Anunț sumbru despre Marea Barieră de corali

Perspectivele pentru Marea Barieră de Corali rămân „foarte rele” în ciuda aparentei refaceri, din ultimul an, a acestui ecosistem unic. Anunțul a fost făcut de oamenii de ştiinţă din cadrul guvernului australian în contextul în care UNESCO urmează să se pronunţe în următoarele zile asupra statutului acesteia pe lista Patrimoniului Mondial.

Agenţia culturală a Naţiunilor Unite a recomandat într-un raport preliminar din iunie modificarea statutului celui mai mare ecosistem de corali din lume și includerea lui pe lista celor „în pericol” din cauza afectării coralilor la scară largă pe fondul  schimbărilor climatice.

Institutul Australian pentru Ştiinţe Marine (AIMS) a afirmat că, în prezent, recifele de corali se află într-o fază de recuperare după un deceniu de evenimente foarte stresante pentru întregul sistem și albire a lor din cauza încălzirii apei şi a impactului ciclonilor.

Aceste perioade de refacere sunt din ce în ce mai rare din cauza schimbărilor climatice, a precizat în raportul anual al agenției guvernamentale care monitorizează de 35 de ani starea Marii Bariere de Corali, înscrisă pe lista Patrimoniului Mondial din 1981.

„Intensificarea evenimentelor meteorologice extreme relaționate încălzirii şi proliferării stelelor de mare ‘coroană de spini’ reprezintă o presiune din ce în ce mai puternică şi mai frecventă, recifele având mai puţine oportunităţi de a se reface”, a explicat directorul general al AIMS, Paul Hardisty, citat de AFP.

Marea Barieră de Corali a pierdut jumătate din sistem

Oamenii de ştiinţă au monitorizat 127 de recife în 2021 şi au precizat că suprafaţa acoperită de coralii cu schelet dur a crescut în 69 dintre cele 81 de situri cercetate în ultimii doi ani.

O cercetare știinţifică separată, publicată în octombrie, a demonstrat că Marea Barieră, un ecosistem de 2.300 de kilometri, a pierdut jumătate dintre corali începând din 1995. Cauza a reprezentat-o mai multe episoare de încălzire a apei oceanului care a provocat albirea coralilor.

Britta Schaffelke, director al programelor de cercetare din cadrul AIMS, a declarat că ultimele date reprezintă „o rază de speranţă în ceea ce priveşte rezilienţa recifelor”.

Ea a avertizat, însă, că perspectivele pentru viitor ale acestei bijuterii naturale rămân încă foarte rele din cauza pericolelor schimbărilor climatice şi a altor factori care au un impact asupra organismelor care formează reciful.

Credit foto: Francesco Ungaroy, Unsplash

UNESCO a cerut Australiei să ia măsuri urgente pentru a combate încălzirea climatică, însă Canberra a rezistat presiunilor de a se angaja să aibă emisii zero până în 2050.

Totodată, autoritățile australiene fac eforturi pentru ca Marea Barieră de Corali să nu fie înscrisă pe lista siturilor din Patrimoniul Mondial UNESCO aflate „în pericol”.

Cel mai mare sistem de corali din lume aducea venituri anuale de 4,8 miliarde de dolari economiei Australiei înainte de pandemie, astfel că guvernul de la Canberra se teme că plasarea pe lista siturilor „în pericol” va afecta mult turismul.

O decizie în privința schimbării statutului Marii Bariere de Corali este aşteptată în jurul datei de 23 iulie.

Vă recomandăm să citiți și:

Omenirea a pierdut peste 50% din Marea Barieră de Corali. Ce îi îngrijorează cel mai mult pe oamenii de știință

Să te întorci la birou nu te mai încântă? O insulă tropicală din Marea Barieră de Corali are nevoie de îngrijitor

Sculptura care dezvăluie cât de sănătoasă este Marea Barieră de Corali

Cum arată insula Pumpkin din Marea Barieră de Corali scoasă la vânzare. Odată a fost câștigată la un joc de poker

Articolul Anunț sumbru despre Marea Barieră de corali apare prima dată în Descopera.

Articol original

Biologii au „readus la viață” genul unor celule ciudate și galbene, uitat timp de 140 de ani

Adânc în țesuturile actiniilor, coralilor și meduzelor există celule ciudate și galbene care diferă din punct de vedere genetic de animalele marine.

După mai bine de un secol de la desemnarea acestor celule la un gen acum uitat, un nou studiu a „readus la viață” denumirea și a descris șase noi specii din întreaga lume.

„Având în vedere că echipa noastră este alcătuită din oameni de știință din șapte țări, am putut colecta toate aceste mostre în timpul pandemiei. Acest studiu evidențiază modul în care spiritul descoperirii științifice aduce oamenii împreună, chiar și în vremuri de restriște”, a explicat Todd LaJeunesse, biolog și autor coordonator al noului studiu, de la Universitatea de Stat din Pennsylvania, SUA

Descrise pentru prima oară în 1881, celulele galbene au fost inițial clasificate în genul Zooxanthella de către omul de știință Karl Brandt. De asemenea, Brandt a introdus termenul „zooxanthellae”, care este folosit în mod colocvial chiar și astăzi.

Genul Philozoon, nefiind folosit niciodată, a fost uitat

Cu toate acestea, un alt cercetător, un scoțian numit Patrick Geddes, investiga aceste celule galbene în același timp. În 1882, fără să vadă cercetările lui Brandt, Geddes a descoperit că celulele nu erau doar separate de animalele în care se aflau, dar și faptul că acestea erau benefice, astfel având un rol simbiotic.

Genul stabilit de Geddes pentru a clasifica aceste celule a fost Philozoon, din cuvintele grecești „a iubi ca un prieten” și „animal”. Din păcate, Brandt a fost primul, astfel că genul Philozoon, nefiind folosit niciodată, a fost uitat odată cu trecerea timpului.

Acum, savanții știu prea bine că aceste microorganisme ciudate studiate de Geddes și Brandt sunt dinoflagelate fotosintetice, adică alge unicelulare aflate în simbioză cu alte ființe marine, precum coralii, din familia Symbiodiniaceae.

În cadrul noului studiu, cercetătorii au analizat mai îndeaproape celulele galbene, folosind date genetice, geografice și morfologice pentru a stabili poziția pe care ar trebui să o ocupe pe arborele filogenetic.

„Viața găsește o cale de a persista și prolifera”

După ce au stabilit că aceste creaturi trebuie clasificate într-un nou gen, cercetătorii au readus genul Philozoon în prim-plan cu două specii vechi și șase specii noi, potrivit Science Alert.

„Am rectificat genul Philozoon Geddes și două dintre speciile sale, P. medusarum și P. actiniarum, și am descris șase noi specii”, a scris echipa în noul studiu.

Echipa a mai scris că genul Philozoon poate fi găsit în habitate marine temperate de la mici adâncimi din întreaga lume, inclusiv Marea Mediterană, estul Australiei, Noua Zeelandă și Chile.

„Având în vedere că majoritatea algelor din familia Symbiodiniaceae au fost considerate tropicale, fiind cruciale pentru formarea de recife de corali, descoperirea și descrierea acestor noi specii în ape reci evidențiază capacitatea acestora de a evolua și trăi într-o varietate de condiții ecologice. Viața găsește o cale de a persista și prolifera”, a mai explicat LaJeunesse.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Celulele canceroase crescute în laborator diferă foarte mult de cele care apar în corpul uman

Gena defectă care încetinește celulele creierului

Un consum prea mare de sare ar putea afecta celulele sistemului imunitar

Cercetări post-mortem dezvăluie diferențe clare ale celulelor creierului la oamenii care suferă de depresie

Articolul Biologii au „readus la viață” genul unor celule ciudate și galbene, uitat timp de 140 de ani apare prima dată în Descopera.

Articol original

Un petrolier vechi de 45 de ani ar putea produce o catastrofă în Marea Roșie. Va fi unul dintre cele mai mari dezastre ecologice din istorie

Ecosistemele marine au de suferit din plin din cauza schimbărilor climatice și a încălzirii globale. Poluarea, în diverse forme, este unul dintre factorii majori care a generat această situație. Soarta vieții marine și a recifelor de corali din Marea Roșie, respectiv a milioane de oameni, stă într-un petrolier vechi de 45 de ani, denumit „bomba plutitoare”.

FSO Safer, un petrolier vechi de 45 de ani, ruginește treptat în largul coastei de vest a Yemenului, având un milion de barili de petrol în cală.

Neglijată de proprietarii săi de mai bine de cinci ani, această navă veche masivă reprezintă un pericol grav pentru mediu, putând genera una dintre cele mai mari catastrofe din istorie.

De la izbucnirea războiului pe continent între rebelii Houthi, aliați cu Iranul, și forțele conduse de Arabia Saudită, compania petrolieră de stat yemenită a pierdut accesul la navă, inclusiv pentru reparații, iar forțele rebele au refuzat până acum intervenția Organizației Națiunilor Unite în acest caz.

Un potențial dezastru regional de mediu și umanitar

Conform statu quo-ului, experții de mediu avertizează că este doar o chestiune de timp înainte ca toate cele 34 de tancuri de stocare a petrolului de pe nava Safer să se scufunde în mare, provocând o deversare de petrol de patru ori mai mare decât dezastrul Exxon Valdez din 1989. Atunci, 260.000 de barili de petrol s-au scurs în largul Alaskăi.

„O scurgere de 1 milion de barili garantează un dezastru regional de mediu și umanitar”, a avertizat un nou studiu citat de Science Alert.

O astfel de situație ar afecta sănătătatea și mijloacele de trai ale milioane de oameni care trăiesc în circa șase țări de-a lungul coastei Mării Roșii. „Aerul pe care îl respiră, mâncarea pe care o pescuiesc din mare și desalinizarea apei sunt toate expuse unui risc imediat”, mai spun autorii studiului.

Experții care au realizat cercetarea avertizează că, din cauza curenților oceanici din zonă, petrolul va fi distribuit către recifele de corali care acoperă aproape toți cei 4.000 de kilometri de pe coasta Mării Roșii.

Posibilul deces al unuia dintre cele mai curate recife din lume

Golful Aqaba, situat în cel mai nordic colț al Mării Roșii, găzduiește unul dintre cele mai curate ecosisteme de recif din lume, iar coralii săi s-au dovedit remarcabil de rezistenți la temperaturile în creștere și la acidificarea oceanelor. O deversare de petrol la magnitudinea menționată mai sus ar putea însemna decesul lor.

Cercetătorii avertizează că se pierde timp prețios deoarece petrolierul Safer se află, în prezent, în ultimele stadii de eroziune și ne apropiem de cel mai prost sezon pentru o deversare de petrol.

În luna mai a acestui an, o gaură prin care intra apă de mare în corpul vasului a fost temporar reparată. La scurt timp după aceea, în septembrie, oficialii din Arabia Saudită au susținut că au găsit un „punct de petrol” lângă navă, care se află chiar pe ruta de transport maritim a Mării Roșii.

Deși aceste rapoarte nu au fost verificate, dacă nava continuă să se descompună într-un ritm atât de accelerat până în iarnă, ar putea avea loc o catastrofă.

Deversarea de petrol iarna, mult mai gravă

„Din analiză este clar că, în timpul iernii, dispersia petrolului se va extinde și mai mult spre nord și în centrul Mării Roșii în comparație cu o deversare care se dispersează în timpul verii”, au scris autorii studiului, printre care și Karine Kleinhaus, cercetătoare în domeniul coralilor de la Universitatea Stony Brook din New York.

Ea a avertizat că ar trebui luate măsuri înainte de venirea iernii, întrucât o deversare în acest sezon duce la răspândirea petrolului mai spre nord, ceea ce înseamă că „va rămâne blocat mai mult timp în Marea Roșie”.

Vestea bună este că forțele rebele au fost de acord în cele din urmă să lase reprezentanții ONU să inspecteze și să repare tancul petrolier, potrivit The New York Times. Vestea proastă este că această întreținere a fost amânată până în ianuarie și nu se știe dacă va avea loc în realitate.

În vara anului 2019, forțele rebele au fost de acord să lase ONU să repare tancul, însă s-au răzgândit chiar cu o seară înainte de începerea acțiunii.

Recif de corali din Golful Aqaba, Marea Roșie / Credit foto: Shutterstock

Cercetătoarea Karine Kleinhaus a avertizat că deversarea petrolului din tancul Safer va distruge sau afecta milioane de oameni. Totodată, înseamnă distrugerea unei resurse oceanice globale, „deoarece recifele de corali din nordul Mării Roșii și din Golful Aqaba sunt proiectate să fie printre ultimele ecosisteme de recif din lume pentru a supraviețui deceniilor următoare”.

De cele mai multe ori, scurgerile de petrol sunt o surpriză, cel puțin în măsura în care nu se știe când vor avea loc. Dar cercetătorii spun că acesta este cel mai avansat avertisment cu privire la o deversare majoră, însă se risipește posibilitatea de a o opri.

„Bomba plutitoare” din Marea Roșie, „arma nucleară” a rebelilor

În ciuda mai multor rapoarte privind corodarea conductelor și scurgerilor de pe vas, Organizația Maritimă Internațională (OMI) din cadrul ONU încă nu are o decizie sigură de reparare a navei sau scoatere a petrolului, chiar dacă petrolierul riscă din ce în ce mai mult să se scufunde.

Experții în domeniul mediului au descris mult timp Saferul drept o „bombă plutitoare”, având în vedere că „petrolul în sine a fost lăsat să putrezească”. Unii diplomați cred că rebelii sunt de acord și îl folosesc ca un factor de descurajare, „ca și cum ar avea o armă nucleară”.

Totodată, forțele rebele ar putea să îl vadă ca pe un instrument de negociere. Cu prețul corect, oficialii ONU ar putea să remedieze situația, dar pe cine să plătească și cât este încă în curs de negocieri intense.

În iulie, o organizație de mediu yemenită a estimat că va dura 30 de ani pentru ca mediul să se recupereze dacă petrolierul Safer se va scufunda și mai mult de 126.000 de oameni ai acestei națiuni își pot pierde mijloacele de subzistență din cauza poluării rezultate.

Totodată, din cauza dispariției numeroaselor plante care ajută la desalinizare, milioane de oameni ar putea rămâne fără apă. O mare parte din populația din Yemen se confruntă deja cu foametea și sărăcia din cauza actualului război.

Studiul care avertizează despre riscurile scufundării petrolierului Safer, denumit și „bomba plutitoare”, a fost publicat în Frontiers in Marine Science.

Vă recomandăm să citiți și:

Dezastrul ecologic din Mauritius s-a amplificat. Nava din care se scurgea petrol s-a rupt în două

Cum au stins rușii incendiul izbucnit la o sondă petrolieră cu un tun antitanc

Măsuri disperate. Companiile petroliere pompează petrolul lipsit de valoare înapoi în pământ

Să fie neonicotinoidele cel mai mare dezastru ecologic contemporan?

Articolul Un petrolier vechi de 45 de ani ar putea produce o catastrofă în Marea Roșie. Va fi unul dintre cele mai mari dezastre ecologice din istorie apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original