Biologii au „readus la viață” genul unor celule ciudate și galbene, uitat timp de 140 de ani

Adânc în țesuturile actiniilor, coralilor și meduzelor există celule ciudate și galbene care diferă din punct de vedere genetic de animalele marine.

După mai bine de un secol de la desemnarea acestor celule la un gen acum uitat, un nou studiu a „readus la viață” denumirea și a descris șase noi specii din întreaga lume.

„Având în vedere că echipa noastră este alcătuită din oameni de știință din șapte țări, am putut colecta toate aceste mostre în timpul pandemiei. Acest studiu evidențiază modul în care spiritul descoperirii științifice aduce oamenii împreună, chiar și în vremuri de restriște”, a explicat Todd LaJeunesse, biolog și autor coordonator al noului studiu, de la Universitatea de Stat din Pennsylvania, SUA

Descrise pentru prima oară în 1881, celulele galbene au fost inițial clasificate în genul Zooxanthella de către omul de știință Karl Brandt. De asemenea, Brandt a introdus termenul „zooxanthellae”, care este folosit în mod colocvial chiar și astăzi.

Genul Philozoon, nefiind folosit niciodată, a fost uitat

Cu toate acestea, un alt cercetător, un scoțian numit Patrick Geddes, investiga aceste celule galbene în același timp. În 1882, fără să vadă cercetările lui Brandt, Geddes a descoperit că celulele nu erau doar separate de animalele în care se aflau, dar și faptul că acestea erau benefice, astfel având un rol simbiotic.

Genul stabilit de Geddes pentru a clasifica aceste celule a fost Philozoon, din cuvintele grecești „a iubi ca un prieten” și „animal”. Din păcate, Brandt a fost primul, astfel că genul Philozoon, nefiind folosit niciodată, a fost uitat odată cu trecerea timpului.

Acum, savanții știu prea bine că aceste microorganisme ciudate studiate de Geddes și Brandt sunt dinoflagelate fotosintetice, adică alge unicelulare aflate în simbioză cu alte ființe marine, precum coralii, din familia Symbiodiniaceae.

În cadrul noului studiu, cercetătorii au analizat mai îndeaproape celulele galbene, folosind date genetice, geografice și morfologice pentru a stabili poziția pe care ar trebui să o ocupe pe arborele filogenetic.

„Viața găsește o cale de a persista și prolifera”

După ce au stabilit că aceste creaturi trebuie clasificate într-un nou gen, cercetătorii au readus genul Philozoon în prim-plan cu două specii vechi și șase specii noi, potrivit Science Alert.

„Am rectificat genul Philozoon Geddes și două dintre speciile sale, P. medusarum și P. actiniarum, și am descris șase noi specii”, a scris echipa în noul studiu.

Echipa a mai scris că genul Philozoon poate fi găsit în habitate marine temperate de la mici adâncimi din întreaga lume, inclusiv Marea Mediterană, estul Australiei, Noua Zeelandă și Chile.

„Având în vedere că majoritatea algelor din familia Symbiodiniaceae au fost considerate tropicale, fiind cruciale pentru formarea de recife de corali, descoperirea și descrierea acestor noi specii în ape reci evidențiază capacitatea acestora de a evolua și trăi într-o varietate de condiții ecologice. Viața găsește o cale de a persista și prolifera”, a mai explicat LaJeunesse.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Celulele canceroase crescute în laborator diferă foarte mult de cele care apar în corpul uman

Gena defectă care încetinește celulele creierului

Un consum prea mare de sare ar putea afecta celulele sistemului imunitar

Cercetări post-mortem dezvăluie diferențe clare ale celulelor creierului la oamenii care suferă de depresie

Articolul Biologii au „readus la viață” genul unor celule ciudate și galbene, uitat timp de 140 de ani apare prima dată în Descopera.

Articol original

Un strat gros de alge, favorizat de poluare, a acoperit coastele Mării Marmara

Un strat gros de mucilagiu marin favorizat de temperaturile crescute şi de poluare a acoperit coastele Mării Marmara riscând să sufoce complet viaţa marină.

Experţii spun că în realitate fenomenul afectează toate apele de la Marea Neagră, la bazinul mediteranean.

Ceva nu e deloc în regulă în strâmtoarea Dardanele, care leagă Marea Marmara de Marea Egee. O pânză ca de nămol sufocă toate formele de viaţă.

Fenomenul poartă numele de muci de mare, ori mucilagiu marin şi este provocat de algele supraîncărcate cu nutrienţi, care ajung să se dezvolte necontrolat, sufocând apele care nu mai au parte de oxigen şi lumină solară.

Observat pentru prima dată în Turcia în 2007, mucilagiul, a apărut din pricina temperaturilor mari prelungite şi a vremii fără vânt, în zone bogate în nutrienţi. În acest an, Turcia se confruntă cu cel mai sever fenomen de acest fel.

Baris Ozalp, biolog marin: „Te dărâmă, mai ales că pe vremea copilăriei noastre acesta era un eco-sistem foarte bogat. Chiar şi în urmă cu un an, era sănătos. Acum, lucrurile stau rău de tot”.

Curenţii marini nu sunt suficient de puternici pentru a disloca pâcla densă. Substanţa vâscoasă atrage viruşi şi bacterii, inclusiv E coli. După un timp, “cuvertura” se prăbuşeşte şi ajunge la fund unde acoperă subsolul marin şi ecosistemul de acolo. Nicio şansă de scăpare pentru midii, crabi şi alte vietăţi marine.

De vină sunt dezechibrele provocate de oameni. Temperatura medie a Marii Marmara a crescut cu 2 grade în ultimii 50 de ani, spune profesorul Bynumm care studiază impactul schimbărilor climatice asupra biodiversităţii marine.

Bayram Ozturk, cercetător marin, Istanbul University: ”Natura ne scuipă în faţă, e o catastrofă ecologică”.

Nu e doar problema Turciei, ci un simptom al unei probleme globale. Soarta vieţii marine ar putea deveni chiar soarta noastră într-un viitor deloc îndepărtat.

Articolul a fost preluat de aici.

De ce apa din lacul IOR s-a făcut roșie? Misterul a fost descifrat

Autoritățile au reușit să afle de ce apele lacului IOR din Capitală s-au înroșit. De vină este o algă roșie care a invadat lacul. Aceasta nu este toxică și nu afectează calitatea apei sau fauna acvatică.

Apa lacului din parcul IOR s-a înroșit în luna februarie. Autoritățile au luat probe din apă și au avut mai multe piste, inclusiv o poluare masivă.

Rezultatele analizelor făcute de specialiștii de la Apele Române arată că algele sunt de vină.

„Colegii de la Apele Române ne informează că au identificat prezența unei alge roșii pe nume Crysococcus, conform ultimelor rezultate de analiză ale apei lacului IOR din București. Este o algă brun-aurie care are o perioadă de dezvoltare primăvara timpuriu, atunci când temperatura apei este până la 13 grade”, au anunțat reprezentanții Ministerului Mediului.

Alga descoperită în apele lacului bucureștean nu este de natură toxică. Prin urmare, prezența ei nu afectează nici calitatea apei și nici fauna acvatică.

Vă recomandăm să citiți și:

Algele albastre-verzi ar putea ajuta oamenii să supraviețuiască pe Marte

Algele pot fi folosite pentru a produce un combustibil care nu poluează: hidrogenul

Intoxicațiile cu cel mai folosit analgezic din lume sunt în creștere. Concluzia la care a ajuns un studiu

Fenomen fără precedent. Algele schimbă culoarea lacurilor din SUA

Articolul De ce apa din lacul IOR s-a făcut roșie? Misterul a fost descifrat apare prima dată în Descopera.

Articol original