Milioane de oameni îi datorează viaţa acestui om. Invenţia sa avea să revoluţioneze medicina

Willem Einthoven a fost medic şi fiziolog olandez. Pentru cercetările sale în domeniul electrocardiografiei şi pentru realizarea primei electrocardiograme i s-a decernat Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în anul 1924.

Citeşte şi Un electrician român a inventat sistemul de propulsie pentru maşini care întrece orice obstacol

 

Citeşte şi O echipă de cercetători români a inventat jeleul cu nanoparticule de aur. Care este rolul lui – FOTO + VIDEO

În 1894, Einthoven începe studiile asupra electrometrului inventat de fizicianul Gabriel Lippmann în 1872. El a fost interesat în special de aplicaţiile acestui dispozitiv în ceea ce priveşte măsurarea curenţilor produşi în urma activităţii cardiace.

După diverse măsurători efectuate pe oameni sănătoşi şi cu tulburări cardiace, dar şi după ce a adus o serie de îmbunătăţiri pentru a mări sensibilitatea aparatului, Einthoven a reuşit să obţină, în 1903, prima înregistrare electrografică. Aceasta stă la baza electrocardiogramei de astăzi.

Descoperă vă prezintă şi alte semnificaţii istorice ale zilei de 21 mai:

1471 – S-a născut Albrecht Durer, pictor şi gravor german (d. 6 aprilie 1528).

1712 – Ţarul Petru I a mutat capitala Rusiei de la Moscova la Sankt Petersburg.

1821 – Tudor Vladimirescu, conducătorul Revoluţiei de la 1821 din Muntenia, a fost arestat în tabăra de la Goleşti şi predat lui Alexandru Ipsilanti, conducătorul Eteriei.

1826 – S-a născut Karl Storck, sculptor român de origine germană (d. 18 mai 1887).

1855 – S-a născut criticul literar Constantin Dobrogeanu Gherea, numele lui real fiind Solomon Katz (d. 7 mai 1920).

1880 – S-a născut poetul Tudor Arghezi (d. 14 iulie 1967): „Cuvinte potrivite”, „Ochii Maicii Domnului”, „Cântare omului”.

1892 – A murit Grigore I. Cobălcescu, fondatorul şcolii româneşti de geologie, membru al Academiei Române (n. 22 septembrie 1831).

1897 – S–a născut Smaranda Brăescu, prima femeie pilot şi paraşutist cu brevet din România, campioană europeană la paraşutism şi campioană mondială (d. 2 februarie 1948).

1904 – A fost înfiinţată Federaţia Internaţională de Fotbal (FIFA) în Paris.

1906 – S–a născut scriitoarea Profira Sadoveanu, prozatoare şi poetă, fiica lui Mihail Sadoveanu (d. 3 octombrie 2003).

1973 – A murit Grigore Moisil, matematician, membru al Academiei Române (n. 10 ianuarie 1906).

1991 – A fost asasinat la Chicago Ioan Petru Culianu, istoric al religiilor, scriitor şi eseist (n. 5 ianuarie 1950).

1991 – S-a adoptat, în Senat, Legea Siguranţei Naţionale.

1994 – A murit actorul Ştefan Tapalagă. (n. 4 aprilie 1933).

1995 – A murit generalul – locotenent şi medic Gheorghe Niculescu, membru de onoare al Academiei Române (n. 28 aprilie 1923).

2000 – Cele cinci mari puteri nucleare ale lumii – Statele Unite, Rusia, Marea Britanie, Franţa şi China – au ajuns la un acord, la New York, în favoarea renunţării în totalitate la armele nucleare de care dispun.

2002 – Statele Unite ale Americii au recunoscut noul stat al Timorului Oriental.

2004 – A avut loc, la Moscova, prima reuniune la nivel înalt între Federaţia Rusă şi reprezentanţii celor 25 de state membre ale Uniunii Europene. Cu această ocazie a fost semnat un protocol prin care se afirma susţinerea Rusiei de către UE pentru aderarea la Organizaţia Mondială a Comerţului.

2004 – Comitetul ONU împotriva torturii a cerut explicaţii Statelor Unite ale Americii şi Marii Britanii în legătură cu tratamentele inumane aplicate deţinuţilor irakieni din închisoarea Abu Ghraib.

2006 – Populaţia Muntenegrului votează prin referendum separarea de uniunea statală cu Serbia.

Articolul Milioane de oameni îi datorează viaţa acestui om. Invenţia sa avea să revoluţioneze medicina apare prima dată în Descopera.

Articol original

Ziua în care a venit pe lume omul care a revoluţionat fizica. 139 de ani mai târziu murea marele astrofizician Stephen Hawking

Albert Einstein s-a născut pe 14 martie 1879 la Ulm, un oraş modest din Germania, într-o familie de evrei. Tatăl său, Hermann Einstein, era electrician şi cocheta şi cu statutul de inventator. Mama sa, Pauline Koch, era o fire mai degrabă artistică, cu înclinaţii muzicale, interpretând foarte bine la pian sonatele lui Beethoven.

Citeşte şi Pare MACABRU! O biserică din Roma este decorată cu mii de schelete umane. ”Ce suntem acum, aşa vei fi şi tu” – VIDEO

 

Citeşte şi Un profesor canadian a făcut o descoperire uimitoare: un film care îl reprezintă pe reputatul scriitor francez Marcel Proust – VIDEO

 

Fratele mamei sale, Caesar Koch, inginer de profesie, care locuia împreună cu familia lui Albert, a avut o influenţă foarte mare asupra copilului, mai ales în ceea ce priveşte ştiinţele exacte, revelându-i latura pasionantă a matematicii. Atunci când micul Albert avea 6 ani, părinţii i-au luat un profesor de vioară, dar muzica l-a lăsat aproape indiferent până în ziua când a descoperit sonatele lui Mozart. Din acel moment, cântatul la vioară a devenit una dintre cele mai fierbinţi pasiuni ale viitorului savant. Copilul Albert Einstein era foarte timid şi singuratic şi îi plăcea să se joace singur în parc şi în pădure.

În timpul şcolii generale şi a colegiului, tânărul Einstein nu a fost un elev prea strălucit, excelând exclusiv la matematici şi fizică. Cu toate acestea, în 1905, la 26 de ani, Einstein avea să publice două articole ştiinţifice care aveau să revoluţioneze lumea.

Primul descria transformarea energiei unui corp încălzit în energie luminoasă. Această trasformare nu era posibilă decât considerând lumina ca fiind formată din particule, pe care Einstein le-a numit cuante de lumină (fotoni). Lumina, afirma Einstein, nu este nici continuă, nici discontinuă, ci se află în ambele ipostaze în acelaşi timp. Fără să ştie încă exact cum este posibil ca lumina să aibă în acelaşi timp două proprietăţi opuse, Einstein intuise un adevăr fundamental al fizicii, pe care cercetările ulterioare îl vor confirma. Al doilea articol îşi propunea să rezolve problema eterului. Teoria lui Einstein excludea existenţa eterului. Singura dată exactă care permite descrierea vitezei luminii este viteza sa c, constantă oricare ar fi viteza observatorului. În septembrie 1905, Einstein adaugă o completare a acestui articol şi elaborează celebra formula E=mc2. Einstein începe să se gândească la teoria relativităţii generale pentru a explica fenomenul căderii corpurilor. Dar savantul a realizat că pentru a ajunge la un rezultat ştiinţific în această privinţă avea nevoie de cunoştinţe mai aprofundate în matematicile moderne.

Descoperă vă prezintă semnificaţiile istorice ale zilei de 14 martie:

1804 – S-a născut, la Viena, compozitorul austriac Johann Strauss – tatăl. (m.1849).

1854 – S-a născut poetul Alexandru Macedonski, reprezentant al simbolismului în poezia românească, (m. 1920).

1881 – A fost proclamat regatul României. Prinţul Carol I de Hohenzollern va fi încoronat rege la 10 mai.

1883 – A încetat din viaţă Karl Marx (n. 1818).

1939 – Germania nazistă ocupă Cehoslovacia.

1965 – A murit inginerul Dimitrie Leonida, unul dintre pionierii electrificării României, organizator al primului muzeu tehnic din ţară

1992 – Osemintele lui Nicolae Titulescu, aduse din Franţa, au fost reînhumate la Braşov.

2002 – Liderii sârbi şi muntenegreni, alături de Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru diplomaţie, Javier Solana, au semnat un acord de principiu în ceea ce priveşte formarea unui nou stat Serbia-Muntenegru.

2004 – Vladimir Putin este reales preşedinte al Rusiei.

2006 – A încetat din viaţă Lennart Meri, primul preşedinte al Estoniei după ce ţara şi-a redobândit independenţa de la fosta Uniune Sovietică. Scriitor, dramaturg şi regizor de film, dl Meri şi-a petrecut o parte a copilăriei în Siberia, unde a fost deportată familia sa după anexarea de către URSS a statelor baltice. (n. 1929).

2018 – A încetat din viaţă Stephen Hawking, la vârsta de 76 de ani, unul din cei mai cunoscuţi fizicieni şi cosmologi contemporani, profesor la Universitatea Cambridge.

Articolul Ziua în care a venit pe lume omul care a revoluţionat fizica. 139 de ani mai târziu murea marele astrofizician Stephen Hawking apare prima dată în Descopera.

Articol original

A învăţat să citească şi să scrie singur, înainte să ajungă la şcoală. Peste ani a schimbat istoria medicinei şi a lumii cu descoperirile sale

Robert Koch s-a născut în orăşelul Clausthal, Germania. A învăţat să scrie şi să citească singur, iar la şcoală a înregistrat rezultate excelente la matematică.

Citeşte şi TOP Filme ce se lansează în decembrie

 

Citeşte şi Ce gust are carnea de om? Un interviu altfel cu profesorul Cătălin Avramescu

 

La 19 ani, Koch intră la Universitatea din Göttingen pentru a studia ştiinţe naturale, dar, după două semestre, decide să îmbrăţişeze medicina. În timpul studiilor a început să colaboreze cu distinsul specialist în anatomie Jacob Henle care a lansat teoria contagierii, potrivit căreia rănile sunt infectate de microbi. Deja în semestrul şase, Koch coordoana cercetările la Institutul de Fiziologie al universităţii. Faptul că a absolvit universitatea cu cea mai mare distincţie pare deja de la sine înţeles.

În anii 1872-1880 este ofiţer al Districtului medical Wollstein; în această perioadă face primii paşi în dezvoltarea cercetării ştiinţifice a organismelor care cauzează infecţii. Antraxul la vremea respectivă era foarte răspândit în districtul Wollstein, iar Koch fără niciun ajutor bănesc sau ştiinţific îşi propune să descopere cât mai multe despre acest flagel. Laboratorul a fost casa sa, ca aparatură a avut un microscop dăruit de soţia sa, iar instrumentarul era procurat de el însuşi. Bacilul antraxului era descoperit de Pollender, Rayer şi Davaine, însă Koch îşi propune să demonstreze faptul că acest bacil este de fapt agentul care produce boala. În acest scop el inoculează la şoareci extracte din splina animalelor bolnave, şi constată că aceştia mor, în timp ce la lotul injectat cu extracte de la animale sănătoase şoarecii trăiesc. Experimentul confirmă un fapt ce se bănuia şi anume că sângele animalelor infectate este capabil să transfere boala la animalele sănătoase. Koch nu este mulţumit cu acest rezultat şi merge mai departe, demonstrând că bacilii îşi păstrează virulenţa chiar şi în lipsa oricărui organism animal.

Koch a stabilit cauza bacterială a mai multor boli infecţioase şi a descoperit microorganismele care cauzează antraxul (1876), infectarea rănilor (1878), tuberculoza (1882), conjunctivita (1883), holera (1884) şi alte boli. A fost profesor la Universitatea din Berlin din 1885 până în 1891 şi şef al Institutului de Boli Infecţioase (pe care l-a fondat tot el), din 1891 până în 1904. În cursul cercetărilor sale bacteriologice pentru guvernul german şi pentru cel englez, a călătorit în Africa de Sud, India, Egipt şi în alte ţări. Cu această ocazie, el a făcut studii valoroase cu privire la boala somnului, malarie, ciuma bubonică, lepra şi alte boli. Pentru contribuţiile lui la studiul infecţiei tuberculoase, Koch a primit în 1905 Premiul Nobel pentru Fiziologie/Medicină.

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 11 decembrie:

1792 – S-a născut compozitorul Joseph Mohr, autor al celebrului colind „Stille Nacht, heillige Nacht” (m. 5 decembrie 1848).

1803 – S-a născut Hector Louis Berlioz, compozitor, dirijor şi teoretician muzical (simfonia „Romeo şi Julieta”, „Simfonia fantastică”) (m. 8 martie 1869)

1810 – S-a născut Alfred de Musset, poet, prozator şi dramaturg (ciclul poemelor lirice „Nopţile” şi „Amintiri” (m. 2 mai 1857)

1882 – S-a născut Max Born, fizician. A primit Premiul Nobel pentru Fizică pe anul 1954; a adus contribuţii în mecanica cuantică (m. 5 ianuarie 1970)

1888 – S-a născut Eugen Goga, prozator, fratele lui Octavian Goga (m. 5 iunie 1935)

1908 – A încetat din viaţă compozitorul Eduard Wachmann, primul dirijor şi director al Filarmonicii Române (1868-1906) (vodeviluri, muzică vocal-simfonică, corală, de cameră, vocală; culegeri de folclor şi lucrări didactice) (n. 10 februarie 1836)

1911 – S-a născut Nagub Mahfouz, scriitor, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1988, primul scriitor de naţionalitate arabă laureat al acestui premiu; acordarea acestei distincţii a fost contestată de către arabi, care l-au acuzat de tratarea exclusivistă a problemelor Egiptului; la 14 octombrie 1994, scriitorul a fost ţinta unui atentat al fundamentaliştilor islamici, căruia i-a supravieţuit cu greu.

1913 – A încetat din viaţă juristul şi publicistul Ion Kalinderu, colecţionar de artă, membru, vicepreşedinte şi preşedinte al Academiei Române (n. 28 decembrie 1840)

1913 – S-a născut actorul Jean Marais (pe numele adevărat Jean Marais-Villain), vedetă a cinematografului francez (filmele „Nopţi albe”, seria „Fantomas”, „Şapte băieţi şi-o ştrengăriţă”) (m. 8 noiembrie 1998)

1913 – S-a născut Carlo Ponti, regizor de film, cunoscut producător, soţul actriţei Sophia Loren („Dr. Jivago”, „Claretta şi Ben”)

1918 – S-a născut scriitorul Aleksandr I. Soljeniţîn, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1970 („Arhipelagul Gulag”, „Pavilionul canceroşilor”)

1946 – A fost creat Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii, UNICEF, cu sediul central la New York

1992 – La Bursa Romană de Mărfuri a avut loc prima tranzacţionare bursieră.

1993 – A încetat din viaţă, la Paris, Elvira Popescu, actriţă de teatru şi film. Stabilită în Franţa din anul 1924, a jucat pe scenă roluri special create pentru ea de oameni de teatru ca Jean Cocteau, Maurice Druon, Sacha Guitry. În 1989, preşedintele Franţei, Francois Mitterand, i-a acordat titlul de Comandor al Legiunii de Onoare (n. 10 mai 1896).

1997 – A murit lingvistul Ion Coteanu (n. 6 octombrie 1920)

2001 – A încetat din viaţă Cornel Radu Constantinescu, critic de artă şi ziarist, autor al unor monografii de plasticieni români şi coautor al unor lucrări de referinţă privind arta românească (n. 23 decembrie 1938)

2002 – Nava nord-coreeană „So San” a fost interceptată în largul coastei yemenite de către o navă de luptă spaniolă şi una americană. La bordul navei au fost descoperite 13 rachete SCUD şi 15 focoase convenţionale de mare putere destinate Yemenului.

Articolul A învăţat să citească şi să scrie singur, înainte să ajungă la şcoală. Peste ani a schimbat istoria medicinei şi a lumii cu descoperirile sale apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original