Un strat gros de mucilagiu marin favorizat de temperaturile crescute şi de poluare a acoperit coastele Mării Marmara riscând să sufoce complet viaţa marină.
Experţii spun că în realitate fenomenul afectează toate apele de la Marea Neagră, la bazinul mediteranean.
Ceva nu e deloc în regulă în strâmtoarea Dardanele, care leagă Marea Marmara de Marea Egee. O pânză ca de nămol sufocă toate formele de viaţă.
Fenomenul poartă numele de muci de mare, ori mucilagiu marin şi este provocat de algele supraîncărcate cu nutrienţi, care ajung să se dezvolte necontrolat, sufocând apele care nu mai au parte de oxigen şi lumină solară.
Observat pentru prima dată în Turcia în 2007, mucilagiul, a apărut din pricina temperaturilor mari prelungite şi a vremii fără vânt, în zone bogate în nutrienţi. În acest an, Turcia se confruntă cu cel mai sever fenomen de acest fel.
Baris Ozalp, biolog marin: „Te dărâmă, mai ales că pe vremea copilăriei noastre acesta era un eco-sistem foarte bogat. Chiar şi în urmă cu un an, era sănătos. Acum, lucrurile stau rău de tot”.
Curenţii marini nu sunt suficient de puternici pentru a disloca pâcla densă. Substanţa vâscoasă atrage viruşi şi bacterii, inclusiv E coli. După un timp, “cuvertura” se prăbuşeşte şi ajunge la fund unde acoperă subsolul marin şi ecosistemul de acolo. Nicio şansă de scăpare pentru midii, crabi şi alte vietăţi marine.
De vină sunt dezechibrele provocate de oameni. Temperatura medie a Marii Marmara a crescut cu 2 grade în ultimii 50 de ani, spune profesorul Bynumm care studiază impactul schimbărilor climatice asupra biodiversităţii marine.
Bayram Ozturk, cercetător marin, Istanbul University: ”Natura ne scuipă în faţă, e o catastrofă ecologică”.
Nu e doar problema Turciei, ci un simptom al unei probleme globale. Soarta vieţii marine ar putea deveni chiar soarta noastră într-un viitor deloc îndepărtat.
Articolul a fost preluat de aici.