viteza vântului era foarte ridicata în regiune încă de câteva zile, pe fondul unei mase de aer rece ce a avansat spre regiuni din Nordul Africii.

O lună Mai aparte

Odată cu finalul lunii Aprilie, estimările arătau o ușoară calmare a contextului emisferic datorită încălzirii stratosferice finale, fenomen ce are loc în fiecare an și marchează trecerea de la circulația specifica sezonului rece la cea specifică sezonului cald. Astfel, o dată cu disiparea părții superioare a vortexului polar, estimările arătau o luna Mai în care influența regiunii polare va pierde teren și în care vom vedea câteva perioade calde, pe fondul regiunii tropicale, marcată la rândul sau de o activitate peste medie.

Normalul nu a apărut pentru multă vreme. Vortexul troposferic a crescut greu în intensitate, sub estimările modelelor, așa că o nouă masa de aer rece, încărcată cu umiditate, a pătruns dinspre jumătatea nordică a Ocenului Atlantic, aducând instabilitate la nivelul continentului european (Imaginea 4).

Primăvara din România, dominată de regiunea polară

În țara noastră, primăvara a adus o lună Martie care a semănat cu o prelungire a iernii, o lună Aprilie în care am continuat să vorbim despre șanse pentru ninsori în prima parte. Spre final, vremea a început să semene cu una de primăvară timpurie.

Pentru luna Mai, estimările indicau o perioadă caldă, care a fost întreruptă de sosirea aerului oceanic. Am avut parte de ploi, furtuni și manifestări extreme ale vremii. Vântul a doborât copaci, iar cantitățile de apa nu au fost deloc de neglijat.

Primăvara a fost dominată de regiunea polară, prin aerul său rece și abia începând cu a doua parte a lunii Aprilie, am văzut acea luptă intre cald și rece. Din păcate, lupta a fost una intensă, însoțită de fenomene extreme.

Astfel, România nu a fost ferită de fenomene ce au apărut pe tot globul. De la cantități mari de nisip saharian transportate în Europa, la doborârea recordului de temperatură din Hong Kong și la valul de căldură ce a adus aproape 30 de grade în capitala Rusiei, primăvara 2021 a reprezentat o continuare a tiparului ce a debutat în luna Ianuarie, datorita încălzirii stratosferice puternice.

Cum considerăm că se vă încheia această primăvară? Cu singurul element ce a lipsit: un interval cald și secetos, în care e foarte posibil să avem parte de temperaturi ce vor depăși 30 de grade în Câmpia Română, mai spun specialiștii de la Prognoze Meteo.

Vă recomandăm să citiți și:

Inovaţie sau inconştienţă? Cercetătorii doresc să modifice compoziţia atmosferei pentru a opri încălzirea globală

Primul studiu care demonstreză că emisiile produse de oameni duc la micșorarea stratosferei Pământului

Incendiile de vegetație din Australia au avut un efect șocant asupra atmosferei Pământului

Gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii s-a micşorat

Articolul De ce a fost această primăvară una a extremelor apare prima dată în Descopera.

Articol original

O zonă de pădure de dimensiunea Franței a crescut în ultimii 20 de ani

În ultimele decenii, veștile legate de soarta pădurilor la nivel mondial au fost în marea majoritate proaste, însă un studiu recent a arătat că unele zone împădurite au capacitatea să revină la ce au fost înainte și să se extindă dacă li se oferă șansa.

Începând cu anul 2000, o zonă de pădure de mărimea Franței a crescut în mod natural în întreaga lume, potrivit unei noi analize. Suprafața ei este suficientă pentru a absorbi echivalentul a 5,9 gigatone de dioxid de carbon, mai mult decât emisiile anuale ale Statelor Unite.

„Datele arată potențialul enorm al habitatelor naturale de a se recupera atunci când li se oferă șansa. Dar nu este o scuză pentru ca oricare dintre noi să așteptăm să se întâmple acest lucru”, a declarat John Lotspeich, directorul executiv al Trillion Trees, care a publicat un raport în urma unei colaborări între WWF, BirdLife International și WCS. La trasarea concluziilor au fost folosite date din imagini prin satelit adunate pe o perioadă de mai bine de 30 de ani din 29 de țări din 13 ecoregiuni.

Pădurile s-au regenrat masiv în China și Brazilia

Punctele fierbinți ale defrișărilor ar putea fi găsite pe tot globul. De exemplu, zone împădurite au reapărut recent la nord-est de Beijing, în nordul Chinei, în urma eforturilor guvernamentale de a combate furtunile severe de praf, contribuind astfel foarte mult la refacerea florei locale. Un alt exemplu bun poate fi găsit în nord-vestul Braziliei, unde renunțarea în anumite locuri la agricultură a însemnat reapariția unor zone împădurite.

După cum sugerează aceste exemple, refacerea pădurilor a fost determinată de o serie de factori. Unii sunt neclari, dar alți factori au fost rezultatul unei mai bune gestionări a problemei pădurilor, în timp ce alții au fost naturali, cum ar fi regenerarea după incendii forestiere.

Așa cum se poate vedea în porțiuni mari din China, politicile guvernamentale la nivel național au contribuit, de asemenea, la creșterea semnificativă a suprafeței forestiere în câțiva ani. Angajamente și politici similare au fost recent adoptate în întreaga lume.

Defrișările, mai mari decât zonele de pădure care se refac în mod natural

Deși raportul evidențiază multe succese, nu minimizează amploarea problemei. Multe zone, cum ar fi Pădurea Atlantică de-a lungul coastei de est a Braziliei, au cunoscut o refacere considerabilă în ultimele două decenii, dar rămân în continuare mult sub întinderea lor istorică. Între timp, în afara acestor zone, despăduririle continuă să afecteze cele mai vitale zone forestiere ale lumii.

Credit foto: Unsplash

Pădurile restabilite nu vor rezolva instantaneu problema schimbărilor climatice sau a defrișărilor, dar acest raport arată că refacerea lor ar putea avea un impact semnificativ asupra stării mediului natural al planetei.

„Știința este clară: dacă vrem să evităm schimbările climatice periculoase și să ne întoarcem la natură, trebuie să oprim atât defrișările, cât și să refacem pădurile naturale”, a explicat William Baldwin-Cantello, director la WWF-UK, citat de IFL Science.

„De multă vreme știm că regenerarea pădurilor în mod natural este adesea mai ieftină, mai bogată în carbon și mai bună pentru biodiversitate decât pădurile plantate activ, iar această cercetare ne spune unde și de ce se întâmplă regenerarea și cum putem recrea aceste condiții în altă parte”, a adăugat Baldwin-Cantell.

Acesta a avertizat însă că milioane de hectare de păduri sunt defrișate în fiecare an, mult mai mult decât zonele forestiere care se regenerează, de aceea problema distrugerii pădurilor rămâne una majoră.

Vă recomandăm să citiți și:

Unul dintre triburile pe cale de dispariţie este ameninţat de defrişarea pădurii amazoniene

Ascensiunea și declinul pădurilor tropicale au declanșat dispariția oamenilor timpurii și a megafaunei din Asia

România, locul în care sunt distruse ultimele păduri ale Europei – presa germană

Restabilirea suprafeţelor împădurite, soluţia de atenuare a schimbărilor climatice

Articolul O zonă de pădure de dimensiunea Franței a crescut în ultimii 20 de ani apare prima dată în Descopera.

Articol original

Studiu alarmant. Ritmul de topire a gheţarilor din lume s-a dublat în ultimii 20 de ani

Aproape toţi gheţarii lumii îşi pierd din masă într-un ritm accelerat. Ritmul de topire a gheţarilor lumii aproape s-a dublat în ultimii 20 de ani şi contribuie mai mult la creşterea nivelului mării decât straturile de gheaţă din Groenlanda sau Antarctica.

Folosind imagini de înaltă rezoluţie capturate de sateliţii NASA între 2000 şi 2019, un grup de oameni de ştiinţă a descoperit că gheţarii, fără cei din Groenlanda şi Antarctica, care au fost excluse din studiu, au pierdut în medie 267 gigatone de gheaţă pe an, relatează The Guardian.

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că topirea masei gheţarilor s-a accelerat. Gheţarii au pierdut anual 227 de gigatone de gheaţă în perioada 2000-2004, dar aceasta a crescut până la o medie de 298 de gigatone după 2015.

Topirea a avut un impact semnificativ asupra nivelului mării care a crescut cu aproximativ 0,74 milimetri pe an, adică 21% din creşterea globală a nivelului mării observată în această perioadă.

Gheţarii tind să aibă un răspuns mai rapid la schimbările climatice

Gheţarii tind să aibă un răspuns mai rapid la schimbările climatice în comparaţie cu straturile de gheaţă din Groenlanda şi Antarctica, potrivit Mediafax.

Studiul ar putea umple lacune importante în ceea ce priveşte înţelegerea topirii gheţii, ducând la predicţii mai exacte, a spus co-autorul studiului Robert McNabb, un om de ştiinţă de la Universitatea Ulster din Marea Britanie.

Gheţari din Alaska, Islanda, Alpi, munţii Pamir şi Himalaya au fost printre cei mai afectaţi de topire, au descoperit cercetătorii. Gheţarii cu comunităţile în apropriere oferă o sursă importantă de apă, iar declinul acestora ar putea duce la deficienţe grave de apă în zona importante din lume.

Ultimele studii privind schimbările climatice arată că nivelul mării va creşte cu mai mult de un metru până în 2100.

Articolul Studiu alarmant. Ritmul de topire a gheţarilor din lume s-a dublat în ultimii 20 de ani apare prima dată în Descopera.

Articol original

Cum va arăta lumea în 2040? Scenariile dintr-un raport al serviciilor de informaţii din SUA

Bolile, decalajul dintre bogaţi şi săraci, schimbările climatice şi conflictele dintre şi între naţiuni vor prezenta provocări mai mari în deceniile următoare, pandemia COVID-19 înrăutăţind deja unele dintre aceste probleme, se arată un raport de informaţii al SUA.

Scenariile sunt expuse într-un raport al serviciilor de informaţii din SUA.

Rivalitatea dintre China şi o coaliţie de naţiuni occidentale condusă de SUA se va intensifica probabil, alimentată de schimbări militare, demografie, tehnologie şi diviziuni asupra modelelor de guvernare, se arată în raportul Global Trends 2040: A More Contested World.

Puterile regionale şi actorii nestatali pot exercita o influenţă mai mare, cu un rezultat probabil ce va duce la „un mediu geopolitic mai predispus la conflicte şi mai volatil şi o cooperare internaţională slabită”.

Cea mai mare „întrerupere globală” de după cel de-al Doilea Război Mondial

Raportul celor mai buni analişti ai serviciilor de informaţii din SUA, care este produs la fiecare patru ani, a evaluat tendinţele politice, economice, sociale şi de altă natură care cel mai probabil vor forma mediul de securitate în următorii 20 de ani, relatează Reuters.

„Intenţia noastră este de a ajuta factorii de decizie politică şi cetăţenii să se pregătească pentru o serie de posibile scenarii pentru viitor”, au scris autorii, menţionând că nu fac previziuni specifice.

Provocări precum schimbările climatice, bolile, crizele financiare şi perturbările tehnologice „sunt susceptibile de a se manifesta mai frecvent şi intens în aproape fiecare regiune şi ţară”, se precizează în raport.

Pandemia de coronavirus care a ucis peste 3 milioane de oameni a marcat cea mai mare „întrerupere globală” de după cel de-al Doilea Război Mondial, cu consecinţele care vor dura probabil ani de zile.

Anumite tendinţe par să accelereze sau să devină mai puternice din cauza pandemiei

COVID-19 a expus şi uneori a extins disparităţile în domeniul sănătăţii, a ridicat datoriile naţionale, a accelerat naţionalismul şi polarizarea politică, a adâncit inegalităţile, a alimentat neîncrederea în guvern şi a evidenţiat eşecul cooperării internaţionale.

În acest proces, acesta încetineşte şi posibil inversează progresul în combaterea sărăciei, a bolilor şi a inegalităţii de gen. Raportul prevede că multe probleme cauzate de pandemie vor creşte până în 2040.

„Există un anumit set de tendinţe pe care le-am identificat, care par să se accelereze sau să devină mai puternice din cauza pandemiei”, potrivit Mediafax.

Raportul a prezentat cinci scenarii posibil pentru cum va arăta lumea în 2040. Cel mai optimist scenariu prezintă – „ o renaştere a democraţiilor” – în care guvernele democratice s-ar dovedi „mai capabile să încurajeze cercetarea ştiinţifică şi inovaţia tehnologică, catalizând un boom economic”.

Cel mai pesimist scenariu prezintă o acutizare a vulnerabilităţilor a susţinut modul în care COVID-19 şi încălzirea globală ar putea distruge aprovizionarea cu alimente la nivel mondial, ducând la revolte în Philadelphia care ucid „mii de oameni”.

Articolul Cum va arăta lumea în 2040? Scenariile dintr-un raport al serviciilor de informaţii din SUA apare prima dată în Descopera.

Articol original

Primele declarații ale lui Biden, devenit noul președinte al SUA

Noul preşedinte al Statelor Unite, Joseph Biden, a declarat, în discursul de învestitură, că este „ziua Americii, ziua democraţiei”, pledând pentru unitatea „măreţei naţiuni”.

„Este o naţiune măreaţă, suntem oameni buni şi, de-a lungul secolelor, prin furtuni şi conflicte, prin pace şi război, am ajuns atât de departe, dar încă mai avem mult de mers”, a declarat Joe Biden.

„Vom învinge” provocările, a subliniat Biden, enumerând problemele climatice, rasismul şi extremismul.

„Aceasta este ziua Americii, este ziua democraţiei, o zi a istoriei şi speranţei de înnoire. America a fost din nou încercată şi America s-a ridicat la înălţimea provocărilor”, a precizat Biden.

Biden: Trebuie să punem capăt războiului noncivil

„Trebuie să încetăm să ţipăm unii la ceilalţi, să reducem temperatura, întrucât, fără unitate, nu este pace, ci doar amărăciune şi furie. Unitatea este drumul înainte. Dezacordurile nu trebuie să conducă la lipsă de unitate. Trebuie să punem capăt războiului noncivil dintre roşu şi albastru, dintre conservatori şi liberali„, a insistat Biden.

„America a fost încercată şi am ieşit mai puternici din această problemă, vom remedia alianţele şi vom asuma din nou angajamente pe plan global”, a precizat Biden, dând asigurări că Statele Unite vor fi un partener de încredere, pentru pace şi securitate la nivel mondial, potrivit Mediafax.

„Prin determinare şi efort, vom depăşi problemele actuale, cu ajutorul credinţei şi îndrumaţi de convingeri, devotaţi unii altora şi ţării pe care o iubim din inimă. Vom fi judecaţi în funcţie de modul în care soluţionăm crizele multiple ale epocii noastre”, a subliniat Joe Biden.

Articolul Primele declarații ale lui Biden, devenit noul președinte al SUA apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Anunțul activistei Greta Thunberg după un an întreg de campanie pentru combaterea crizei climatice

Activista suedeză de mediu, Greta Thunberg, a declarat că a revenit la şcoală după un an de campanie pentru combaterea schimbările climatice.

„Anul meu s-a terminat şi mi se pare atât de grozav că în sfârşit mă întorc din nou la şcoală!”, a scris tânăra de 17 ani pe Twitter, ataşând o fotografie zâmbitoare cu ea cu ghiozdanul pe spate şi cu mâinile sprijinite pe bicicletă.

Thunberg nu a spus în ce oraş sau la ce şcoală îşi va continua studiile.

Greta Thunberg a traversat Ocenaul Atlantic cu barca

Din iunie 2019, călătoriile desfășurate de către activista de mediu în întreaga lume au obligat-o să înveţe la distanţă.

Ea a călătorit peste Atlantic navigând cu barca – sperând să evidenţieze emisiile de carbon rezultate în urma zborului. Destinaţia ei finală a fost conferinţa climatică COP25 ONU în capitala din Chile.

Întâlnire cu Angela Merkel la Berlin

Dar evenimentul a fost mutat în cele din urmă la Madrid din cauza tulburărilor masive din Chile, forţând-o pe Greta Thunberg să navigheze din SUA în Europa la bordul unei ambarcaţiuni a unui cuplu tânăr australian.

Săptămâna trecută, cancelarul german Angela Merkel a găzduit la Berlin o întâlnire ce a avut ca temă principală schimbările climatice. Luisa Neubauer din Germania, Anuna de Wever din Belgia s-au alăturat Gretei Thunberg, pentru o întâlnire de o oră şi jumătate cu cancelarul, potrivit Mediafax.

„I-am cerut să trateze criza climatică la fel cum ar trata orice altă criză”, a spus Thunberg, în urma întâlnirii.

Articolul Anunțul activistei Greta Thunberg după un an întreg de campanie pentru combaterea crizei climatice apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original