Un oraș întreg din California se scufundă în Pământ într-un ritm alarmant

În centrul statului american California, aproape la distanță exactă între Los Angeles și San Francisco, un oraș agricol numit Corcoran se scufundă în Pământ într-un ritm alarmant.

Deși „scufundarea” în sine a fost neregulată de-a lungul anilor și are loc la o scară prea mare pentru a fi observată de la sol, sateliții NASA au putut confirma că unele regiuni din Corcoran s-au scufundat cu peste 3,3 metri în ultimii 14 ani. Astfel, infrastructura orașului este acum în pericol, experții așteptându-se ca regiunea să continue să se scufunde în următorii ani.

„Este un risc pentru noi. Știm cu toții asta, însă ce putem face? Nu putem face prea multe. Și eu nu vreau să mă mut”, a spus Mary Gonzalez-Gomez, locuitor al orașului Corcoran.

„Mare parte din infrastructură este în pericol”

Problema vine de la consumul excesiv de apă al industriei agricole din zonă. Atunci când râurile nu asigură suficientă apă pentru fermele din regiune, oamenii încep să pompeze apă din rezervoarele din subteran. Însă, acele rezervoare trec direct pe sub oraș. După generații întregi de locuitori care au pompat apă de acolo, solul a început să se sfărâme și să se preseze.

„Nu există nicio soluție. Localnicii nu își pot da seama, dar o analiză amănunțită ar putea dezvălui faptul că mare parte din infrastructură este în pericol”, a explicat Jay Famiglietti, fost om de știință la NASA, citat de Futurism.

Famiglietti, care este acum director la Institutul Global pentru Securitatea Apei de la Universitatea Saskatchewan din Canada, a fost unul dintre primii cercetători care au folosit date prin satelit pentru a arăta că orașul Corcoran se scufundă.

Moștenirea zecilor de ani de pompare nesupravegheată a apei din subteran

Nu există prea mult soluții pentru a opri scufundarea orașului, însă autoritățile ar putea gestiona pagubele viitoare prin limitarea pompării și impunerea unui control mai adecvat asupra folosirii de apă subterană de către orașele învecinate și companiile agricole care au cauzat aceste probleme.

„Situația orașului Corcoran reprezintă întocmai moștenirea zecilor de ani de pompare nesupravegheată a apei din subteran care este inacceptabilă în California”, a declarat Karla Nemeth, director la Departamentul pentru Resurse de Apă din California.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cercetătorii ruși au scufundat un telescop uriaș în Lacul Baikal pentru a căuta cele mai mici particule din Univers

Câteva zone din România se scufundă cu câțiva centimetri pe an și asta se vede și din satelit

Unele orașe din lume au ajuns atât de grele încât pur și simplu riscă să se scufunde

Ar trebui să lăsăm Veneția să se scufunde?

Articolul Un oraș întreg din California se scufundă în Pământ într-un ritm alarmant apare prima dată în Descopera.

Articol original

Cum au ajuns tarantulele atât de răspândite pe Pământ. Cercetătorii au găsit în sfârșit explicația

Puțini păianjeni stârnesc stârnesc reacțiile puternice pe care le pot stârni temutele tarantule. Aceste arahnide uriașe și păroase sunt bine cunoscute pentru dimensiunile, culorile și trăsăturile fizice.

Însă, nu doar tarantula în sine este impresionantă. La fel este și răspândirea creaturii pe Pământ, ceea ce este surprinzător având în vedere că tarantulele sunt păianjeni destul de sedentari. Spre exemplu, femelele și juvenilii rareori își părăsesc ascunzișurile.

Însă, tarantulele (familia Theraphosidae de păianjeni) pot fi găsite aproape oriunde, trăind pe toate continentele Pământului cu excepția Antarcticii.

„Comportamentul lor nu ar sugera că le place să hoinărească, însă tarantulele au ajuns pe tot globul”, a spus Saoirse Foley, coordonatul unei echipe de cercetători de la Universitatea Carnegie Mellon din SUA.

Cheia răspândirii tarantulelor pe Pământ

În noul lor studiu, Foley și colegii săi au analizat tiparele biogeografice ale tarantulelor de-a lungul istoriei, analizând ARN-ul mesager al creaturilor și observând modul în care arborele genealogic al tarantulelor s-ar fi dezvoltat în decurs de 120 de milioane de ani.

Această evoluție pare să fie cheia răspândirii tarantulelor, strămoșii creaturilor ajungând în diferite regiuni din lume prin intermediul deplasării continentelor, pe măsură ce acestea s-au unit și s-au desprins de-a lungul a milioane de ani după descompunerea supercontinentului Gondwana.

„Studiile anterioare au estimat că apariția tarantulelor a fost compatibilă cu originea supercontinentului Gondwana. Într-adevăr, unele tarantula (Selenocosmiinae) ar fi face parte din taxonii din nordul Gondwana”, au explicat oamenii de știință, potrivit Science Alert.

Dovezi de la două răspândiri separate ale tarantulelor

În propria lor analiză, cercetătorii au descoperit dovezi de la două răspândiri separate „în afara Indiei” ale tarantulelor antice spre Asia, atunci când subcontinentul indian s-a lovit de Asia în urmă cu 55 – 35 de milioane de ani.

„În ciuda faptului că analizele noastre au sugerat origine de pe Gondwana pentru Theraphosidae, acest tipar indică faptul că tarantulele nu au fost mereu prezente în Oceania. În schimb, noi am descoperit tipare conforme cu răspândirea Selenocosmiinae pe Asia, în cele din urmă traversând linia Wallace cândva după coluziunea India/Asia, în timp Thrigmopoeinae terestre au rămas în India”, au spus cercetătorii.

Speciile au profitat de ocazie și de circumstanțe

„Rezultatele noastre indică faptul că ambele descendențe asiatice s-au ramificat în timp ce placa tectonică indiană încă se deplasa spre Asia. Interesant este că ambele descendențe par să fie divergente din punct de vedere ecologic”, au adăugat aceștia.

Rezultatele sugerează în cele din urmă că deși deplasarea continentelor a jucat un rol crucial în răspândirea păianjenilor antici, propria lor adaptare evoluționară a fost importantă pentru a coloniza noi continente. Speciile au profitat de ocazie și de circumstanțe.

Vă mai recomandăm să citiți și:

”Unicornii” există, dar nu aşa cum s-ar aştepta lumea. Savanţii sud-africani au descoperit o specie bizară de tarantulă

O tarantulă a omorât un şarpe, folosindu-şi doar colţii neveninoşi

Marea migrație a tarantulelor. Masculii vor străbate chiar și zeci de kilometri pentru a-și găsi perechea

Misterul culorilor nemaipomenite ale tarantulelor ar fi fost, în sfârșit, rezolvat

Articolul Cum au ajuns tarantulele atât de răspândite pe Pământ. Cercetătorii au găsit în sfârșit explicația apare prima dată în Descopera.

Articol original

Analiză Financial Times: A devenit Germania prea puternică pentru Europa?

Cea mai înaltă instanţă din Germania a stopat o lege care ratifică fondul de redresare postpandemică al UE în urma unui recurs urgent depus de un grup de eurosceptci germani, scrie Financial Times.

Tot anul trecut, aceeași Curte Constituţională Germană lua o decizie-şoc care punea sub semnul întrebării legalitatea politicii mo­ne­tare europene, contesta inde­pen­denţa BCE şi punea în pericol sistemul juridic al UE. Curtea cerea guvernului german să se asigure că BCE realizează o evaluare a vastelor achiziţii de obligaţiuni guver­na­mentale pentru a se asigura că „efec­tele lor economice şi fiscale“ nu pun în umbră alte obiective de politică.

Aceasta a ameninţat să oprească banca centrală germană de la a realiza noi achiziţii dacă BCE nu procedează în acest sens în decurs de trei luni. Guvernul german a intervenit însă, în cele din urmă, susţinând schema de achiziţii de obligaţiuni a UE, soluţionând astfel disputa.

Fondul de redresare de 750 miliarde de euro

Revenind la fondul de redresare de 750 miliarde de euro aprobat de UE anul trecut, în cadrul acestui plan Bruxelles-ul va câştiga puteri fără precedent de a împrumuta sute de miliarde de pe pieţe şi a le transfera sub formă de susţinere bugetară către statele membre lovite de pandemia de coronavirus.

Pentru ca acest fond să intre în vigoare, fiecare parlament naţional trebuie să ratifice decizia UE privitoare la resursele proprii. Parlamentul german a făcut acest lucru săptămâna trecută. Legislaţia urma să fie aprobată de preşedintele german Frank-Walter Steinmeier. Însă la finalul săptămânii, curtea constituţională germană a anunţat că al doilea său senat, aceasta fiind alcătuită din două „senate“, a stopat procesul de ratificare.

Aceasta a precizat că trebuie mai întâi să ia o decizie privitoare la o moţiune depusă de un grup numit Bundnis Burgerwille. Pe website-ul acestuia, grupul arată că tratatele UE nu permit blocului să-şi asume datorii, potrivit Mediafax.

Ar putea duce la crearea unei uniuni fiscale la nivel de bloc

Bernd Lucke, un eurosceptic şi unul dintre fondatorii partidului de dreapta Alternativa pentru Germania, în prezent profesor de economie la Universitatea din Hamburg, a declarat că este mulţumit de decizia instanţei. Acesta a arătat că nu se opune fon­dului de redresare în sine, argu­men­tând însă, că modul în care acesta este finanţat „contravine tratatelor UE“.

Acesta ar putea duce la crearea unei uniuni fiscale la nivel de bloc, care ar „încălca constituţia germană prin limitarea puterilor bugetare ale parlamentului german“, a arătat Lucke.

Nu este clar ce impact va avea aceasta decizie. „Experienţa su­gerea­ză că se tem să facă ceva ce ar putea avea consecinţe operaţionale reale“, potrivit lui Lucas Guttenberg, din cadrul Jacques Delors Centre. „M-aş aştepta la o întârziere de câteva săptămâni. Însă nu putem exclude ca de această dată lucrurile să stea altfel“, arată Guttenberg.

Lucke s-a aflat şi în spatele deciziei Curţii Constituţionale Germane de contestare a programului QE al BCE, mai notează ZF.

Articolul Analiză Financial Times: A devenit Germania prea puternică pentru Europa? apare prima dată în Descopera.

Articol original

Analiză. Monedele digitale vor înlocui bancnotele și economia gri va deveni tot mai ascunsă

Dacă monedele digitale vor fi adoptate de băncile centrale și vor înlocui rapid bancnotele, economia ascunsă în valoare de mii de miliarde de dolari se va adânci și mai mult în întuneric, comentează Reuters.

Autoritățile monetare de la Beijing la Frankfurt au accelerat în ultimul an planurile legate de adoptarea de monede în format digital, în parte pentru a ține pasul cu explozia criptomonedelor din sectorul privat și a sistemelor de plăți online din ultimii ani. Mulțimea de modele și concepte despre cum s-ar putea face așa ceva face dificilă obținerea unei imagini clare a viitorului.

Ceea ce pare sigur este că trecerea la moneda digitală ar putea antrena dispariția bancnotelor și monedelor fizice – un declin amplificat de distanțarea socială din timpul pandemiei. Și poate că momentul nici nu este atât de departe – China studiază deja versiuni, iar Banca Centrală Europeană se așteaptă să vadă un euro digital în termen de patru ani.

Sfârșitul numerarului fizic este aproape

Dacă sfârșitul numerarului fizic este aproape, atunci persoanele sau activitățile cele mai dependente de bancnote și monede – care asigură efectiv anonimatul deținătorilor și tranzacțiile – vor trebui să se adapteze sau să găsească alte modalități de a face afaceri.

Cei mai evidenți utilizatori de numerar operează în ceea ce Fondul Monetar Internațional numește „economia ascunsă”.

În cea mai mare parte, acest ecosistem funcționează pentru a evita impozitarea, reglementarea și supravegherea și poate implica de la persoane fizice care plătesc îngrijitoare sau constructori pentru a evita taxele pe valoare adăugată sau de ocupare a forței de muncă până la criminalitatea organizată, traficații de droguri sau chiar finanțarea terorismulu, potrivit Mediafax.

Economia gri se ridică la 2.000 de miliarde de euro

Amploarea acestei economii ascunse este enormă.

Într-un document de lucru publicat cu puțin timp înainte de șocul COVID-19, economiștii FMI au estimat că economia ascunsă din principalele economii europene ar putea fi între 20% până la 35% din produsul intern brut.

Numai pentru zona euro, economia gri se ridică la 2.000 de miliarde de euro, aproape dublu față de cele 1.200 de miliarde de euro cât sunt bancnotele aflate în circulație și, curios, peste valoarea de piață de 1.500 de miliarde de dolari a tuturor criptomonedelor cunoscute.

În România, FMI estimează o valoare a economiei gri dintre cele mai mari din Europa, pe locul 7, reprezentând circa 35% din PIB.

Numerarul nu va dispărea peste noapte

Numerarul nu va dispărea peste noapte, desigur, chiar și după lansarea monedelor digitale ale băncilor centrale (CBDC) și probabil că nu toată economia ascunsă va migra în lumea cripto. De fapt, FMI citează studii care apreciază că utilizarea plăților electronice de fapt reduc economia gri.

Dar presupunând că guvernele nu vor dori să încurajeze activitatea din ecconimia ascunsă, nu în ultimul rând din cauza pierderii veniturilor fiscale, proiectarea noilor CBDC ar putea fi influențată în mod semnificativ de aceasta.

De aceea, unii economiști consideră că CBDC-urile ar trebui să fie emise doar ca bancnote în formă digitală, păstrate în portofelele digitale, așa cum sunt acum criptomonedele. La fel ca în cazul bitcoin, mișcarea monedelor digitale poate fi urmărită într-o anumită măsură, și este greu de imaginat că acestea se vor baza 100% pe anonimat.

Articolul Analiză. Monedele digitale vor înlocui bancnotele și economia gri va deveni tot mai ascunsă apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Conflictul comercial dintre China și Australia dovedește că cine irită Beijingul, plătește

Cu lumea anglo-saxonă aliată contra expansiunii chineze şi cu UE pregătindu-şi propria rezistenţă, guvernul de la Beijing se foloseşte de un război comercial cu Australia, de declaraţii belicoase şi chiar de trolling pe reţelele de socializare pentru a arăta că cine irită China, plăteşte.

China nu este doar principalul partener co­mercial al Australiei ci şi, din punctul de vedere al gu­ver­nului australian, o ameninţare pentru suvera­ni­tatea ţării, după cum scrie Reuters.

În octombrie, un oficial de top din guvernul chinez a declarat într-un interviu cu un reporter australian că „China este furioasă. Dacă faci din China duşmanul tău, atunci China va fi duşmanul tău“. Australia este una din primele ţări care s-au alăturat campaniei preşedintelui american Donald Trump de a limita activitatea companiilor chineze. Guvernul de la Canberra este primul care a interzis accesul companiei de tehnologie chineze Huawei la reţeaua 5G, în 2018.

O lege care previne amestecul străin în afacerile interne ale ţării

În acelaşi an, legiuitorii australieni au adoptat o lege care previne amestecul străin în afacerile interne ale ţării, măsură interpretată de mulţi ca având ca ţintă China. Relaţiile dintre cele două state s-au înrăutăţit şi mai mult după ce executivul australian a cerut o anchetă în privinţa originilor coronavirusului care produce COVID-19. Premierul australian Scott Morrison a mers până acolo încât a propus folosirea unor anchetatori independenţi cu puteri similare „inspectorilor de arme“. Newsroom, un site de ştiri neo-zeelendez, consideră acest lucru o greşeală catastrofală din partea lui Morrison. De atunci, relaţiile dintre Australia şi China s-au deteriorat încontinuu.

Au urmat alte şicanări reciproce, incluzând percheziţii la locuinţele din Australia ale unor jurnalişti chinezi, evacuarea unor jurnalişti australieni din China şi insulte la cel mai ridicat nivel. Beijingul a acuzat Australia de alimentarea „isteriei antichineze“, iar presa de stat din China l-a acuzat pe premierul Morrison că „participă fără să gândească la încercările administraţiei SUA de a presa China“, potrivit Mediafax.

Un asalt economic de amploare din partea Chinei asupra Australiei

Săptămâna trecută, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Afaceri Externe al Chinei Zhao Lijian a postat un tweet cu o poză trucată cu un soldat australian tăind gâtul unui copil afgan. Morrison a cerut Beijingului să-şi ceară scuze, iar China a răspuns cu un editorial în Global Times, un ziar al partidului comunist, cu titlul „Bunăvoinţa Chinei este inutilă în faţa răutăţii Australiei“. Alături de multe alte state, Australia a criticat modul în care China îi tratează pe musulmanii uiguri, cum Beijingul încearcă să suprime democraţia din Hong Kong şi activităţile militare chineze din Marea Chinei de Sud.

Aceste şicanări n-ar fi contat prea mult în ochii lumii dacă n-ar fi fost însoţite de ceea ce unii observatori consideră a fi un asalt economic de amploare din partea Chinei asupra Australiei. În urmă cu două săptămâni, Beijingul a impus tarife de peste 200% asupra importurilor de vin australian, după lansarea unei investigaţii antidumping asupra vinurilor exportate, lovind astfel cea mai mare piaţă a industriei de profil din Australia. Exportatorii acuză nu doar supraxatele, ci şi blocarea livrărilor în vama chineză. Anterior, China a lovit Australia oprind sau reducând importurile de carne de vită de la cinci mari fabrici de procesare, de cărbune, orz – tarifat suplimentar cu 80%, de cereale de la cel mai mare exportator de profil, de fructe de mare, zahăr, bumbac – 65% din producţia de bumbac australiană se duce de obicei în China, şi de lemn. Interzicerea importurilor de lemn din Queensland a fost justificată de autorităţile vamale chineze prin descoperirea unor insecte dăunătoare într-unul din transporturi.

Posibile planuri ale Beijingului de a opri neoficial importurile de făină

South China Morning Post a scris şi despre posibile planuri ale Beijingului de a opri neoficial importurile de făină. O parte din interdicţii iau forma unor recomandări făcute de guvern fabricilor sau cumpărătorilor. În unele cazuri, Beijingul susţine că perturbările din comerţ sunt cauzate de scăderea cererii de pe piaţa internă. În perioada 2019-2020, aproape 40% din bunurile exportate de Australia – peste 150 de miliarde de dolari – s-au dus în China, în timp ce doar 2% din bunurile chineze au ajuns în Australia, potrivit statisticii oficiale a Canberrei.

Sancţiunile chineze au afectat până acum o treime din exporturile Australiei în China. Beijingul se foloseşte tot mai mult de piaţa sa uriaşă ca de un levier pentru a extrage concesii politice şi creşte influenţa strategică. Australia are atuul dependenţei industriei oţelului din China de minereul său de fier.

Unii analişti spun că Trump, prin paralizarea Organizaţiei Mondiale a Comerţului, a permis Chinei să dezlănţuie un război comercial contra Australiei. În lumea post OMC, linia subţire dintre regulile comerţului internaţional şi politica puterii a fost ştearsă, remarcă World Politics Review.

Între timp, Australia lucrează la un tratat de apărare reciprocă cu Japonia, ţară pe care liderii chinezi o consideră un rival strategic. Iar Londra şi Washingtonul au anunţat că sprijină guvernul australian în lupta acestuia cu presiunile chineze.

Articolul Conflictul comercial dintre China și Australia dovedește că cine irită Beijingul, plătește apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Uniunea Europeana se destrama

"Exista doua metode de a cuceri si subjuga o natiune. Prima este taisul sabiei. A doua este datoria externa." John Adams, 1975-1826

Să presupunem că Tsipras e un incompetent, desi a venit recent la guvernare si nu ii putem asuma lui raspunderile pentru datoria Greciei. Ori să presupunem că nu doriți să vedeți SYRIZA la putere sau poate ca nu va plac grecii si ii vreti dati afara din zona euro.
Chiar dacă toate acestea sunt adevărate, listă cerintelor Eurogroupului este o nebunie. Trendul ThisIsACoup de pe Twitter este corect din acest punct de vedere. Acest lucru merge dincolo de austeritate la pura răzbunăre, la distrugerea completă a suveranității naționale fara și nici o speranță de ușurare. Este o ofertă pe care Grecia nu o poate accepta; și este o trădare groteasca a tot ceea ce  proiectul european trebuia să sustina.
Ce poate trage Europa înapoi de pe marginea prăpastiei? Se spune că Mario Draghi încearcă să reintroducă bunul-simț si ca Olanda ar incepe sa se împotriveasca modelului german de economie germane, sa nu o mai sustina in toate ca in trecut. Dar marea parte a prejudiciului a fost deja făcut. Cine va avea încredere vreodată in bunele intenții ale Germaniei, după toate astea?
Într-un fel, economia a devenit aproape secundar. Dar totuși, să fie clar: ceea ce am învățat in aceste ultime săptămâni este că a fi un membru al zonei euro înseamnă că creditorii itin pot distruge economia dacă nu faci tot ceea ce ti se dicteaza. Acest lucru nu influențează deloc economia de austeritate. E foarte adevărat că impunerea austerității dure dar fără reducere a datoriilor este o politică condamnata, indiferent cât de dispusa este o țară sa accepte suferința. Iar asta inseamna ca, in final, chiar si o capitulare din partea Greciei nu este un pas inainte d.p.d.v. al proiectului european.
Poate Grecia ieși cu succes din Euro? Va încerca Germania  să blocheze o recuperare economica a Greciei? (Ne pare rău, dar acum trebuie sa ne intrebam si lucrul asta.)
Proiectul european - atat de lăudat și susținut - tocmai a primit o lovitură teribilă, poate fatală. Și orice vei gândi despre SYRIZA, sau Grecia, nu grecii sunt de vina.

Mai sus aveti o simpla dar clara analiza a situatiei Euro-Grecia din partea economistului Paul Krugman, laureat al premiului Nobel. Mi-am permis sa traduc un articol de pe blogul d-lui, in contrast cu multitudinea de stiri, reportaje si articole din mass-media care ii invinuiesc pe greci de situatia in care se afla. Mai mult, ii descriu pe acestia ca fiind lenesi, hoti s.a.m.d.

Iata si alte cateva articole/pagini pe care va recomand sa le cititi si care vor dezvalui cum politicienilor germani putin le pasa de Grecia si de greci, si mai mult de resursele acestei tari. Aceasta adaugare este special dedicata celor care sustin sus si tare ca 'datoriile trebuiesc platite' si, in plus, fac referiri la cinste, onoare, etc.