Morții din Europa medievală nu erau lăsați să se odihnească după îngropare

Pentu mulți morți din Europa, de la începutul Evului Mediu, îngroparea nu era similară cu sfârșitul. Descoperiri arheologice au sugerat că o proporție surprinzătoare de morminte din Europa, din secolele V – VIII d. Hr., au fost redeschise la scurt timp după înmormântarea defuncților.

Anterior s-a crezut că aceștia au fost victimele tâlharilor de morminte, însă acum se crede că în realitate au fost dovada unor ritualuri mortuare.

„De peste o sută de ani, arheologii din multe țări europene au descoperit morminte din perioada medievală timpurie care par să fi fost jefuite la scurt timp după înmormântare”, a declarat dr. Alison Klevnäs de la Universitatea din Stockholm, care a condus noua cercetare.

„Dar, de-a lungul deceniilor, mulți arheologi și-au dat seama că se întâmplă ceva ciudat”, a mai spus ea, citată de IFL Science.

Inclusiv morminte din Transilvania au fost deranjate

Într-un nou studiu, publicat în revista Antiquity, cercetătorii de la Universitatea Stockholm din Suedia, Academia de Științe din Austria și Universitatea Leiden din Olanda au identificat sute de morminte din zeci de cimitire din Europa, din Transilvania până în Anglia, care au fost redeschise.

Întrucât mormintele păreau să fi fost deschise și deranjate înainte ca trupurile să se descompună complet, s-a sugerat că au fost jefuite la scurt timp după îngroparea morților.

Motivul din spatele acestei practici ciudate (cel puțin pentru noi cei care trăim în secolul XXI) a variat probabil de la o regiune la alta, fiind influențat de tradițiile fiecărei culturi.

Totuși, cercetătorii consideră că mormintele au fost deschise pentru a îndepărta anumite obiecte, pentru a îndepărta anumite părți ale corpurilor sau pentru a manipula cadavrele.

Deși practica rămâne relativ rară, cercetătorii au găsit dovezi persistente ale cadavrelor dezgropate și ale craniilor lor îndepărtate sau rearanjate. Într-un caz deosebit de special, autorii studiului au identificat un mormânt din Bavaria care a fost redeschis cu scopul de a fi adăugat și corpul unui câine (cel mai probabil mort).

Mormintele nu au fost jefuite

În ceea ce privește eliminarea obiectelor din mormânt, cercetătorii nu consideră că a fost o jefuire a mormintelor, deoarece majoritatea obiectelor ar fi fost într-o stare atât de proastă atunci când au fost recuperate încât utilizarea lor practică era extrem de redusă, la fel și valoarea economică. Este posibil să fi fost recuperate ca un fel de mică amintire de la cei decedați.

Deși trebuie specificat clar că este neclar motivul redeschiderii acestor morminte înainte de descompunerea cadavrelor, cercetătorii susțin că practica a fost în general pozitivă, cel mai probabil fiind o modalitate prin care oamenii se puteau împăca cu moartea celor dragi sau a membrilor comunității.

„Jefuirea mormintelor pare un act negativ, dar de fapt pare a fi pozitivă aici. Oamenii au continuat să îngroape morții în cimitire, dincolo de evenimentele repetate de redeschidere a mormintelor”, a spus dr. Klevnäs.

Cercetătoarea a afirmat că unele cimitire în care a existat practica redeschiderii mormintelor au fost utilizate mai mult timp decât cele în care „morții au fost lăsați în pace”.

Vă recomandăm să citiți și:

Beneficiile sacrificiilor umane au fost calculate pentru prima dată. ”Au ajutat la apariţia a ceea ce avem astăzi” FOTO

Cine erau imigranţii misterioşi ai Romei? O descoperire care dovedeşte ce s-a întâmplat acum 2.000 de ani

Camera SECRETĂ unde preoţii antici din Peru sacrificau femei şi le ”beau sângele”. FOTO+VIDEO

O descoperire bizară făcută în Turcia derutează oamenii de ştiinţă. A fost ”ascunsă” secole într-un subsol – FOTO

Articolul Morții din Europa medievală nu erau lăsați să se odihnească după îngropare apare prima dată în Descopera.

Articol original

Castelul Banffy din Bonțida, cunoscut cândva drept Versailles de Transilvania

Castelul Banffy, una dintre structurile care reprezintă pe deplin stilul baroc transilvănean, a devenit tot mai cunoscut în ultimii ani, în mare parte datorită festivalului Electric Castle, organizat anual începând cu 2013 (cu excepția anului 2020), la care participă zeci de mii de oameni din diferite țări.

Castelul Banffy a fost construit pe vechea așezare a unui conac, clădirea fiind atestată documentar după anul 1640. Castelul a fost construit de către Dionisie Banffy al-II-lea, comite de Dăbâca și Cluj. De la bun început, s-a dorit ca structura să aibă forma literei „L”.

Tavanul pivniței Castelului Banffy a fost realizat din cărămidă în formă de boltă cilindrică, pereții construiți din piatră și ușile sculptate în stil renascentist. Din păcate, Castelul Banffy a fost distrus parțial în perioada războaielor, fiind folosit în cele din urmă ca bază militară. Reabilitarea clădirii a început în secolul al XVII-lea, atunci când a fost extinsă după modelul renascentist.

Castelul Banffy, prădat și devastat de trupele germane

Castelul Banffy de la Bonțida a suferit mult în timpul secolului XX. În 1944, castelul a fost transformat în spital de campanie. Trupele germane l-au prădat și devastat, astfel răzbunându-se față de atitudinea politică a proprietarului castelului, contele Miklos Banffy, care începuse negocieri între România și Ungaria pentru ca ambele tabere să lupte împotriva Germaniei.

Castelul Banffy în 1890. Credit foto: Domeniu public/ Wikimedia

Castelul Banffy este deschis publicului pentru vizitare în fiecare zi, între orele 10:00 și 18:00, aici fiind amenajată acum și o cafenea culturală.

Prințul Charles a fost profund impresionat de Castelul Banffy

Turiștii sunt atrași de arhitectura desăvârșită, dar și de legendele care circulă despre cei care au locuit cândva între zidurile castelului. Unii localnici spun că o prințesă care a locuit în Castelul Banffy a ucis unul dintre băieții de la grajduri după ce acesta a văzut-o cum se furișa din castel pentru a se întâlni cu iubitul său.

Totodată, și prințul Charles a fost profund impresionat de Castelul Banffy de la Bonțida, acesta exprimându-și interesul pentru restaurarea structurii. Prințul Charles consideră că, odată reabilitat, Castelul Banffy poate deveni o adevărată atracție turistică.

Unul dintre cele mai semnificative ansambluri arhitecturale din Transilvania, Castelul Banffy de la Bonțida era cunoscut cândva drept Versailles de Transilvania.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Castelul Cantacuzino din Bușteni, palatul în stil neoromânesc construit de Nababul

Castelul Pelișor, locul unde inima Reginei Maria a bătut pentru ultima oară

Castelul Corvinilor, un loc de basm în inima Transilvaniei

Castelul Houska, o structură gotică care păzește una dintre porțile iadului. Ce au ascuns naziștii aici

Articolul Castelul Banffy din Bonțida, cunoscut cândva drept Versailles de Transilvania apare prima dată în Descopera.

Articol original

Cetatea Alba Iulia, cel mai impunător monument baroc al Transilvaniei

Cetatea Alba Iulia, sau Cetatea Alba Carolina, este atracția principală a orașului Alba Iulia. În cadrul acestei cetăți în formă de stea cu șapte colțuri sunt situate, printre altele, muzee, biserici și Sala Unirii.

Cetatea de la Alba Iulia este cea mai mare din țara noastră, fiind în picioare de mai bine de 300 de ani. Fiecare cetate ridicată aici a cuprins-o pe cea din urmă: castrul ridicat de romani, cetatea medievală și Cetatea Alba Carolina.

Primul proiect al fortificației a fost realizat de către arhitectul italian Giovanni Morando Visconti, care a condus și prima etapă a lucrărilor. Giovanni Morando Visconti a murit de ciumă și a fost înmormântat în Catedrala Romano-Catolică Sf. Mihail, situată în interiorul cetății.

Locul în care s-a desfășurat Marea Adunare Națională de la Alba Iulia

Piatra de temelie a Cetății Alba Iulia a fost pusă la data de 4 noiembrie 1715. În general, istoricii consideră că lucrările au fost finalizate în anul 1738, deși au mai fost desfășurate și alte lucrări în anii ce au urmat.

În antichitate, în locul Cetății Alba Iulia era situat castrul roman Apulum. Orașul Alba Iulia a fost între anii 1541 și 1711 reședința principilor Transilvaniei, fiind capitala politică a Principatului Transilvaniei. Între anii 1595–1596, sub Sigismund Báthory, și între 1600–1601, sub Mihai Viteazul, Alba Iulia a fost reședința conducătorului politic al Moldovei, Transilvaniei și Țării Românești.

Cetatea Alba Iulia are formă de stea cu șapte colțuri. Sursa foto: Shutterstock

La 1 decembrie 1918, în cetate s-a desfășurat Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, prin care a fost legitimată popular unirea Transilvaniei și a Banatului cu Regatul României. În 1922, la Alba Iulia a avut loc ceremonia oficială de încoronare a regilor României Mari, Ferdinand I și Maria. Astfel, momentul a consacrat importanța simbolică a orașului.

Cetatea Alba Iulia a fost atacată doar o singură dată, însă niciodată cucerită

Cetatea Alba Iulia are formă de stea cu șapte colțuri, astfel că în centrul său se formează „incinta de siguranță” a fortificației, cea mai importantă și mai bine protejată zonă. Bastioanele cetății au denumiri speciale, asociate cu patroni laici sau religioși. Zidurile au la bază 2,5 metri grosime, iar înălțimea acestora depășește 10 metri.

Cetatea Alba Iulia este cel mai impunător monument baroc al Transilvaniei. Cetatea a avut rol militar, de apărare, dat de sistemul de bastioane, de artileria cu care a fost înzestrată, precum și de trupele existente în interiorul ei. Cetatea Alba Iulia a fost atacată doar o singură dată în existența ei militară, însă nu a fost niciodată cucerită. Atacul a avut loc în 1849, atunci când 8.000 de soldați maghiari au asediat-o, însă fără succes.

În anii recenți, Cetatea Alba Iulia a trecut prin lucrări de restaurare importante, astfel că a devenit una dintre principalele atracții turistice ale României.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Care sunt cele mai importante cetăți din Dobrogea

Construirea unui bloc peste vestigiile cetăţii antice Tomis, sistată

Bucăţi din cetatea antică Tomis, aruncate pe câmp. Arheolog: S-au distrus mărturii din istoria Constanţei

Troia Carpaţilor, o cetate de trei ori mai mare decât cea descrisă de Homer, descoperită în România

Articolul Cetatea Alba Iulia, cel mai impunător monument baroc al Transilvaniei apare prima dată în Descopera.

Articol original

Prognoza meteo pentru următoarele săptămâni. Temperaturile scad din nou

După câteva zile de vreme caldă, temperaturile scad și vor fi maxime cuprinse între 0 – 8 grade, mai scăzute la munte, anunță meteorologii în prognoza pentru următoarele două săptămâni.

Din 16 aprilie se încălzește din nou.

Banat

În intervalul 12 – 15 aprilie, vremea se va răci treptat, așa încât valorile termice vor ajunge mult mai scăzute decât cele normale în a doua decadă a lunii aprilie, cu medii ale maximelor de 7 – 8 grade şi ale minimelor de 1 – 2 grade. Încălzirea vremii din 16 – 19 aprilie va apropia regimul termic de normalul perioadei prin valori medii ale temperaturilor maxime de 15 – 16 grade şi ale temperaturilor minime de 4 – 5 grade. Ulterior, până la sfârşitul celei de-a doua săptămâni de prognoză, nu sunt estimate oscilaţii termice importante pe fondul răcoros al vremii, astfel că se vor înregistra, în medie, maxime de 15 – 16 grade și minime de 5 – 6 grade. În intervalul 13-16 aprilie și în jurul datei de 19 aprilie va fi ridicată probabilitatea pentru ploi, mai ales averse, local însemnate cantitativ și trecător însoțite de descărcări electrice, iar în celelalte zile ale intervalului celor două săptămâni, temporar vor fi ploi în general slabe.

Crișana

Vremea se va răci treptat în intervalul 12 – 15 aprilie și se va ajunge la valori termice mult mai scăzute decât cele normale în a doua decadă a lunii aprilie, cu medii ale maximelor de 6 – 7 grade şi ale minimelor de 1 – 2 grade. Încălzirea vremii din 16 – 19 aprilie va apropia regimul termic de normalul perioadei prin valori medii ale temperaturilor maxime de 15 – 16 grade şi ale temperaturilor minime de 3 – 5 grade. Până la sfârşitul celei de-a doua săptămâni de prognoză se estimează că vremea va fi răcoroasă, cu oscilaţii termice puțin importante de la o zi la alta, astfel că se vor înregistra, în medie, maxime de 15..16 grade și minime de 4 – 5 grade. În intervalul 13-16 aprilie și în jurul datei de 20 aprilie va fi ridicată probabilitatea pentru ploi, mai ales averse, local însemnate cantitativ și trecător însoțite de descărcări electrice, iar în celelalte zile ale intervalului celor două săptămâni, temporar vor fi ploi în general slabe.

Transilvania

În intervalul 12 – 15 aprilie, vremea se va răci treptat, așa încât valorile termice vor ajunge mult mai scăzute decât cele normale în a doua decadă a lunii aprilie, cu medii ale maximelor de 6 – 7 grade şi ale minimelor de -1 la 0 grade. Încălzirea vremii din 16 – 19 aprilie va apropia regimul termic de normalul perioadei prin valori medii ale temperaturilor maxime de 14 – 15 grade şi ale temperaturilor minime de 1 – 2 grade. Ulterior, până la sfârşitul celei de-a doua săptămâni de prognoză, nu sunt estimate oscilaţii termice importante pe fondul răcoros al vremii, astfel că se vor înregistra, în medie, maxime de 13 – 15 grade și minime de 2 – 3 grade. Pe tot parcursul intervalului de prognoză, probabilitatea pentru precipitații va fi ridicată.

Maramureș

Vremea se va răci treptat în intervalul 13 – 15 aprilie și se va ajunge la valori termice mult mai scăzute decât cele normale în a doua decadă a lunii aprilie, cu medii ale valorilor termice diurne în jurul a 6 grade şi nocturne de 2 – 3 grade. Încălzirea vremii din 16 – 19 aprilie va apropia regimul termic de normalul perioadei prin valori medii ale temperaturilor maxime de 15 – 16 grade şi ale temperaturilor minime de 4 – 5 grade. Până la sfârşitul celei de-a doua săptămâni de prognoză se estimează că vremea va fi răcoroasă, cu oscilaţii termice puțin importante de la o zi la alta, astfel că se vor înregistra, în medie, maxime de 15 – 16 grade și minime de 4 – 5 grade. În intervalul 13-16 aprilie și în jurul datei de 20 aprilie va fi ridicată probabilitatea pentru precipitații, local mai însemnate cantitativ. În celelalte zile ale intervalului celor două săptămâni, temporar vor fi ploi în general slabe, potrivit Mediafax.

Moldova

Vremea se va încălzi ușor în primele două zile ale intervalului, când media maximelor termice se va situa în jurul a 18 – 19 grade, apoi se va răci. Astfel, în perioada 14 – 17 aprilie, temperaturile diurne se vor situa în medie între 10 și 12 grade, valori cu mult sub cele normale. Începând cu data de 18 aprilie, tendința temperaturilor va fi de creștere ușoară și treptată, media maximelor urmând să atingă valori de 14 – 15 grade în ultimele zile din cea de-a doua săptămână. Minimele termice nu vor avea variații semnificative și se vor situa în medie între 4 și 6 grade, exceptând prima noapte când acestea vor fi mai scăzute la medii de 2 – 3 grade. Temporar va ploua în cea mai mare parte a intervalului, dar pe arii mai extinse și în general moderat cantitativ în intervalul 14 – 16 aprilie.

Dobrogea

Vremea va fi apropiată de regimul termic normal în primele două zile, când se vor înregistra temperaturi maxime medii de 14 – 15 grade, dar începând cu data de 14 aprilie va deveni mai rece decât în mod obișnuit, cu valori diurne în medie de 11 – 13 grade. Abia spre finalul celei de-a doua săptămâni va fi posibilă o creștere a maximelor spre medii de 14 – 15 grade. Minimele termice nu vor avea variații semnificative și se vor situa în medie între 5 și 7 grade. Temporar va ploua în cea mai mare parte a intervalului, dar pe arii mai extinse și în general moderat cantitativ în data de 14 aprilie.

Muntenia

Vremea se va încălzi ușor în primele două zile ale intervalului, când media temperaturilor maxime va fi de 18 – 20 de grade, apoi se va răci. Astfel, în perioada 14 – 16 aprilie, valorile diurne se vor situa în medie la 11…12 grade, cu mult sub cele normale. Începând cu data de 17 aprilie, tendința temperaturilor va fi de creștere ușoară și treptată, media maximelor urmând să atingă valori în jurul a 16 grade în ultimele zile din cea de-a doua săptămână. Minimele termice nu vor avea variații semnificative și se vor situa în medie între 3 și 6 grade. Temporar va ploua în cea mai mare parte a intervalului, dar pe arii mai extinse și în general moderat cantitativ în data de 14 aprilie.

Oltenia

Vremea se va încălzi ușor în primele două zile ale intervalului, când media maximelor termice se va situa în jurul a 18 grade, apoi se va răci. Astfel, în perioada 14 – 16 aprilie, temperaturile diurne se vor situa în medie la 10 – 12 grade, valori mult sub cele normale. Începând cu data de 17 aprilie, tendința temperaturilor va fi de creștere ușoară și treptată, media maximelor urmând să atingă valori de 16 – 17 grade spre finalul celei de-a doua săptămâni. Minimele termice nu vor avea variații semnificative și se vor situa în medie între 2 și 6 grade. Va ploua, în general moderat cantitativ în intervalul 13-14 aprilie și doar pe arii mai restrânse și slab în restul intervalului.

La munte

În primele două zile se vor înregistra temperaturi maxime medii de 9 – 10 grade, apoi vremea se va răci accentuat. Astfel, în perioada 14 – 16 aprilie, temperaturile diurne se vor situa în medie între 0 și 2 grade, valori cu mult sub cele normale. Începând cu data de 17 aprilie, tendința temperaturilor va fi de creștere ușoară și treptată, media maximelor urmând să atingă valori în jurul a 6 grade la finalul celei de-a doua săptămâni. Minimele termice nu vor avea variații semnificativ și vor fi preponderent negative, cuprinse în medie între -4 și 0 grade. Temporar vor fi precipitații slabe în cea mai mare parte a intervalului, mai ales sub formă de ploaie, exceptând intervalul 13 – 16 aprilie, când vor fi în general moderate cantitativ și predominant sub formă de ninsoare.

Articolul Prognoza meteo pentru următoarele săptămâni. Temperaturile scad din nou apare prima dată în Descopera.

Articol original

Constituţia din Transilvania care i-a marginalizat pe români mai bine de 150 de ani

Prin acest document s-a menţinut sistemul bazat pe cele trei naţiuni privilegiate şi pe recunoaşterea celor patru religii „recepte”, românii fiind în continuare excluşi din viaţa politică, iar confesiunea ortodoxă rămânea marginalizată. Diploma Leopoldină a ţinut loc de constituţie a Transilvaniei un veac şi jumătate, până la revoluţia din 1848 (până în martie 1849).

Citeşte şi Una dintre cele mai preţioase comori, descoperită de arheologi în Anglia

Citeşte şi Sala Unirii din Alba Iulia, simbol şi templu al României Mari

În 18 puncte se stabilesc principiile după care urma să fie condusă Transilvania în cadrul Imperiului Habsburgic, garantând statutul separat al principatului. Diploma menţine neschimbate raporturile religioase, adică sistemul religiilor „recepte”: catolică, luterană, calvină, unitariană, confirmă toate donaţiile şi privilegiile făcute de principii Transilvaniei, inclusiv în Partium (comitatele vestice) şi menţine cele trei legi ale ţării: Tripartitum, Approbatae Constitutiones, Compilatae Constitutiones.

De asemenea, saşii şi secuii îşi păstrează vechile privilegii, în funcţii fiind numiţi sau aleşi numai ungurii, secuii, saşii, fără deosebire de religie. Conducătorii Transilvaniei erau aleşi din rândul nobililor sau magistraţilor, indiferent de religie, trebuind totuşi să fie confirmaţi de împărat. Tributul faţă de habsburgi era de 112.000 florini pe timp de pace şi 400.000 de florini pe timp de război. Guvernatorul Transilvaniei era ales de Dietă şi confirmat de împărat.

Cronicarul ungur Mihai Czerey nota că Transilvania a fost nevoită să schimbe „jugul de lemn otoman cu jugul de fier habsburgic”, fapt confirmat prin Pacea de la Karlowitz din 1699.

Sursa: Enciclopedia României

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 4 decembrie:

1131 – A încetat din viaţă poetul persan Omar Khayyam, cunoscut mai ales pentru catrenele sale: „Rubayyatele lui Omar Khayyam”; a fost şi un matematician şi astronom celebru care a contribuit la reforma calendarului musulman (n. 18 mai 1048)

1642 – A încetat din viaţă cardinalul Armand-Jean du Plessis de Richelieu, om politic ce a consolidat poziţia statului francez în Europa şi a sprijinit întemeierea Academiei Franceze (1635) (n. 9 septembrie 1585)

1798 – A încetat din viaţă Luigi Galvani, medic şi fizician, unul dintre întemeietorii electricităţii ca ştiinţă (n. 1737)

1866 – S-a născut pictorul Wassily Kandinsky, unul dintre promotorii picturii abstracte nonfigurative, fondator, împreună cu Franz Marc, al grupării „Der Blaue Reiter” – „Călăreţul albastru”; studiul său „Despre spiritual în artă” (1911) a adus o contribuţie teoretică fundamentală în dezvoltarea artei abstracte (m. 13 decembrie 1944)

1875 – S-a născut Rainer Maria Rilke, important poet al liricii moderne, prozator, traducător; cele şase volume de corespondenţă cu personalităţile culturale ale vremii aduc mărturii importante asupra vieţii literare contemporane lui („Cartea orelor”, „Sonete către Orfeu”) (m. 29 decembrie 1926)

1883 – S-a născut Nicolae Cartojan, profesor, istoric al literaturii române vechi, membru al Academiei Române; a editat 29 de scriitori români în colecţia „Clasicii români comentaţi” şi a publicat lucrări fundamentale asupra literaturii române vechi: „Cărţile populare în literatura românească” (m. 20 decembrie 1944)

1883 – S-a născut Tompa Laszlo, poet de naţionalitate maghiară (m. 13 mai 1964)

1888 – A apărut la Bucureşti Fântâna Blanduziei, foaie literară, politică şi săptămânală sub direcţia lui Mihai Eminescu. Motto-ul revistei este versul eminescian „Unde vei găsi cuvântul ce exprimă adevăru”

1892 – S-a născut Francisco Franco Bahamonde, general şi om politic; a pus capăt războiului civil spaniol (1936-1939), iar ca şef al statului, din 1 aprilie 1939, a instaurat în Spania un regim autoritar, fiind numit „ultimul dictator fascist supravieţuitor”; prin legea de succesiune propusă de Generalul Franco, Spania a revenit la sistemul monarhiei constituţionale, în 1969, când prinţul Juan Carlos de Bourbon a fost desemnat de către general ca viitor monarh (m. 20 noiembrie 1975)

1902 – A încetat din viaţă Ion Raţiu, om politic transilvănean, preşedinte al Partidului Naţional Român (1892-1902); a fost unul dintre iniţiatorii Pronunciamentului de la Blaj (1868) şi al Memorandumului din 1892 (n. 19 august 1828)

1908 – S-a născut biologul Alfred Day Hershey, laureat al premiului Nobel pentru medicină în anul 1969 (m. 22 mai 1997)

1922 – S-a născut actorul de teatru şi film Gérard Philipe. A excelat în interpretarea unor personaje romantice (din filmografie: „Mănăstirea din Parma”, „Fanfan la Tulipe”, „Roşu şi negru”) (m. 25 noiembrie 1959)

1993 – A încetat din viaţă Frank Zappa, instrumentist şi compozitor rock, unul dintre cei mai importanţi muzicieni ai ultimelor decenii (n. 21 decembrie 1940)

2000 – A încetat din viaţă, la Paris, pictorul Horia Bernea, fostul director (1990-2000) şi întemeietorul Muzeului Ţăranului Român, care a primit, în anul 1996, premiul pentru „Muzeul european al anului” (n. 14 septembrie 1938)

2004 – A încetat din viaţă Teo Peter, basist al trupei Compact.

Articolul Constituţia din Transilvania care i-a marginalizat pe români mai bine de 150 de ani apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original