Cine este noua şefă a Reprezentanței Comisiei Europene la București?

Ramona Iulia Chiriac a fost numită șefa Reprezentanței Comisiei Europene la București. În această calitate, va fi reprezentanta oficială a Comisiei Europene în România, sub autoritatea politică a președintei Ursula von der Leyen. Mandatul său va începe la 1 iulie 2021.

Şefa Reprezentanței Comisiei Europene. Experienţa deţinută de Ramona Chiriac

Ramona Chiriac are cetățenie română și este diplomat de carieră. Ea deţine o experiență de aproape 20 de ani în afaceri europene, dobândită inclusiv la nivel local, în România. Prin prisma funcțiilor pe care le-a ocupat, a dobândit competențe solide de comunicare strategică și de reprezentare politică, precum și o cunoaștere aprofundată a contextului politic din România, ceea ce o face foarte potrivită pentru conducerea Reprezentanței Comisiei în țară.

De asemenea, Ramona Chiriac este consul general al României în landul Bavaria din 2016 și face parte din serviciul diplomatic român din 2008.

Înainte de această experiență de peste zece ani în funcții diplomatice, a lucrat în administrația publică centrală și locală din România, având atribuții legate în special de pregătirea autorităților locale române pentru aderarea țării la UE. În cadrul Ministerului Integrării Europene din România a fost responsabilă în special de promovarea valorilor UE, de furnizarea de informații privind oportunitățile de finanțare, precum și de diseminarea cunoștințelor despre UE prin organizarea de conferințe, seminare, campanii de informare și ateliere.

Studii

Şefa Reprezentanței Comisiei Europene. Ramona Chiriac a absolvit Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, România. Are două diplome de master, una în studii europene și alta în studii de gen.

Citeşte şi Pactul verde european. Ce plan de acţiuni a prezentat Comisia Europeană?

 

 

 

 

Articolul Cine este noua şefă a Reprezentanței Comisiei Europene la București? apare prima dată în Jurnalul de Afaceri.

Articol original

Eticheta energetică UE s-a schimbat de la 1 martie

De luni, 1 martie 2021, o versiune complet nouă a etichetei energetice a UE, recunoscută pe scară largă, este disponibilă în toate magazinele și la toate punctele online de vânzare cu amănuntul, anunță Comisia Europeană.

Noile etichete se vor aplica inițial unui număr de patru categorii de produse – frigidere și congelatoare, mașini de spălat vase, mașini de spălat rufe și televizoare (precum și alte monitoare externe). Vor urma etichete noi pentru becuri și lămpi cu surse de lumină fixe la 1 septembrie, iar în anii următori se vor adăuga și alte produse.

Având în vedere că tot mai multe produse obțin clasificarea A+, A++ sau A+++ conform scării actuale, cea mai mare schimbare este revenirea la o scară mai simplă A-G. Aceasta este mai strictă și este concepută astfel încât foarte puține produse să poată obține inițial clasificarea „A”, ceea ce permite includerea unor produse mai eficiente pe viitor.

„Eticheta energetică inițială s-a dovedit a avea mare succes”

Produsele cele mai eficiente din punct de vedere energetic aflate actualmente pe piață vor fi acum etichetate în mod specific ca „B”, „C” sau „D”. Pe etichete va fi inclusă o serie de elemente noi, inclusiv codul QR care face legătura cu o bază de date paneuropeană, permițându-le consumatorilor să găsească mai multe detalii despre produs. Tot la 1 martie va intra în vigoare o serie de norme privind „proiectarea ecologică” – îndeosebi referitoare la posibilitatea de reparare și la necesitatea ca producătorii să asigure disponibilitatea pieselor de schimb timp de mai mulți ani după ce produsele ies de pe piață.

Comisarul pentru energie, Kadri Simson, a declarat: „Eticheta energetică inițială s-a dovedit a avea mare succes, întrucât datorită ei o gospodărie medie din Europa a putut economisi mai multe sute de euro pe an, iar societățile au fost motivate să investească în cercetare și dezvoltare. Până la finele lunii februarie, peste 90 % dintre produse au fost etichetate cu A+, A++ sau A+++. Noul sistem va fi mai clar pentru consumatori și prin intermediul său întreprinderile vor putea continua să inoveze și să vină cu produse și mai eficiente. Se reduc în acest mod și emisiile noastre de gaze cu efect de seră.”

O altă schimbare semnificativă este introducerea unui cod QR

Pe lângă reclasificarea clasei de eficiență energetică a produsului în cauză, s-a schimbat și aspectul noii etichete, care conține icoane mai clare și mai moderne. La fel ca și etichetele anterioare, etichetele reclasificate indică mai mult decât clasa de eficiență energetică. În cazul unei mașini de spălat rufe, de exemplu, etichetele permit aflarea, dintr-o privire, a numărului de litri de apă pe ciclu de spălare, a duratei ciclului de spălare și a consumului de energie, astfel cum sunt măsurate de un program standardizat.

O altă schimbare semnificativă este introducerea unui cod QR în partea din dreapta sus a noilor etichete. Scanând codul QR, consumatorii pot găsi informații suplimentare despre modelul de produs, cum ar fi date despre dimensiuni, caracteristici specifice sau rezultate ale testelor, în funcție de aparat. Toate aparatele de pe piața UE trebuie înregistrate în noua bază de date paneuropeană – baza de date europeană a produselor pentru etichetare energetică (EPREL). Se va facilita astfel și mai mult compararea unor produse similare în viitor, potrivit Mediafax.

Regulamente noi corespunzătoare privind proiectarea ecologică

Pe lângă noile norme privind etichetarea energetică, există și regulamente noi corespunzătoare privind proiectarea ecologică care intră în vigoare la 1 martie 2021. Acestea se referă în special la cerințele minime de eficiență actualizate și consolidează drepturile consumatorilor de a repara produsele, sprijinind totodată economia circulară. Producătorii sau importatorii vor fi de acum obligați să pună o serie de piese de schimb esențiale (motoare și perii de motor, pompe, amortizoare și suspensii, tamburi de spălare, etc.) la dispoziția reparatorilor profesioniști timp de cel puțin 7-10 ani după ce ultima unitate dintr-un anumit model a fost introdusă pe piața UE. Pentru utilizatorii finali (consumatorii care nu sunt reparatori profesioniști, însă cărora le place să facă singuri reparații), producătorii trebuie să asigure disponibilitatea pieselor de schimb timp de mai mulți ani după ce un produs a fost scos de pe piață – produse precum uși, balamale sau garnituri, adecvate pentru bricolaj. Timpul maxim de livrare pentru toate aceste piese trebuie să fie de 15 zile lucrătoare de la plasarea comenzii.

Eticheta energetică a UE este un element recunoscut la scară largă care se aplică pe produsele de uz casnic (de exemplu, becuri, televizoare sau mașini de spălat) și care, de peste 25 de ani, îi ajută pe consumatori să facă alegeri în cunoștință de cauză. În cadrul unui sondaj (Eurobarometru) realizat la nivelul întregii UE în 2019, 93 % dintre consumatori au confirmat că au recunoscut eticheta, iar 79 % dintre consumatori au spus că aceasta le-a influențat alegerea produsului cumpărat. Se preconizează că, împreună cu cerințele minime de performanță armonizate (cunoscute sub denumirea de „proiectare ecologică”), normele UE în materie de etichetare energetică vor determina o reducere a cheltuielilor consumatorilor cu mii de miliarde de euro anual, generând totodată multe alte beneficii pentru mediu și pentru producători și distribuitori.

Proces de consultare riguros și complet transparent

Noile categorii pentru eticheta reclasificată au fost convenite în urma unui proces de consultare riguros și complet transparent, cu implicarea strânsă a părților interesate și a statelor membre în toate etapele, a unui control din partea Consiliului și a Parlamentului European și după ce producătorii au fost implicați într-un grad suficient și li s-a acordat destul timp. Astfel cum prevede regulamentul-cadru, și alte grupe de produse vor fi „reclasificate” în anii ce urmează – inclusiv uscătoarele de rufe cu tambur, aparatele pentru încălzire locală, aparatele de aer condiționat, aparatele de gătit, unitățile de ventilație, dulapurile frigorifice profesionale, instalațiile de încălzire a incintelor și a apei și cazanele cu combustibil solid.

Trecerea la etichetele reclasificate coincide cu intrarea în vigoare a două regulamente orizontale („omnibus”) recent adoptate pentru a corecta sau a clarifica o serie de aspecte identificate în regulamentele respective privind etichetarea energetică și proiectarea ecologică, astfel cum au fost inițial adoptate în 2019.

Articolul Eticheta energetică UE s-a schimbat de la 1 martie apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Comisia Europeană somează România să aplice legislaţia privind reducerea emisiilor poluante

Comisia Europeană a cerut, joi, României, să aplice în cel mult două luni reglementările privind reducerea emisiilor poluante în sectorul industrial, anunţă Executivul Uniunii Europene.

„Comisia Europeană cere României să alinieze legislaţia naţională la Directiva UE privind emisiile industriale (Directiva 2010/75). Activităţile industriale au un impact semnificativ asupra mediului. Directiva privind emisiile industriale are scopul de a preveni şi a reduce emisiile industriale dăunătoare în spaţiul Uniunii Europene, prin promovarea utilizării tehnicilor care diminuează emisiile poluante şi care sunt eficiente din punct de vedere energetic şi al resurselor”, anunţă Comisia Europeană, conform unui comunicat postat pe site-ul instituţiei.

„Implementarea totală a standardelor privind calitatea aerului prevăzute în legislaţia UE este esenţială pentru protejarea în mod eficient a sănătăţii oamenilor şi a mediului înconjurător”, precizează Comisia Europeană.

Sistemul românesc actual prevede doar sancțiuni reduse

Sistemul legal din România nu garantează implementarea obiectivelor centrale ale Directivei, în special faptul că instalaţiile trebuie să primească permisiune de funcţionare doar dacă au autorizaţii. Pe de o parte, sistemul legislativ român, în stadiul actual, prevede doar sancţiuni foarte reduse şi inadecvate, care nu asigură eficienţă, proporţionalitate şi descurajare, aşa cum stipulează Directiva. Pe de altă parte, autorităţile române nu implementează actuala legislaţie într-un mod coerent la nivel administrativ (spre exemplu, să suspende funcţionarea instalaţiilor care nu au autorizaţii), în timp ce sistemul judiciar român nu aplică sancţiuni, blocând orice eficienţă şi descurajare”, subliniază Comisia Europeană.

„Prin urmare, Comisia Europeană trimite o scrisoare formală de notificare României, care acum are la dispoziţie două luni pentru abordarea lipsurilor sesizate de Comisie. În caz contrar, Comisia Europeană ar putea decide să trimită o opinie argumentată”, atrage atenţia Executivul Uniunii Europene.

Scrisoarea formală de notificare şi opinia argumentată pot fi urmate de sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. În cazul în care un stat membru nu se conformează deciziilor instituţiilor UE, riscă să fie sancţionat.

Articolul Comisia Europeană somează România să aplice legislaţia privind reducerea emisiilor poluante apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Comisia Europeană avertizează Ungaria privind utilizarea vaccinului Sputnik V produs de Rusia

Comisia Europeană a avertizat Ungaria că administrarea vaccinului anticoronavirus importat din Rusia generează riscuri medicale şi ar putea afecta încrederea publică, informează agenţia Reuters.

Ungaria a importat joi primele doze ale vaccinului rus Sputnik V, în cadrul unui plan care ar putea conduce la importuri masive şi la producerea vaccinului pe teritoriul ungar, dacă se dovedeşte a fi sigur şi eficient. „Experţii ungari vor avea ocazia să studieze vaccinul în următoarea perioadă şi să ia o decizie bine-fundamentată privind potenţiala utilizare şi aprobare”, a declarat Peter Szijjarto, ministrul ungar de Externe.

Vaccinul Sputnik V trebuie autorizat de Agenţia Europeană a Medicamentului

Însă Comisia Europeană a avertizat Guvernul de la Budapesta în privinţa utilizării unui vaccin neautorizat în spaţiul comunitar. „Întrebarea este dacă un stat membru UE ar vrea să le administreze cetăţenilor un vaccin care nu a fost revizuit de Agenţia Europeană a Medicamentului”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Conform reglementărilor europene, vaccinul Sputnik V trebuie autorizat de Agenţia Europeană a Medicamentului înainte de a fi produs sau utilizat în orice stat membru UE.

Rusia a anunţat că Sputnik V are o eficienţă de 92%

„Aici se întâlnesc procedura de autorizare şi încrederea în vaccin. Dacă cetăţenii noştri încep să emită dubii privind siguranţa unui vaccin, dacă nu va trece prin evaluări ştiinţifice riguroase pentru dovedirea siguranţei şi eficienţei, va fi mult mai greu să vaccinăm o proporţie suficientă a populaţiei”, a precizat reprezentantul Comisiei Europene.

Rusia a anunţat că rezultatele testelor intermediare arată că vaccinul Sputnik V are o eficienţă de 92% în protejarea oamenilor de infectarea cu virusul SARS-CoV-2, potrivit Mediafax.

Agenţia Europeană a Medicamentului a anunţat că nu are date din partea Rusiei sau Ungariei privind vaccinul Sputnik V.

Articolul Comisia Europeană avertizează Ungaria privind utilizarea vaccinului Sputnik V produs de Rusia apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original