Un strat gros de alge, favorizat de poluare, a acoperit coastele Mării Marmara

Un strat gros de mucilagiu marin favorizat de temperaturile crescute şi de poluare a acoperit coastele Mării Marmara riscând să sufoce complet viaţa marină.

Experţii spun că în realitate fenomenul afectează toate apele de la Marea Neagră, la bazinul mediteranean.

Ceva nu e deloc în regulă în strâmtoarea Dardanele, care leagă Marea Marmara de Marea Egee. O pânză ca de nămol sufocă toate formele de viaţă.

Fenomenul poartă numele de muci de mare, ori mucilagiu marin şi este provocat de algele supraîncărcate cu nutrienţi, care ajung să se dezvolte necontrolat, sufocând apele care nu mai au parte de oxigen şi lumină solară.

Observat pentru prima dată în Turcia în 2007, mucilagiul, a apărut din pricina temperaturilor mari prelungite şi a vremii fără vânt, în zone bogate în nutrienţi. În acest an, Turcia se confruntă cu cel mai sever fenomen de acest fel.

Baris Ozalp, biolog marin: „Te dărâmă, mai ales că pe vremea copilăriei noastre acesta era un eco-sistem foarte bogat. Chiar şi în urmă cu un an, era sănătos. Acum, lucrurile stau rău de tot”.

Curenţii marini nu sunt suficient de puternici pentru a disloca pâcla densă. Substanţa vâscoasă atrage viruşi şi bacterii, inclusiv E coli. După un timp, “cuvertura” se prăbuşeşte şi ajunge la fund unde acoperă subsolul marin şi ecosistemul de acolo. Nicio şansă de scăpare pentru midii, crabi şi alte vietăţi marine.

De vină sunt dezechibrele provocate de oameni. Temperatura medie a Marii Marmara a crescut cu 2 grade în ultimii 50 de ani, spune profesorul Bynumm care studiază impactul schimbărilor climatice asupra biodiversităţii marine.

Bayram Ozturk, cercetător marin, Istanbul University: ”Natura ne scuipă în faţă, e o catastrofă ecologică”.

Nu e doar problema Turciei, ci un simptom al unei probleme globale. Soarta vieţii marine ar putea deveni chiar soarta noastră într-un viitor deloc îndepărtat.

Articolul a fost preluat de aici.

Submarine rusești au spart gheața din Arctica și au ieșit la suprafață simultan „pentru prima oară în istoria Marinei”

Trei submarine ale Marinei din Rusia au spart stratul de gheață în Arctica pentru a ieși la suprafață simultan, navele fiind situate la sute de metri depărtare una față de cealaltă. Aceasta este o manevră navală extrem de dificilă.

O filmare dată publicității de Ministerul Apărării din Rusia arată cele trei submarine în timp ce sparg stratul de gheață în apropiere de arhipelagul Franz Josef, în Oceanul Arctic la nord de Marea Barents. Submarinele fac parte din expediția Umka-2021 („urs polar” în limba siberiană Chukchi) care implică 600 de membri civili și militari, inclusiv personal de la Societatea Geografică din Rusia, organizație non-guvernamentală stabilită în secolul XIX.

Cele trei submarine au spart un strat de gheață de 1,5 metri pentru a ieși la suprafață la o distanță de 300 de metri unul față de celălalt, „pentru prima oară în istoria Marinei”, a explicat Nikolay Yevmenov, comandant al Marinei rusești președintelui Vladimir Putin prin intermediul unei conferințe televizate.

Stratul de gheață poate atinge o grosime de până la 2,5 metri

În regiune, temperaturile se situau între minus 25 și minus 30 de grade Celsius, iar vântul sufla cu până la 110 km/h.

Submarinele nucleare încearcă să rămână ascunse sub gheața arctică pentru că astfel sunt pur și simplu invizibile pentru inamici. Însă, atunci când trebuie să iasă la suprafață, echipajul trebuie să încerce mai întâi să găsească locuri în care apa nu este acoperită de gheață, acolo unde pot ieși la suprafață mai ușor.

Dacă asta nu este posibil, manevre speciale și extrem de complicate trebuie întreprinse pentru ca submarinul să treacă prin gheața care poate atinge o grosime de 2,5 metri, potrivit Live Science.

O rută majoră pentru transportul comercial, creată cu spărgătoare de gheață nucleare

Este extrem de dificil pentru trei submarine să spargă gheața în același timp, având în vedere faptul că navele subacvatice nu pot comunica între ele.

Expediția Umka-2021 în apropiere de arhipelagul Franz Josef a început la data de 20 martie sub comanda Marinei rusești. Rusia a susținut că Arctica poate deveni o rută majoră pentru transportul comercial ce ar putea fi creată cu ajutorul spărgătoarelor de gheață nucleare.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cum ”vânezi” un submarin? Tactici militare folosite de către comandanții navelor de război

O ursoaică și puiul ei, împușcați după ce au urcat pe un submarin nuclear rusesc

Creaturi marine și o biodiversitate uimitoare, „blocate sub gheață” timp de 50 de ani, descoperite în Antarctica

Cea mai amplă misiune arctică din lume tocmai s-a întors acasă, iar descoperirile făcute sunt îngrijorătoare

Articolul Submarine rusești au spart gheața din Arctica și au ieșit la suprafață simultan „pentru prima oară în istoria Marinei” apare prima dată în Descopera.

Articol original