Contrabandă cu milioane de ţigări ■ inculpatul şi-a atacat...

Contrabandă cu milioane de ţigări

■ inculpatul şi-a atacat soţia cu un cuţit, în timp ce femeia dormea cu gemenele de două luni şi trei săptămîni ■ cei doi soţi s-au luptat atît în cameră, cît şi în holul locuinţei ■ mama a reuşit să-şi alerteze fiul de 9 ani, pentru a cere ajutor ■ femeia a fost înjunghiată în gît, suferind şi alte leziuni ■ Motivarea judecătorilor la propunerea de arestare preventivă a ucigaşului de la Roman, scoate la iveală detalii terifiante.

Cu toate că Nicolae Damian, de 40 de ani, a dat puţine detalii despre cele petrecute, pe motiv că „mintea i-a fost întunecată“, anchetatorii au stabilit modul în care s-a consumat agresiunea din apartamentul în care a fost ucisă o fetiţă de 2 luni şi trei săptămîni, iar sora geamănă şi mama au ajuns la spital, minora fiind în stare gravă. Totul ar fi început în jurul orei 07:30, mama fiind lovită cu cuţitul în gît, în timp ce dormea.

„În mod intempestiv, după ce a luat un cuţit din bucătărie s-a năpustit asupra soţiei care dormea împreună cu gemenele în dormitor, lovind-o în zona gîtului. Ulterior persoana vătămată D E – M s-a trezit, între cei doi soţi a avut loc o luptă, respectiv, aceasta din urmă s-a apărat de agresiunea soţului, parînd cu mîinile, loviturile acestuia exercitate cu cuţitul.

După mai multe îmbrînceli şi altercaţii, persoana vătămată a reuşit să fugă din apartament (împreună cu fiul cel mare), în casă rămînînd soţul şi cele două gemene. Inculpatul şi-a continuat acţiunea agresivă asupra celor două gemene, lovindu-le de mai multe ori cu cuţitul, după care, a încercat să se sinucidă“, se arată în motivarea judecătorilor.

Soţia inculpatului a declarat că a fost atacată cu cuţitul pe cînd dormea, fiind lovită în zona stîngă a gîtului. A început o luptă în timpul căreia au căzut pe pardoseala camerei, dar a reuşit să fugă în holul apartamentului, iar de aici, după încă un episod de altercaţie cu soţul, a ieşit din apartament.

„Concomitent cu desfăşurarea altercaţiei dintre cei doi, persoana vătămată l-a alertat pe băiatul care dormea în altă cameră, cerîndu-i să fugă din apartament şi să solicite ajutor, lucru pe care l-a şi făcut. După ce persoana vătămată a fugit din imobil, în timp ce se afla pe casa scărilor – potrivit relatărilor sale, soţul a ieşit şi el după ea, însă nu a fugit să o prindă, ci s-a reîntors în apartament şi a încuiat uşa de acces în imobil pe interior“, conform aceluiaşi document.

Femeia a ajuns în faţa blocului, a strigat după ajutor, venind mai mulţi vecini, poliţia dar şi ambulanţa. În momentul în care s-a reuşit intrarea forţată în imobil, au fost găsite cele două fetiţe gemene în dormitor, cu urme de sînge pe îmbrăcăminte, moment în care au fost preluate de echipajele medicale şi transportate la spital. Una din gemene nu a mai putut fi salvată, decedînd la Spitalul Roman.

„Moartea a fost violentă; ea s-a datorat insuficienţei cardio circulatorii acute, consecinţa multiplelor plăgi tăiate, înţepate, toraco – abdominale, precum şi la nivelul pelvisului, cu hemoragie externă consecutivă; leziunile traumatice constatate s-au putut produce prin lovire repetată cu corp tăietor – înţepător (posibil cuţit) şi au legătură directă de cauzalitate cu decesul; decesul poate data din 06 noiembrie 2021“, au stabilit legiştii.

„Profund marcat“

Celaltă geamănă a suferit şi ea multiple leziuni, fiind transferată la Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Sfînta Maria“ Iaşi şi supusă unei intervenţii chirurgicale. Medicul de gardă de la Iaşi a comunicat faptul că fetiţa a suferit „un traumatism abdominal prin agresiune fizică, cu multiple plăgi înjunghiate abdominale, evisceraţii în zona stomacului şi a colonului – prin înjunghiere, şoc hemoragic“.

În ce o priveşte pe mamă, ea a fost transportată la Spitalul Municipal de Urgenţă Roman, pentru îngrijiri medicale. La Unitatea de Primiri Urgenţe a fost diagnosticată cu plăgi tăiate la nivelul buzei superioare şi subangular mandibulă stîngă şi plăgi tăiate la nivelul mîinilor. S-au pronunţat şi medicii legişti care au concluzionat că femeia „prezintă multiple plăgi tăiate la nivelul buzei superioare, lingual, subangular, mandibulară stînga, indexul drept şi mîinii stîngi în regiunea hipotenară – pentru care s-a practicat sutură; leziunile s-au putut produce prin lovire cu corp tăietor – înţepător, posibil cuţit şi pot data din 06 noiembrie 2021; leziunile necesită 14-15 zile de îngrijiri medicale, iar prin gravitatea lor nu au pus în primejdie viaţa victimei“.

În faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi inculpatul a preferat să nu dea declaraţii, fiind reprezentat de avocat din oficiu. Apărătorul a arătat judecătorilor faptul că inculpatul a recunoscut săvîrşirea faptelor şi este „profund marcat“. În aceste condiţii a mai arătat că în cazul în care judecătorii îl vor trimite pe agresor în arest la domiciliu, măsura preventivă va fi executată la domiciliul părinţilor lui, deci nu va mai fi un pericol pentru familia decimată.

„În cazul în care, în baza prevederilor art. 219 Cod procedură penală, se va dispune arestul la domiciliu, acesta va fi executat la domiciliul părinţilor inculpatului, astfel că va fi înlăturat pericolul pentru soţie şi copii. Apreciază că arestarea preventivă nu mai este necesară, afară de cazul în care judecătorul ar considera că nu se poate în alt mod pericolul pentru ordinea şi liniştea publică“, se mai arată în încheierea de şedinţă. Argumentele nu au ţinut, iar inculpatul a fost încătuşat.

Va multumim pentru ca ati citit acest articol si va invitam sa aflati si alte stiri interesante pe ACTUALITATE.Cititi aici articolul original.
November 09, 2021 at 11:00PM

Vaccinarea, cifre modeste prin educaţie şi alte instituţii ■...

Vaccinarea, cifre modeste prin educaţie şi alte instituţii

■ Marius Buhuşanu este cel mai meseriaş drujbist din România ■ titlul şi l-a adjudecat la două concursuri distincte ■ este angajat al Direcţiei Silvice Neamţ ■ la competiţii, fasonatorii calificaţi în finală şi-au demonstrat calităţile în câteva probe ■ Marius Buhuşanu este cel mai „meseriaş“ drujbist din România, titlu pe care şi l-a adjudecat în două concursuri distincte, dar care au acelaşi nume, Cel mai bun fasonator mecanic.

Primul a fost organizat, la începutul lunii trecute, de Romsilva şi Federaţia Sindicatelor din Silvicultură Silva, iar al doilea, spre final de septembrie 2021, de către Asociaţia Forestierilor din România.

Întâia competiţie, care este la a XI-a ediţie, s-a desfăşurat la ocoalele Podu Iloaiei şi Lunca Cetăţuii, judeţul Iaşi şi a adunat la start 32 dintre cei mai pricepuţi lucrători din ţară, câştigători ai etapelor judeţene desfăşurate de direcţiile silvice ale Romsilva.

Aşadar, Marius Buhuşanu, care a reprezentat Direcţia Silvică Neamţ, a câştigat etapa naţională, el fiind urmat de Costică Cernat, de la Alba şi Daniel Pocolin, de la Suceava.

„Competiţia este acerbă, tot mai mare de la an la an, iar premiile acordate de sponsori şi mai ales mândria profesională sunt determinante. Sponsorul acestei ediţii a fost Husqvarna Pădure&Grădină, care a oferit unelte şi obiecte promoţionale. Concursul s-a bucurat de o organizare de excepţie în condiţii de maximă siguranţă“, a transmis Federaţia Sindicatelor Silva, care s-a implicat şi la premierea fasonatorilor.

Concursul poate fi considerat unul banal de necunoscători, mare lucru să tai cu drujba, dar meseria are tainele ei, care presupune, fără a exagera, fineţe. Participanţii se întrec în următoarele probe practice: doborârea arborilor, pregătirea motoferăstrăului, tăierea combinată, tăierea de precizie şi curăţirea de crăci.

Întrecerea lucrătorilor de la direcţiile silvice ale Romsilva are rolul de a verifica cunoştinţele profesionale şi abilităţile deprinse de fiecare fasonator mecanic, una dintre cele mai importante profesii din domeniul silvic, prin faptul ca ajută la punerea pe piaţă a lemnului necesar populaţiei şi operatorilor economici, dar şi pentru că este cea mai mare generatoare de accidente de muncă în acest domeniu.

După „disputa“ cu colegii din ţară ce a avut loc în judeţul Iaşi, Marius Buhuşanu şi-a demonstrat calităţile şi la concursul Cel mai bun fasonator mecanic organizat, tot luna trecută, de Asociaţia Forestierilor din România (ASFOR), la Ziua Forestierului de la Roznov, judeţul Neamţ.

A dominat probele, clasându-se tot pe primul loc, dovedind precizie, viteză şi îndemânare. După cum a dezvăluit Forestmania.ro, Buhuşanu nu vine singur la aceste concursuri, el fiind însoţit de antrenorul său, Viorel Sava, care a declarat:

„Dacă stăm bine şi ne gândim, când merge după concurs la muncă, el, în faţa colegilor, câştigând o competiţie în care s-a luptat cu mai mulţi, poate da lecţii. În cadrul firmei deja are alt statut, altă autoritate. Poate corecta greşeli. Automat creşte şi nivelul lui profesional“.

Marius Buhuşanu locuieşte în comuna Alexandru cel Bun, este căsătorit şi tatăl a două fete. Este angajatul Ocolului Silvic Vaduri Neamţ, dar lucrează şi la o firmă privată de exploatare forestieră, part-time. În timpul liber „exersează“ tot în domeniu, confecţionând mese, bănci, suporturi, mobilier, balansoare din lemn şi multe altele. Ştie să facă şi cabane. Normal, tot din lemn. Pentru Forestmania.ro a explicat şi de ce are nevoie de un antrenor pentru concursuri:

„Oricine are nevoie de antrenor. Şi Simona Halep ştie tenis, dar tot are antrenor. Ai nevoie pentru anumite detalii tehnice, unghiuri, tăieturi. Pentru concurs este o pregătire mai intensă. Apoi, pentru moral, pentru motivaţie. E bine să ai pe cineva alături“.

În domeniul forestier, Marius Buhuşanu a ajuns din întâmplare, poate datorită faptului că zona în care locuieşte este înconjurată de păduri nesfârşite. Tănăr fiind, acum vreo 20 de ani, îşi căuta un serviciu şi a ajuns să deservească pe cel care conducea un TAF (tractor auto forestier ci tracţiune integrală). Adică lega arborii doborâţi de utilaj. În timp a evoluat, făcând şi un curs de drujbist. Acum e cel mai bun fasonator mecanic din ţară.

Va multumim pentru ca ati citit acest articol si va invitam sa aflati si alte stiri interesante pe ACTUALITATE.Cititi aici articolul original.
November 04, 2021 at 11:00PM

S-au înmuiat procurorii în dosarul unui inginer silvic ■...

S-au înmuiat procurorii în dosarul unui inginer silvic

■ principala acuză este de ucidere din culpă ■ incendiul a pornit de la o lumânare tip candelă ■ procurorii susţin că s-ar fi încercat îngreunarea anchetei ■

Procurorii Parchetului de pe lîngă Înalta Curte au făcut publice primele date din ancheta privind incendiul de la Secţia ATI a Spitalului Judeţean Neamţ. Sunt urmăriţi penal şase foşti manageri interimari, doi medici şi două asistente. Principala acuză este de ucidere din culpă. Vă prezentăm în continuare comunicatul emis de reprezentanţii Parchetului:

“Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală au dispus, în ziua de 25 octombrie 2021, în cauza privind incendiul de la Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț, efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de 10 suspecți persoane fizice și față de persoana juridică Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț, după cum urmează:

1. Continuarea urmăririi penale față de 6 persoane fizice care au îndeplinit succesiv, pentru diferite perioade de timp,  funcția de manager interimar, sub aspectul comiterii infracțiunilor de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. 1, 2 şi 3 din Codul penal, de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 196 alin. 2, 3 şi 4 din Codul penal, de distrugere din culpă în formă calificată, prev. de art. 255 alin. 1 şi 2 din Codul penal și de neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, prev. de art. 349 din Codul penal, cu aplicarea art. 38 alin. 2 din Codul penal.

Din cercetările efectuate până în prezent a rezultat că, în exercitarea atribuţiilor de manageri interimari ai Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ, în perioada 31.03.2020-17.11.2020, în contextul epidemiei COVID 19 şi declarării unităţii sanitare ca unitate suport COVID, ar fi organizat impropriu activitatea specifică la nivelul spitalului prin aceea că nu ar fi realizat o revizuire a riscurilor privind securitatea şi sănătatea în muncă, urmare a schimbării condiţiilor de muncă, produsă la nominalizarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ în categoria spitalelor suport COVID 19.

Această schimbare a inclus adoptarea unei terapii care presupune creşterea cantităţii de oxigen administrată pacienţilor COVID 19, implicit creşterea concentraţiei de oxigen în atmosfera încăperilor unde sunt trataţi aceşti bolnavi. Suspecții nu ar fi stabilit măsuri de prevenire care să asigure securitatea şi sănătatea la Secţia ATI în noile condiţii, cu consecința incendierii salonului 240 ATI care a avut ca urmări moartea a 9 pacienți, vătămarea corporală a unui medic și a unei asistente medicale, degradarea salonului, distrugerea instalațiilor de fluide medicale, aer comprimat și electrică, a echipamentelor de ventilație mecanică, precum și a altor echipamente medicale.

1. Continuarea urmăririi penale față de două persoane fizice pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. 1, 2 şi 3 din Codul penal, de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 196 alin. 2, 3 şi 4 din Codul penal, de distrugere din culpă în formă calificată, prev. de art. 255 alin. 1 şi 2 din Codul penal și de nerespectarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, prev. de art. 350 din Codul penal, cu aplicarea art. 38 alin. 2 din Codul penal, constând în aceea că în ziua de 14.11.2020, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu în calitate de asistente medicale în salonul 240 al Secției ATI a Spitalului Județean de Urgență Piatra Neamț, în care acordau îngrijiri bolnavilor pozitivi Covid 19 cărora li se administra oxigenoterapie, ar fi folosit și lăsat fără supraveghere o sursă de foc deschis – o lumânare tip candelă, în contextul agoniei unui pacient.

Această lumânare tip candelă ar fi constituit sursă de inițiere a focului cu consecința incendierii salonului 240 ATI, care a avut ca urmări moartea a 9 pacienți, vătămarea corporală a unui medic , degradarea salonului, distrugerea instalațiilor de fluide medicale, aer comprimat și electrică, a echipamentelor de ventilație mecanică, precum și a altor echipamente medicale.

1. Continuarea urmăririi penale față de o persoană fizică pentru săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. 1, 2 şi 3 din Codul penal, de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 196 alin. 2, 3 şi 4 din Codul penal, de distrugere din culpă în formă calificată, prev. de art. 255 alin. 1 şi 2 din Codul penal, cu aplicarea art. 38 alin. 2 din Codul penal, constând în aceea că, în exercitarea atribuţiilor de medic şef al Secţiei ATI, nu ar fi luat măsuri de procedurare a unor activități apte să conducă la o ventilaţie în saloanele ATI, care să asigure securitatea în muncă şi sănătatea personalului medical şi a pacienţilor, precum și la o asistență medicală suport în cazul întreruperii alimentării cu gaze medicinale. Consecința lipsei măsurilor a constituit-o incendierea salonului 240 ATI, care a avut ca urmări moartea a 9 pacienți, vătămarea corporală a unui medic și a unei asistente medicale, degradarea salonului, distrugerea instalațiilor de fluide medicale, aer comprimat și electrică, a echipamentelor de ventilație mecanică, precum și a altor echipamente medicale.

2. Continuarea urmăririi penale față de persoana anterior menționată și față de o altă persoană fizică, medic la secția ATI din cadrul Spitalului Județean de Urgență Piatra Neamț, pentru săvârşirea infracţiunilor de favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 din Codul penal, fals intelectual, prev. de art. 321 din Codul penal și uz de fals, prev.de art. 323 din Codul penal, cu aplicarea art. 38 alin. 1 şi 2 din Codul penal, constând în aceea că, în exercitarea atribuțiilor de medic șef al Secției ATI, respectiv de medic la aceeași secție din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ, ar fi întocmit și subscris o adresa din data de 18.06.2021, care conține mențiuni false privind îngrijirile acordate pacienților în timpul manifestării incendiului.

Această adresă au folosit-o prin transmiterea la Serviciul Judeţean de Medicină Legală Neamț, unde a fost avută în vedere la efectuarea lucrărilor medico-legale privind decesul a două persoane, în scopul de a îngreuna urmărirea penală.

1. Continuarea urmăririi penale față de persoana juridică Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ, pentru săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. 1, 2 şi 3 din Codul penal, de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 196 alin. 2, 3 şi 4 din Codul penal și de distrugere din culpă în formă calificată, prev. de art. 255 alin. 1 şi 2 din Codul penal, cu aplicarea art. 38 alin. 2 din Codul penal, constând în aceea că, în contextul epidemiei COVID 19 şi realizarea activității de unitate sanitară suport COVID, a organizat impropriu activitatea specifică prin aceea că:

• nu a realizat o revizuire a riscurilor privind securitatea şi sănătatea în muncă, urmare a schimbării condiţiilor de muncă care s-a produs la nominalizarea sa în categoria spitalelor suport COVID 19 şi adoptarea unei terapii care presupune creşterea cantităţii de oxigen administrată pacienţilor COVID 19, implicit creşterea concentraţiei de oxigen în atmosfera încăperilor unde sunt trataţi aceşti bolnavi, şi nu a stabilit măsuri de prevenire care să asigure securitatea şi sănătatea la Secţia ATI în noile condiţii;

• nu a luat măsuri de procedurare a unor activități, apte să conducă la o ventilaţie în saloanele ATI, care să asigure securitate în muncă şi sănătatea personalului medical şi a pacienţilor, precum și la o asistență medicală suport în cazul întreruperii alimentării cu gaze medicinale;

Consecința acestor măsuri a constituit-o incendierea salonului 240 ATI, care a avut ca urmări moartea a 9 pacienți, vătămarea corporală a unui medic și a unei asistente medicale, degradarea salonului, distrugerea instalațiilor de fluide medicale, aer comprimat și electrică, a echipamentelor de ventilație mecanică, precum și a altor echipamente medicale.

Suspecților  li s-au adus la cunoștință, în cursul zilei de 28 octombrie 2021, atât calitatea procesuală cât și acuzațiile”.

Va multumim pentru ca ati citit acest articol si va invitam sa aflati si alte stiri interesante pe ACTUALITATE.Cititi aici articolul original.
October 31, 2021 at 10:58PM

Şefiile în şcoli, zeci de picaţi la examen

Contrar voinţei de tip prusac a lui Klaus Iohannis, în Parlamentul României s-a constituit o nouă majoritate, numită „281“, care i-a trimis ramburs „Guvernul Meu“, făuritor al măreţului proiect de ţară „România eşuată“.

Trezindu-se cu Guvernul Cîţu abandonat în poarta Cotrocenului, ca şi gunoiul pe străzile Sectorului 1 al Bucureştiului, Preşedintele Iohannis s-a văzut forţat să-şi întrerupă partida de golf şi să caute o soluţie, prin care Guvernul interimar Cîţu să supravieţuiască cât mai mult timp posibil.  Aceasta este modesta contribuţie a preşedintelui nostru la prelungirea crizei  guvernamentale iniţiate de USR, în cel de-al  patrulea val pandemic. În consecinţă, Klaus Iohannis a amânat cu de la sine voinţă, momentul instalării vreunui nou guvern, stabilind data consultării partidelor după weekend-ul său.

La consultarea de la Cotroceni din 11 octombrie, realizată în pas gimnast, partidele nu i-au ocupat timpul preşedintelui cu prea multe probleme. Marile partide, PSD şi PNL, nu au prezentat candidaţi pentru funcţia de premier, fiind conştiente că nu pot constitui majorităţile parlamentare necesare. Şocul a venit de la partidele mici, USR, AUR şi UDMR care, cu tupeu, au prezentat candidaţi, deşi erau conştiente că nu pot constitui majorităţi. Klaus Iohannis a continuat să ignore Constituţia şi ştiind ce îi prevestesc serviciile, l-a nominalizat pentru a doua oară pe Dacian Cioloş să fie premierul României.

Dacian Cioloş, resuscitat în spirală

Românii l-au ales pe Klaus Iohannis ca preşedinte în 2014, după ce abia traversaseră zece ani de criză sub Băsescu. S-au prefigurat încă zece ani de criză sub Iohannis, din care abia au fost traversaţi şapte ani dezbinatori. În noiembrie 2015, Klaus Iohannis a instalat pentru prima oară Guvernul Cioloş, în locul Guvernului Ponta, demisionat în urma incendiului de la Colectiv, un eveniment privat, dintr-o locaţie privată. Instalarea Guvernului Cioloş, denumit „Guvernul zero“, a marcat debutul crizelor iohanniste în România.

În spirala crizelor s-au derulat guvernele Grindeanu, Tudose, Dăncilă, Orban şi Cîţu. Cu Guvernul Cîţu s-a încheiat primul ciclu al spiralei începute de Cioloş. Astăzi spirala se reia cu acelaşi Cioloş, dar la un alt nivel, cu ambiţii mai savante. Veriga legăturii între spiralele crizelor au fost cei din USR, colegi de coaliţie, cărora  liberalii debarcaţi la poarta Cotroceniului le-au pus eticheta de „trădători“.

Răsplătind „succesul“ guvernării ZERO din 2016, dar şi trădarea din 2021, Klaus Iohannis l-a nominalizat  pe noul preşedinte al USR, pe Dacian Cioloş, ca fiind cea mai indicată persoană să conducă guvernul unei Românii debusolate. Dacian Cioloş a fost un experiment eşuat al lui Klaus Iohannis în 2015, experiment pe care îl reia acum într-un montaj revăzut, pentru a ne demonstra că aceasta este piesa lipsă din ultimul său proiect „România eşuată“.

Prin desemnarea lui Cioloş ca posibil prim ministru, preşedintele Iohannis dovedeşte că este de acord să acorde câştig de cauză unui USR aflat în urma anonimului AUR, exact în momentul în care, atât PNL, cât şi PSD, vor ca USR să nu le creeze probleme la alegerile din 2024. Una din raţiunile care l-au mobilizat pe Klaus Iohannis să-l desemneze pe Cioloş ca premier este spaima sa de a fi suspendat din funcţie, suspendare pentru care se pronunţase atât USR, cât şi Orban.

Orban a declarat că l-ar susţine pe Cioloş, doar pentru a-l contrazice pe Cîţu, care a decretat că în fibra USR, „Socialismul este puternic“. Din declaraţii recente, înţelegem că unii dintre liberalii lui Cîţu sunt dispuşi să preia de la USR banerul cu „Fără penali“, pe care să-l reconfigureze în „Fără Cîţu“, sub care să defileze înlocuitorii acestuia, iluştrii neica nimeni.

Menţinerea lui Cîţu pe funcţie, testul răbdării noastre

Opţiunile preşedintelui nostru iubit pendulează între Dacian Cioloş şi Florin Cîţu, pentru a asigura perfuziile „Guvernului Meu“, mizând pe votul unor parlamentari, ingrijoraţi de a-şi scurta mandatul din cauza posibilelor alegeri anticipate. Băşcălia politică a liberalilor sare în ochi, văzând că pe de o parte aceştia îşi doresc să guverneze în continuare, iar pe de altă parte mizează pe refacerea coaliţiei, prin revenirea în genunchi a trădătorilor userişti. Dacian Cioloş şi-a pregătit şi genunchierele utile pentru penitenţa necesară obţinerii firmanului în Parlament.

Într-un astfel de scenariu, liberalii au declarat lui Klaus Iohannis, la prima rundă a consultărilor, că nu au nici un candidat  pentru funcţia de premier, păstrându-l pe Cîţu sau înlocuitorii acestuia pentru următoarele  runde de consultări. Cu cât mai multe consultări, cu atât mai bine pentru Cîţu, care va conduce în continuare guvernul, în timp ce Iohannis va ignora Constituţia.

Deşi premierul Cîţu a fost trimis acasă, cu tot cu „Guvernul meu“, de votul istoric al celor „281“, preşedintele Iohannis, infestat de virusul PDL-ist al predecesorului Băsescu, vrea să încerce schema acestuia din 2009 când l-a nominalizat ca premier pe Emil Boc, ameninţând Parlamentul că îl dizolvă dacă nu-l votează. Atunci, pe 13 octombrie 2009, Guvernul Boc fusese trimis acasă tot prin moţiunea de cenzură a PSD-ului, cu votul a 254 de parlamentari, dar ameninţarea lui Băsescu şi-a făcut efectul, iar Guvernul Boc a fost reinstalat. Pe o astfel de schemă se pare că mizează acum Iohannis, care va căuta să lungească artificial perioada consultărilor cu partidele parlamentare, rânduind premierii desemnaţi până la plictisul general din preajma alegerilor, care or fi acestea.

Iohannis nu poate miza pe frica tuturor parlamentarilor de alegeri anticipate, deoarece PSD şi AUR care însumează 200 de mandate, s-au  pronunţat că doresc astfel de alegeri. Chiar useriştii agreează anticipatele, dacă liberalii o ţin gaia maţu cu Cîţu premier. Cât despre UDMR, aceştia fiind cei mai serioşi şi consecvenţi, nu au obiceiul să-şi rotească parlamentarii de la o legislaţie la alta, cum procedează în bună tradiţie clientelară liberalii şi social-democraţii. Nici UDMR nu are motive să se teamă de anticipate. Oferindu-i din nou mandatul lui Cioloş, Klaus Iohannis nu face decât să supună USR-ul unor teste dure, care vor fi definitorii pentru viitorul acestui partid. Primul test vizează anvergura aroganţei USR, care cu scorul de numai 15% pretind să guverneze, aroganţă pe care Cioloş o numeşte „responsabilitate“, când de la o poştă se vede că este vorba doar de interese electorale.

Iohannis testează nivelul acestor interese useriste, rezultatul testului dictând nivelul concesiilor pe care aceştia vor trebui să le facă liberalilor, pentru a accepta să-i reprimească în coaliţie. Că dacă nu există coaliţie, nici Cioloş nu poate deschide uşa Guvernului. Speculând aroganţa useristă, Klaus Iohannis vrea să readucă în subordinea PNL-ului ministerele cedate USR-ului de mâna spartă a lui Ludovic Orban. Al doilea test vizează parşiv competiţia electorală dintre USR şi PNL. În perspectiva faptului că această coaliţie trebuie să dăinuie şi după alegerile din 2024, când lui Iohannis îi va fi indiferent cine va fi mai bine plasat, desemnarea lui Cioloş pare a fi o mutare favorabilă dreptei.

Dacă Cioloş obţine votul Parlamentului se netezeşte şi calea acestuia spre fotoliul de preşedinte al României în 2024, iar USR are şansa să devină partidul numărul doi, devansând PNL-ul. Aşa, Iohannis scapă de spectrul suspendării din funcţie, care i-ar baricada drumul spre structurile euro-atlantice. Dacă Cioloş ratează, lui Iohannis nu-i rămâne decât să întindă, până la rupere, durata mandatului de premier interimar al lui Cîţu, dar nu scapă de  spectrul suspendării din funcţie, promisă şi de USR.

Desemnându-l pe Cioloş ca premier, Iohannis îşi oferă şi sieşi o şansă, pentru a nu rămâne şomer după 2024. Să nu creadă cineva ca preşedintele Iohannis are insomnii din pricina vreunei dileme. Având exerciţiul călăririi Constituţiei, deprins de la Băsescu, acesta a dat buzna în sala Romexpo pe 25 septembrie, unde avea loc  Congresul PNL, impunând liberalilor să-l aleagă preşedinte pe Florin Cîţu. Era pe vremea când Iohannis nici nu visa că USR va vota moţiunea de cenzură a PSD-ului.

Florin Cîţu, marele reformator ratat

Marea supărare a lui Florin Cîţu provine din îngrijorarea că el, după ce a devenit principalul reprezentant al Dreptei româneşti, nu-şi mai poate  respecta promisiunile făcute la Bruxelles în faţa Dreptei europene. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen i-a promis că-i va aproba PNRR-ul trimis, dacă el se angajează să realizeze o listă de reforme nepopulare, care vizează domeniul salariilor, pensiilor, taxelor şi impozitelor, preţurilor şi multe altele.

În discursul său de la tribuna Parlamentului din 5 octombrie, ziua moţiunii de cenzură, premierul Cîţu a prorocit că succesul moţiunii este succesul forţelor antireformatoare, antieuropene şi antinordatlantice. Că odată cu înlăturarea se va înceta orice reformă în România. Prin această prorocire, Cîţu s-a plasat singur în istorie ca cel mai mare reformator pe care l-a avut România. Aceasta în condiţiile în care, în cei doi ani de guvernare, coaliţia nu s-a remarcat cu nicio reformă. Singurele reforme liberale de care au beneficiat românii, sunt doar cele promise verbal de Orban şi Cîţu.

Nici pe departe premierul Cîţu nu a fost unicul reformator. În istoria postdecembristă nu a existat vreun premier al României care să nu  promită la înscăunare, ca şi Cîţu  de altfel, un pomelnic de reforme. Florin Cîţu nu se deosebeşte cu nimic faţă de cei 23 de predecesori ai săi. Este plin cimitirul de premieri reformatori. În reformele promise, Florin Cîţu nu a uzat de priceperea sa, ci de un subterfugiu, mizând masiv pe suma de 29,2 miliarde de euro promisă de către Uniunea Europeană prin intermediul PNRR.

Să mă ierte liberalii, dar orice premier, oricât de prost ar fi, îşi poate permite să promită reforme, ştiind că îi va fi livrată de afară suma mai sus pomenită. De altfel, în doi ani, guvernele PNL au îndatorat România cu sume mult mai mari, dar reforme ioc. Ne întrebăm în continuare, unde sunt banii cu care Cîţu a îndatorat Romănia?

Va multumim pentru ca ati citit acest articol si va invitam sa aflati si alte stiri interesante pe ACTUALITATE.