Analiză Financial Times: A devenit Germania prea puternică pentru Europa?

Cea mai înaltă instanţă din Germania a stopat o lege care ratifică fondul de redresare postpandemică al UE în urma unui recurs urgent depus de un grup de eurosceptci germani, scrie Financial Times.

Tot anul trecut, aceeași Curte Constituţională Germană lua o decizie-şoc care punea sub semnul întrebării legalitatea politicii mo­ne­tare europene, contesta inde­pen­denţa BCE şi punea în pericol sistemul juridic al UE. Curtea cerea guvernului german să se asigure că BCE realizează o evaluare a vastelor achiziţii de obligaţiuni guver­na­mentale pentru a se asigura că „efec­tele lor economice şi fiscale“ nu pun în umbră alte obiective de politică.

Aceasta a ameninţat să oprească banca centrală germană de la a realiza noi achiziţii dacă BCE nu procedează în acest sens în decurs de trei luni. Guvernul german a intervenit însă, în cele din urmă, susţinând schema de achiziţii de obligaţiuni a UE, soluţionând astfel disputa.

Fondul de redresare de 750 miliarde de euro

Revenind la fondul de redresare de 750 miliarde de euro aprobat de UE anul trecut, în cadrul acestui plan Bruxelles-ul va câştiga puteri fără precedent de a împrumuta sute de miliarde de pe pieţe şi a le transfera sub formă de susţinere bugetară către statele membre lovite de pandemia de coronavirus.

Pentru ca acest fond să intre în vigoare, fiecare parlament naţional trebuie să ratifice decizia UE privitoare la resursele proprii. Parlamentul german a făcut acest lucru săptămâna trecută. Legislaţia urma să fie aprobată de preşedintele german Frank-Walter Steinmeier. Însă la finalul săptămânii, curtea constituţională germană a anunţat că al doilea său senat, aceasta fiind alcătuită din două „senate“, a stopat procesul de ratificare.

Aceasta a precizat că trebuie mai întâi să ia o decizie privitoare la o moţiune depusă de un grup numit Bundnis Burgerwille. Pe website-ul acestuia, grupul arată că tratatele UE nu permit blocului să-şi asume datorii, potrivit Mediafax.

Ar putea duce la crearea unei uniuni fiscale la nivel de bloc

Bernd Lucke, un eurosceptic şi unul dintre fondatorii partidului de dreapta Alternativa pentru Germania, în prezent profesor de economie la Universitatea din Hamburg, a declarat că este mulţumit de decizia instanţei. Acesta a arătat că nu se opune fon­dului de redresare în sine, argu­men­tând însă, că modul în care acesta este finanţat „contravine tratatelor UE“.

Acesta ar putea duce la crearea unei uniuni fiscale la nivel de bloc, care ar „încălca constituţia germană prin limitarea puterilor bugetare ale parlamentului german“, a arătat Lucke.

Nu este clar ce impact va avea aceasta decizie. „Experienţa su­gerea­ză că se tem să facă ceva ce ar putea avea consecinţe operaţionale reale“, potrivit lui Lucas Guttenberg, din cadrul Jacques Delors Centre. „M-aş aştepta la o întârziere de câteva săptămâni. Însă nu putem exclude ca de această dată lucrurile să stea altfel“, arată Guttenberg.

Lucke s-a aflat şi în spatele deciziei Curţii Constituţionale Germane de contestare a programului QE al BCE, mai notează ZF.

Articolul Analiză Financial Times: A devenit Germania prea puternică pentru Europa? apare prima dată în Descopera.

Articol original

Cheile Bicazului rămân în județul Neamț

Cheile Bicazului rămân în județul Neamț. Instanța a decis miercuri să respingă contestația făcută de autoritățile din Harghita care susțin că municipiul Gheorgheni trebuie să administreze Cheile Bicazului.

Cheile Bicazului aparțin din punct de vedere administrativ de județul Neamț. Este decizia anunțată în urmă cu șase luni de Curtea de Apel Ploiești. Aceasta a fost contestată de autoritățile din Harghita care susțin că municipiul Gheorgheni trebuie să administreze Cheile Bicazului.

Răspunsul la demersul juridic l-au primit miercuri când Curtea de Apel a decis să respingă contestația. În plus, cei din Harghita sunt obligați să plătească despăgubiri.

Care a fost miza procesului

„Curtea de Apel Ploiești admite excepția imposibilității contestațiilor. Respinge contestațiile în anulare, ca inadmisibile. Obligă contestatarii Municipiul Gheorgheni și UAT Județul Harghita la plata către intimata Comuna Bicaz-Chei a sumei de 8.000 lei, câte 4.000 lei fiecare. Irevocabilă. Sentința pronunțată în ședința publică, azi, 13.01.2021”, scrie în decizia instanței.

Miza procesului a constituit-o granița administrativă dintre județele Neamț și Harghita. În prima instanță, Tribunalul Prahova a decis să anuleze procesul verbal în care se consemna montarea unor borne de hotar și să stabilească o altă graniță, cu 4 km înspre județul Neamț, ceea ce implica trecerea Cheilor Bicazului, administrativ, în județul Harghita, potrivit Mediafax.

Ce au decis judecătorii în iunie 2020

Astfel, Cheile Bicazului aparţineau municipiului Gheorgheni din Harghita, şi nu comunei Bicaz Chei din județul Neamţ.

În luna iunie 2020 judecătorii Curții de Apel Ploiești au decis ca zona Cheile Bicazului să rămână în administrarea județului Neamț.

Articolul Cheile Bicazului rămân în județul Neamț apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original