Pe ce loc se află Romania în Europa la consumatori înșelați cu produse contrafăcute

România (16 %) a înregistrat a doua cea mai mare proporție de consumatori înșelați cu produse contrafăcute, în urma Bulgariei (19 %) și înaintea Ungariei (15 %). În schimb, Suedia (2 %) și Danemarca (3 %) prezintă cele mai mici valori din UE, arată un studiu.

Potrivit studiului Cetățenii europeni și proprietatea intelectuală (PI) realizat de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, consumatorilor le este încă dificil să facă distincția între mărfurile autentice și cele falsificate.

Aproape 1 din 10 europeni (9 %) au declarat că au fost induși în eroare în sensul achiziționării de produse contrafăcute, cu diferențe semnificative între statele membre ale UE. Într-un context global în care comerțul electronic este în plină expansiune – peste 70 % dintre europeni au făcut cumpărături online în 2020, potrivit Eurostat – incertitudinile cu privire la produsele contrafăcute rămân o preocupare în rândul cetățenilor UE. Potrivit studiului, o treime dintre europeni (33 %) s-au întrebat dacă un produs pe care l-au cumpărat este original.

Produsele contrafăcute reprezintă 6,8 % din importurile UE, respectiv 121 de miliarde de euro, potrivit unui studiu comun realizat de EUIPO și OCDE, afectând negativ toate sectoarele: de la produse cosmetice și jucării, vin și băuturi, aparate electronice, până la îmbrăcăminte și chiar pesticide. Ele pot prezenta riscuri grave pentru securitatea și sănătatea consumatorilor, în special din cauza expunerii la substanțe chimice periculoase, precum și la alte pericole.

O piață profitabilă pentru contravenienți

Îngrijorările cu privire la produsele contrafăcute au crescut în timpul pandemiei de COVID-19. Proliferarea medicamentelor contrafăcute, cum ar fi antibioticele și analgezicele, și, mai recent, a altor produse medicale, cum ar fi echipamentele personale de protecție și măștile faciale, au adus în centrul atenției acest fenomen, în timp ce contravenienții profită de nesiguranța oamenilor față de tratamentele și vaccinurile nou apărute.

Pe lângă riscurile pentru sănătate și securitate, produsele contrafăcute duc adesea la încălcări ale securității și la pierderi financiare.

Pirateria digitală este, de asemenea, o piață profitabilă pentru contravenienți. În cazul IPTV – conținut televizat achiziționat printr-o conexiune la internet – pierderile sunt semnificative. Furnizorii de servicii IPTV ilegale câștigă aproape 1 miliard de euro în fiecare an în UE, creând prejudicii creatorilor de conținut și întreprinderilor legitime.

Infracționalitatea legată de PI este o activitate profitabilă care implică grupuri infracționale organizate și tot mai multe dovezi arată că există legături între contrafacere și piraterie, precum și alte infracțiuni, cum ar fi traficul de droguri și de persoane, criminalitatea informatică sau frauda.

Unul dintre cele mai valoroase active ale Europei

„Proprietatea intelectuală este unul dintre cele mai valoroase active ale Europei și un element cheie în redresarea noastră socială și economică, în special pentru întreprinderile mici. Pandemia de COVID-19 a adus în prim-plan problema infracționalității în domeniul PI, odată cu apariția unui număr tot mai mare de medicamente și produse medicale contrafăcute care amenință și mai mult sănătatea și siguranța cetățenilor. Aceasta este o problemă veche, adesea interconectată cu alte tipuri de activități ilegale, care necesită măsuri ferme urgente și coordonate și care a redevenit recent una din primele zece priorități ale UE în lupta împotriva criminalității organizate”, spune directorul executiv al EUIPO, Christian Archambeau.

Contrafacerea nu afectează doar consumatorii, ci implică și daune semnificative pentru economia UE și, în special, pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). Potrivit Tabloului de bord privind IMM-urile și drepturile de proprietate intelectuală publicat de EUIPO, 1 din 4 IMM-uri din Europa susține că a suferit din cauza unei încălcări a drepturilor de proprietate intelectuală, procentul atingând 19,5 % doar în România.

Întreprinderile care dețin drepturi de proprietate intelectuală, precum mărci sau brevete, au raportat pierderi ale cifrei de afaceri (33 %), afectarea reputației lor (27 %) și pierderea avantajului competitiv (15 %), din cauza încălcării drepturilor lor.

În prezent, mai puțin de 9% dintre toate IMM-urile din UE dețin drepturi de proprietate intelectuală înregistrate. Însă pentru cele care pun preț pe PI, diferențele sunt majore: IMM-urile care dețin DPI, cum ar fi brevete, desene/ modele industriale sau mărci, au un venit cu 68 % mai ridicat per angajat decât cele care nu dețin DPI, iar angajații lor câștigă salarii mai mari, potrivit Mediafax.

Fond pentru IMM-uri în valoare de 20 de milioane EUR

Pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la valoarea PI și a ajuta IMM-urile să își valorifice competitivitatea pe piață, EUIPO a lansat programul „Ideas Powered for Business”, care include un Fond pentru IMM-uri în valoare de 20 de milioane EUR, în cooperare cu Comisia Europeană și cu oficiile pentru proprietate intelectuală din statele membre. Această inițiativă subvenționează atât serviciile de evaluare a PI, cât și 50 % din taxele de înregistrare a mărcilor și desenelor/modelelor industriale la nivel național, regional sau al UE, ajutând mii de IMM-uri să își dezvolte strategiile de PI în aceste momente dificile.

EUIPO este o agenție descentralizată a Uniunii Europene cu sediul la Alicante, în Spania. Agenția gestionează înregistrarea mărcilor Uniunii Europene (mărcile UE) și a desenelor și modelelor industriale comunitare (DMIC), care garantează protecție pentru drepturile de proprietate intelectuală în toate statele membre ale UE. EUIPO desfășoară și activități de cooperare cu oficiile naționale și regionale pentru proprietate intelectuală din UE.

Observatorul European al Încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală a fost înființat în 2009 pentru a sprijini protejarea și asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală și pentru a contribui la combaterea amenințării crescânde pe care o reprezintă încălcările proprietății intelectuale în Europa. Observatorul a fost transferat la EUIPO la 5 iunie 2012 prin Regulamentul (UE) nr. 386/2012 al Parlamentului European și al Consiliului.

Articolul Pe ce loc se află Romania în Europa la consumatori înșelați cu produse contrafăcute apare prima dată în Descopera.

Articol original

Eticheta energetică UE s-a schimbat de la 1 martie

De luni, 1 martie 2021, o versiune complet nouă a etichetei energetice a UE, recunoscută pe scară largă, este disponibilă în toate magazinele și la toate punctele online de vânzare cu amănuntul, anunță Comisia Europeană.

Noile etichete se vor aplica inițial unui număr de patru categorii de produse – frigidere și congelatoare, mașini de spălat vase, mașini de spălat rufe și televizoare (precum și alte monitoare externe). Vor urma etichete noi pentru becuri și lămpi cu surse de lumină fixe la 1 septembrie, iar în anii următori se vor adăuga și alte produse.

Având în vedere că tot mai multe produse obțin clasificarea A+, A++ sau A+++ conform scării actuale, cea mai mare schimbare este revenirea la o scară mai simplă A-G. Aceasta este mai strictă și este concepută astfel încât foarte puține produse să poată obține inițial clasificarea „A”, ceea ce permite includerea unor produse mai eficiente pe viitor.

„Eticheta energetică inițială s-a dovedit a avea mare succes”

Produsele cele mai eficiente din punct de vedere energetic aflate actualmente pe piață vor fi acum etichetate în mod specific ca „B”, „C” sau „D”. Pe etichete va fi inclusă o serie de elemente noi, inclusiv codul QR care face legătura cu o bază de date paneuropeană, permițându-le consumatorilor să găsească mai multe detalii despre produs. Tot la 1 martie va intra în vigoare o serie de norme privind „proiectarea ecologică” – îndeosebi referitoare la posibilitatea de reparare și la necesitatea ca producătorii să asigure disponibilitatea pieselor de schimb timp de mai mulți ani după ce produsele ies de pe piață.

Comisarul pentru energie, Kadri Simson, a declarat: „Eticheta energetică inițială s-a dovedit a avea mare succes, întrucât datorită ei o gospodărie medie din Europa a putut economisi mai multe sute de euro pe an, iar societățile au fost motivate să investească în cercetare și dezvoltare. Până la finele lunii februarie, peste 90 % dintre produse au fost etichetate cu A+, A++ sau A+++. Noul sistem va fi mai clar pentru consumatori și prin intermediul său întreprinderile vor putea continua să inoveze și să vină cu produse și mai eficiente. Se reduc în acest mod și emisiile noastre de gaze cu efect de seră.”

O altă schimbare semnificativă este introducerea unui cod QR

Pe lângă reclasificarea clasei de eficiență energetică a produsului în cauză, s-a schimbat și aspectul noii etichete, care conține icoane mai clare și mai moderne. La fel ca și etichetele anterioare, etichetele reclasificate indică mai mult decât clasa de eficiență energetică. În cazul unei mașini de spălat rufe, de exemplu, etichetele permit aflarea, dintr-o privire, a numărului de litri de apă pe ciclu de spălare, a duratei ciclului de spălare și a consumului de energie, astfel cum sunt măsurate de un program standardizat.

O altă schimbare semnificativă este introducerea unui cod QR în partea din dreapta sus a noilor etichete. Scanând codul QR, consumatorii pot găsi informații suplimentare despre modelul de produs, cum ar fi date despre dimensiuni, caracteristici specifice sau rezultate ale testelor, în funcție de aparat. Toate aparatele de pe piața UE trebuie înregistrate în noua bază de date paneuropeană – baza de date europeană a produselor pentru etichetare energetică (EPREL). Se va facilita astfel și mai mult compararea unor produse similare în viitor, potrivit Mediafax.

Regulamente noi corespunzătoare privind proiectarea ecologică

Pe lângă noile norme privind etichetarea energetică, există și regulamente noi corespunzătoare privind proiectarea ecologică care intră în vigoare la 1 martie 2021. Acestea se referă în special la cerințele minime de eficiență actualizate și consolidează drepturile consumatorilor de a repara produsele, sprijinind totodată economia circulară. Producătorii sau importatorii vor fi de acum obligați să pună o serie de piese de schimb esențiale (motoare și perii de motor, pompe, amortizoare și suspensii, tamburi de spălare, etc.) la dispoziția reparatorilor profesioniști timp de cel puțin 7-10 ani după ce ultima unitate dintr-un anumit model a fost introdusă pe piața UE. Pentru utilizatorii finali (consumatorii care nu sunt reparatori profesioniști, însă cărora le place să facă singuri reparații), producătorii trebuie să asigure disponibilitatea pieselor de schimb timp de mai mulți ani după ce un produs a fost scos de pe piață – produse precum uși, balamale sau garnituri, adecvate pentru bricolaj. Timpul maxim de livrare pentru toate aceste piese trebuie să fie de 15 zile lucrătoare de la plasarea comenzii.

Eticheta energetică a UE este un element recunoscut la scară largă care se aplică pe produsele de uz casnic (de exemplu, becuri, televizoare sau mașini de spălat) și care, de peste 25 de ani, îi ajută pe consumatori să facă alegeri în cunoștință de cauză. În cadrul unui sondaj (Eurobarometru) realizat la nivelul întregii UE în 2019, 93 % dintre consumatori au confirmat că au recunoscut eticheta, iar 79 % dintre consumatori au spus că aceasta le-a influențat alegerea produsului cumpărat. Se preconizează că, împreună cu cerințele minime de performanță armonizate (cunoscute sub denumirea de „proiectare ecologică”), normele UE în materie de etichetare energetică vor determina o reducere a cheltuielilor consumatorilor cu mii de miliarde de euro anual, generând totodată multe alte beneficii pentru mediu și pentru producători și distribuitori.

Proces de consultare riguros și complet transparent

Noile categorii pentru eticheta reclasificată au fost convenite în urma unui proces de consultare riguros și complet transparent, cu implicarea strânsă a părților interesate și a statelor membre în toate etapele, a unui control din partea Consiliului și a Parlamentului European și după ce producătorii au fost implicați într-un grad suficient și li s-a acordat destul timp. Astfel cum prevede regulamentul-cadru, și alte grupe de produse vor fi „reclasificate” în anii ce urmează – inclusiv uscătoarele de rufe cu tambur, aparatele pentru încălzire locală, aparatele de aer condiționat, aparatele de gătit, unitățile de ventilație, dulapurile frigorifice profesionale, instalațiile de încălzire a incintelor și a apei și cazanele cu combustibil solid.

Trecerea la etichetele reclasificate coincide cu intrarea în vigoare a două regulamente orizontale („omnibus”) recent adoptate pentru a corecta sau a clarifica o serie de aspecte identificate în regulamentele respective privind etichetarea energetică și proiectarea ecologică, astfel cum au fost inițial adoptate în 2019.

Articolul Eticheta energetică UE s-a schimbat de la 1 martie apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

România produce carne de melc de 50 milioane de lei. Care este cel mai mare producător din țara noastră

România produce carne de melc în valoare de 50 milioane de lei, dar delicatesa ia drumul exportului, românii nefiind mari consumatori.

Patru companii locale din Hunedoara, Tulcea, Mureş şi Sibiu produc carne de melc în valoare de 50 milioane de lei, conform datelor ZF.

Care este cel mai mare producător de carne de melc din Ro­mânia

Cel mai mare producător de carne de melc din Ro­mânia este o firmă din Hunedoara, cu afaceri de 31,7 mil. lei, cu 16% mai mici ca în 2018 şi 138 de salariaţi. Firma din Hunedoara, deţinută de antreprenori francezi, este cel mai mare exportator pe acest segment de piaţă din România. Compania livrează toată producţia din Haţeg în Franţa pentru că românii nu sunt consumatori de melci. Cei mai mari consumatori de melci sunt francezii şi nemţii, conform datelor furnizate anterior de companie.

De regulă, carnea de melc este trimisă de companiile româneşti la export tocmai pentru că nu există apetit local de consum pentru astfel de alimente.

Conţinut mare de pro­tei­ne şi conţinut mic de glucide şi lipide

„Carnea de melc se remarcă prin conţinut mare de pro­tei­ne şi conţinut mic de glucide şi lipide (…). Cochilia se folo­seş­te la realizarea anumitor specialităţi din carne de melc (melci umpluţi). Achiziţia materiei prime este una dintre cele mai importante etape. Melcii sunt colectaţi din două surse: din fauna sălbatică şi din fermele de creştere a melcilor“, spun reprezentanţii companiei din Mureş, potrivit Mediafax.

Cele patru firme sunt cele mai mari din domeniu, după CAEN-ul 1020 – Prelucrarea şi conservarea peştelui, crustaceelor şi moluştelor. Este posibil să existe şi altele de mai mici dimensiuni. În economia pieţei producătorilor şi procesatorilor de carne de orice tip, acest segment – al melcilor – este mic, însă e vorba de o nişă cu particularităţile ei.

Articolul România produce carne de melc de 50 milioane de lei. Care este cel mai mare producător din țara noastră apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Studiu: Cât de mult au crescut comenzile de preparate culinare la pachet și cu livrare

De la izbucnirea pandemiei de COVID-19, comenzile de preparate culinare la pachet și cu livrare au crescut cu 14% în rândul consumatorilor care comandă cel puțin o dată pe lună, determinând restaurantele să-și reconfigureze rețelele, potrivit unui studiu Deloitte.

Studiul „The Restaurant of the Future Arrives Ahead of Schedule – Time to Get on Board” a fost efectuat în rândul clienților și managerilor de restaurante din SUA. Aproape două treimi (68%) dintre consumatori spun că își comandă mâncare cu livrare, 52% comandă la pachet, iar aproape jumătate (46%) dintre respondenți se așteaptă să-și mențină aceste obiceiuri și după sfârșitul pandemiei. Exponenții generației Millennials, cu vârste cuprinse între 23 și 39 de ani, plasează cele mai multe comenzi cu livrare (65%), în creștere cu 13% față de perioada anterioară pandemiei, iar 77% dintre exponenții Generației X, cu vârste cuprinse între 40 și 55 de ani, comandă mâncare la pachet, cu 20% mai mult decât în perioada înainte de COVID-19.

O taxă medie rezonabilă pentru transport

Studiul subliniază că accesibilitatea, care a fost întotdeauna un criteriu esențial în decizia consumatorilor de a frecventa un restaurant, continuă să fie un aspect important, 62% dintre respondenți afirmând că acesta este motivul principal pentru care aleg un restaurant. În contextul actual, conceptul de accesibilitate include, în accepțiunea consumatorilor, și costurile de transport, timpul de așteptare, adresele de unde pot prelua preparatele la pachet și modalitatea de interacțiune. În ceea ce privește costurile de livrare, respondenții consideră că o taxă medie rezonabilă pentru transport este de patru dolari. Legat de timpul de așteptare, 75% dintre respondenți consideră că 30 de minute sau mai puțin reprezintă un interval rezonabil și doar 20% consideră că este realist să aștepte până la 45 de minute pentru ca masa lor să fie preparată.

Tot mai mulți clienți preferă meniurile de familie

Deși sumele cheltuite de clienți la restaurante au scăzut cu peste 20% față de anul precedent, studiul evidențiază o nouă tendință de consum, și anume creșterea notei medii de plată, ceea ce indică faptul că tot mai mulți clienți preferă meniurile de familie sau care includ mai multe porții, informație utilă pentru restaurantele care vor să-și regândească oferta.

Consumatorii care sunt utilizatori de soluții tehnologice se așteaptă ca restaurantele pe care le frecventează să interacționeze cu ei în mediul digital și să le ofere opțiuni bazate pe tehnologii de ultimă generație, capabile să îi recunoască și să le rețină preferințele, conform concluziilor sondajului. Clienții din acest segment sunt dispuși să aloce resurse financiare suplimentare și să plătească în medie cu 14% mai mult pentru astfel de servicii. Șapte din zece respondenți preferă să comande cu livrare prin intermediul soluțiilor digitale, 57% dintre ei au instalată pe telefon o aplicație de livrare de mâncare, iar 48% urmăresc un cont de pe rețelele de socializare al unui restaurant sau al unui brand de produse alimentare, potrivit Mediafax.

Industria ospitalității din România a fost grav afectată

„Pandemia de COVID-19 a forțat închiderea unor afaceri, dar și identificarea ad-hoc a unor soluții inovatoare. Restaurantele au menținut interacțiunile cu clienții cu ajutorul ecosistemelor digitale – aplicații mobile, noi metode de plată, experiențe personalizate bazate pe comportamentul consumatorilor – și, în unele cazuri, chiar și-au regândit în întregime modelele de business. Industria ospitalității din România a fost grav afectată de criză și a pierdut deja câteva mii de angajați, dar unii jucători au reacționat rapid. Am văzut restaurante care s-au concentrat pe livrări și pe comenzi la pachet prin intermediul platformelor proprii sau al parteneriatelor cu platforme digitale de livrare, dar și pe noi linii de business, cum ar fi crearea de pachete semi-preparate sau de meniuri speciale pentru anumite ocazii”, a spus Zeno Căprariu, Partener Audit, Deloitte România, și liderul industriei produselor de consum.

O altă tendință identificată de studiu este atenția sporită acordată siguranței, în contextul în care munca la distanță și evitarea locurilor aglomerate transformă obiceiurile oamenilor de a lua masa. Clienții se așteaptă ca restaurantele să ia măsuri de siguranță, dar să le și comunice în mod vizibil. Patru din cinci respondenți au spus că este mai probabil să aleagă un restaurant despre care știu ce măsuri a luat pentru a asigura curățenia, siguranța preparatelor și a oaspeților și că sunt dispuși să accepte prețuri cu 10% mai mari de la aceste restaurante.

Articolul Studiu: Cât de mult au crescut comenzile de preparate culinare la pachet și cu livrare apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original